741 matches
-
Nebula, Philip K. Dick și Hugo), o realizare fără precedent descrisă de "Mail & Guardian" ca „versiunea SF a câștigării simultane a premiului Goncourt, Booker și Pulitzer”. "Neuromantul" a căpătat o atenție fără precedent din partea criticii și a publicului din afara mișcării științifico-fantastic, ca „o evocare a vieții de la sfârșitul anilor '80”, deși "The Observer" nota că „a fost nevoie de 10 ani ca să fie remarcat de "The New York Times".” Opera lui Gibson a beneficiat și de atenție internațională din partea unei audiențe care nu era
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
critici pentru descrierea „capitalismului târziu” și pentru „reinterpretarea subiectivității, a conștiinței umane și a comportamentului puse recent în dilemă de către tehnologie.” Tatiani Rapatzikou, în "The Literary Encyclopedia", îl numește pe Gibson drept „unul dintre cei mai aclamați scriitori nord-americani de științifico-fantastic”. Povestirile lui Gibson de la începuturi sunt caracterizate de Rapatzikou în "The Literary Encyclopedia" drept un factor efectiv de „renovare” a științifico-fantastic-ului, un gen considerat la acea vreme „nesemnificativ”, influențând prin estetica sa postmodernă dezvoltarea de noi perspective în studiul științifico-fantastic
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
științifico-fantastic”. Povestirile lui Gibson de la începuturi sunt caracterizate de Rapatzikou în "The Literary Encyclopedia" drept un factor efectiv de „renovare” a științifico-fantastic-ului, un gen considerat la acea vreme „nesemnificativ”, influențând prin estetica sa postmodernă dezvoltarea de noi perspective în studiul științifico-fantastic. După cum spunea producătorul de film Marianne Trench, viziunile lui Gibson „au scos scântei din lumea reală” și „au schimbat felul în care oamenii gândesc și vorbesc” într-o manieră fără precedent în literatura științifico-fantastic. Apariția romanului "Neuromantul" în 1984 a
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
dezvoltarea de noi perspective în studiul științifico-fantastic. După cum spunea producătorul de film Marianne Trench, viziunile lui Gibson „au scos scântei din lumea reală” și „au schimbat felul în care oamenii gândesc și vorbesc” într-o manieră fără precedent în literatura științifico-fantastic. Apariția romanului "Neuromantul" în 1984 a atins un punct nevralgic al culturii, făcându-l pe Larry McCaffery să îi recunoască lui Gibson meritul de a fi lansat mișcarea cyberpunk, ca „scriitor de importanță unică, original și cu har, cea a
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
despre o expediție pe un platou abrupt (numit ) din America de Sud, unde supraviețuiesc animale preistorice, precum dinozauri și alte specii dispărute. Personajul a fost introdus în această carte. Demn de semnalat este faptul că, deși este un roman important pentru literatura științifico-fantastică cu dinozauri, animalele ocupă doar o mică parte din narațiune, mai multă atenție fiind acordată unui război între oamenii evoluați și . Ed Malone, un reporter la "Daily Gazette", se duce la șeful său, McArdle, pentru a primi o misiune periculoasă
O lume dispărută () [Corola-website/Science/310581_a_311910]
-
lui H. G. Wells pe care a citit-o în copilărie. Publicarea și primirea făcută romanului "Războiul lumilor" a încetățenit termenul 'marțian' cu privire la ceva necunocut sau neobișnuit. Tema invaziei extraterestre a devenit ulterior una dintre temele comune în povestirile și filmele științifico-fantastice. Modalitățile de realizare a acestei invazii s-au diversificat, pornind de la ocupația agresivă prezentată în "Războiul lumilor" sau cea realizată pe ascuns (cum este cea din romanul "Mânuitorii de zombi" a lui Heinlein), infiltrarea (povestirea "Cine-i acolo ?" de John
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
forța vitală, sau energie vitală, (bioenergie), dar și ca vibrație. Forța vieții, care guvernează atât existența umană, cât și pe cea animală, este o reprezentare inferioară a energiei denumite . Noțiunea de „vril” a fost creată de Edward Bulwer-Lytton în romanul științifico-fantastic "" publicat în 1871 și a fost ulterior preluată și folosită într-un context ocultist, teozofic de către și Elena Blavatschi. Vechile civilizații considerau Vril drept cea mai înaltă formă de energie din Univers, toate celelalte tipuri de energie fiind doar manifestări
