159 matches
-
fiți atenți când ne vor soma. Sper să-i puteți imobiliza în timp ce eu îi voi ține de vorbă. Pornim! Doamne ajută! Cât ai clipi, Toaibă și Trestie erau desculți. După mine, băieți - a comandat Toaibă, pornind către șosea ca o știmă. După cei douăzeci de pași făcuți ca vântul, au cotit-o spre șosea, cu armele în cumpănire. Parcă abia atingeau iarba prin care treceau. Toaibă și cu Trestie pipăiau drumul cu tălpile goale... Nu se auzeau decât zgomotele din gară
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a nespusului cu cea a neaflatului. * Au trecut anii. Tata se așezase cu tot cu veșnicile sale suferinți trupești într-un disconfort septuagenar. Pedala, picta, așeza pe polița bibliotecii cărțile interzise altă dată, cânta popește, prepara copii la vioară și citire pe știme, cupletea á la Tănase și avea un chef nebun de călătorii. Am fost la Sihastrul Buciumenilor. Mirosea a ploaie și a curcubeu când, potrivnic oricărei închipuiri, din bătrânul cu pumnii împinși în durerea mereu risipită prin trup s-a desprins
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ghida pitică, dar nu pitică pato logic, dintre cele cu nanism hipo fizar, ci, cumva, metafizic, de parcă apropierea giul giului sau a fantasticei Mole Antonelliana ar fi iradiat cândva un fetus într-un pântec nefericit și-ar fi pro dus știma nemaivăzută ce vorbea acum despre di nastii și bărci fune rare. După mai bine de două ore am ieșit din muzeu total amețit, cu piele de găină pe brațe. Terminând cu copiii, ghida levitase iar sin gură de-a lungul
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
udând-o cu lacrimi și cu salivă. Plângând peste mizerul corp de muiere (Mădă sau Cătă), în care intrasem nu ca-ntr-un templu, ci ca-ntr-o cofetărie, am știut că niciodată de-atunci încolo n-aveam să revăd știma de lapte și miere din golful cu stabilopozi, înfășurată-n părul ei de sârme și vrejuri și cârcei și spirale și volute de aur... De ce iubim femeile Pentru că au sâni rotunzi, cu gurguie care se ridică prin bluză când le
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Ei spun să-ți cânt, să-ți vorbesc, să te strig, spun că trebuie să îți aleg o melodie pe care tu s-o recunoști după naștere, dacă sunt și eu deja o mamă cu instincte, o știmă care trăiește în lacuri și păduri, care se ferește de ochii privitorilor, o mică mamă verzuie și cu părul roșcat care vine numai noaptea pe hornuri, care se anină de streșini, care fumegă în ierburile de pe câmp, dacă inima mea
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
panică, după care am spus: —Hugo? Poți să ieși din ascunzătoare. S-a