Vril () [Corola-website/Science/326312_a_327641]
-
a realiza contacte cu o civilizație extraterestră localizată în Aldebaran. Această civilizație extraterestră le-a furnizat informația că cei din Aldebaran au colonizat Pământul în urmă cu 500 de milioane de ani, în regiunea Sumer. Lord Edward Bulwer-Lytton în romanul științifico-fantastic "" publicat în 1871 descrie o civilizație care trăiește în interiorul planetei, mult avansată față de civilizația umană. Membrii acestei rase au descoperit puterea Vril pe care o folosesc prin intermediul psihicului. Rasa superioară aflată în adâncurile pământului este descoperită accidental de către un inginer
Vril () [Corola-website/Science/326312_a_327641]
-
Marte, planeta roșie (titlu original ) (1952) este un film științifico-fantastic produs de United Artists pe baza piesei de teatru "Red Planet" din 1932 scrisă de John L. Balderston și John Hoare. Filmul este regizat de Harry Horner (debut); cu Peter Graves și Andrea King în rolurile principale. Un om de
Red Planet Mars () [Corola-website/Science/324369_a_325698]
-
() este un roman științifico-fantastic scris de A. E. van Vogt care a apărut prima oară în 1959. "" se bazează pe câteva povestiri scrise de A. E. van Vogt în anii 1940-1950. În ordinea capitolelor din carte, aceste povestiri sunt: În 1978, van Vogt a
Războiul împotriva rulilor () [Corola-website/Science/323867_a_325196]
-
deosebit asupra acestei stele. Având în vedere stabilitatea ei, similitudinea și proximitate relativă că cea a Soarelui, Tău Ceti este în mod constant listat că un obiectiv pentru Search for Extra-Terrestrial Intelligence (SETI), si acesta apare în multe lucrări literare științifico-fantastice. Tău Ceti nu are un nume tradițional larg-recunoscut. Denumirea de "Tău Ceti" este denumirea Bayer pentru această stea, stabilită în 1603 ca parte a catalogului stelar "Uranometria" a cartografului ceresc german Johann Bayer: ea este "numărul Ț" în secvență lui
Tau Ceti () [Corola-website/Science/328249_a_329578]
-
Invariances: The Structure of the Objective World (2001/2003); În această carte, Nozick abordează problema adevărului și a obiectivității dintr-un punct de vedere evoluționist. Socratic Puzzles (1997); Această carte este o colecție de eseuri, articole, recenzii și proză scurtă științifico-fantastică. The Nature of Rationality (1993/1995); În această carte, Nozick cercetează care sunt funcțiile principiilor de care ne servim în viața cotidiană și se întreabă de ce nu acționăm exclusiv din interes. The Examined Life (1989); În această carte, Nozick dezvoltă
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
The World, the Flesh and the Devil este un film SF american din 1959 regizat de Ranald MacDougall. În rolurile principale joacă actorii Harry Belafonte, Inger Stevens, Mel Ferrer. Folosind o premiză științifico-fantastică despre sfârșitul lumii, filmul se bazează pe două surse: romanul "The Purple Cloud" de M. P. Shiel și povestirea "End of the World" de Ferdinand Reyher. Inspectorul minier afroamerican Ralph Burton (Harry Belafonte) rămâne blocat într-o peșteră, în timp ce inspectează o
The World, the Flesh and the Devil (film din 1959) () [Corola-website/Science/327063_a_328392]
-
-șef fiind Virgil Podoabă. În 1995, la sărbătorirea centenarului, revista abandonează formatul A3 (între 16 și 32 de pagini) în favoarea lui A 4 (96 pagini). Revista a deținut o particularitate în peisajul presei din România sub comunism. După dispariția colecției științifico-fantastice, editată de revista „Știință și tehnică”, „Vatra” a fost singura revistă de cultură din țară care a întreținut un constant interes pentru literatura științifico-fantastică. Redactor : Dan Culcer. Literatura s.f. a funcționat și prin critica socială indirectă. Printre colaboratorii de acest
Vatra (revistă) () [Corola-website/Science/303620_a_304949]
-
pagini). Revista a deținut o particularitate în peisajul presei din România sub comunism. După dispariția colecției științifico-fantastice, editată de revista „Știință și tehnică”, „Vatra” a fost singura revistă de cultură din țară care a întreținut un constant interes pentru literatura științifico-fantastică. Redactor : Dan Culcer. Literatura s.f. a funcționat și prin critica socială indirectă. Printre colaboratorii de acest gen numărându-se scriitorii Mircea Opriță, Ion Hobana, Marian Popa, Leonard Oprea, Ovidiu Bufnilă ș.a.
Vatra (revistă) () [Corola-website/Science/303620_a_304949]
-
de cm. Subiectul le-a permis celor doi autori să exploreze teme de geologie, arheologie și istorie, pe care le-au reunit într-un roman căruia Vladimir Colin i-a făcut o cronică literară foarte bună în Colecția de povestiri științifico-fantastice. La malul mării are loc o sinucidere bizară a unei tinere pe nume Wilhelmina Fisch. Studiind cazul, căpitanul de poliție Andu află despre furtul unor obiecte descoperite într-un șantier arheologic din Constanța. La puțină vreme după aceste evenimente, profesorul
Statuia șarpelui () [Corola-website/Science/327296_a_328625]
-
346, 347 și 348. Povestirea a fost tradusă apoi de Ion Vinea și publicată sub titlul „O pogorâre în Maelström” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, apoi în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” (nr. 250, 1965), periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică”, fiind reeditată ulterior și de alte edituri. Alte traduceri au fost realizate de Liviu Cotrău (publicată sub titlul „O coborâre în Maelström” în volumul "Masca Morții
O pogorâre în Maelström () [Corola-website/Science/325827_a_327156]
-
„” sau „Acolo unde nu a mai fost niciun om” (din ) este al doilea episod pilot al serialului american științifico-fantastic . Episodul a fost difuzat prima oară de către NBC pe 22 septembrie 1966 ca al treilea episod al primului sezon al serialului original Star Trek. Episodul a fost regizat de James Goldstone după un scenariu scris de Samuel A. Peeples. Denumirea
Acolo unde nimeni nu a ajuns vreodată () [Corola-website/Science/322813_a_324142]
-
U.S.S. Sulaco este o navă spațială fictivă și cel mai important loc în care are loc acțiunea filmului științifico-fantastic din 1986, "Aliens". De asemenea, apare pentru scurt timp, în scena de deschidere a filmului "Alien 3" și va apărea în viitorul joc video "" a cărui poveste are loc la scurt timp după evenimentele din "Alien 3". Nava este denumită
Sulaco (navă spațială) () [Corola-website/Science/323782_a_325111]
-
Solaris este un film SF rusesc regizat de Andrei Tarkovski și apărut în 1972. Filmul, care este o ecranizare a romanului cu același nume al lui Stanislav Lem, scriitor polonez de literatură științifico-fantastică, urmărește cu mare fidelitate acțiunea operei literare originale. Romanul "Solaris" aparține genului science fiction și este considerat ca făcând parte din marea literatură universală, alături de „Seniorii războiului” de Gérard Klein, de romanele fraților Strugațki, de seria Dune de Frank Herbert
Solaris (film din 1972) () [Corola-website/Science/301511_a_302840]
-
de dependența psihologică totală de Kris. Conflictele cu copia lui Harey se înmulțesc, Kris chiar o ucide, dar falsa Harey reapare din neantul remușcărilor lui ca și când nu s-ar fi întâmplat nimica. Filmul își mută treptat centrul de greutate dinspre științifico-fantastic spre o dezbatere despre morala științei și despre adevăratele valori ale umanității. Scena finală îl prezintă pe Kris care se odihnește citind într-o colibă idilică și liniștită înconjurată de pomi, ca și când s-ar fi reîntors deja pe Pământ și
Solaris (film din 1972) () [Corola-website/Science/301511_a_302840]
-
(1970) este un roman științifico-fantastic românesc scris de George Anania și Romulus Bărbulescu, al cincilea realizat în colaborare de cuplul de autori. Romanul a fost publicat în 1970 la Editura Tineretului și republicat în 1990 la editura InterCONTEMPress. Alexandru Mironov a fost de părere că
Ferma Oamenilor de Piatră () [Corola-website/Science/323154_a_324483]
-
orice țară cu piață serioasă pentru Science-Fiction (U.R.S.S., S.U.A., Italia, Japonia, R.F.G., Ungaria, țările scandinave)", argumentând că autorii au învățat "să construiască personaje și să spună povești galactice cu miez și mesaj, păstrând nealterat gustul pentru aventură și inventivitate științifico-fantastică.". De altfel, George Anania a declarat la rândul său că romanul acesta a reprezentat opera literară care i-a reprezentat cel mai bine, fiind vârful carierei lor scriitoricești. În anul 1988, Cristian Munteanu a realizat o adaptare radiofonică a romanului
Ferma Oamenilor de Piatră () [Corola-website/Science/323154_a_324483]
-
moduri, adesea contradictorii, și apoi explică vizitatorului său (nepotul scriitorului) conceputul de timp relativ care seamănă cu o "„gradină cu poteci bifurcate”", unde lucrurile se întâmplă în paralel într-o infinitate ramificată de moduri. Unul dintre primele exemple în domeniul științifico-fantastic este povestirea "„Random Quest”" de John Wyndham în care un om, după ce se trezește în urma unui șoc provocat de un accident în laborator, ajunge într-un univers paralel unde nu a avut loc cel de-al doilea război mondial cu
Univers paralel (ficțiune) () [Corola-website/Science/322928_a_324257]
-
are doar dimensiuni spațiale, un spațiu Minkowski are și o dimensiune temporală. Astfel grupul simetric al unui spațiu euclidian este grupul euclidian iar pentru un spațiu Minkowski este grupul Poincaré. "Mașina timpului" (titlu original "The Time Machine") este un roman științifico-fantastic scris de H. G. Wells, publicat prima dată în 1895 care a inspirat (indirect) multe alte opere de ficțiune. Această narațiune de 32.000 de cuvinte (în original) este creditată pentru popularizarea conceputului de călătorie în timp, folosind un vehicul controlat
Univers paralel (ficțiune) () [Corola-website/Science/322928_a_324257]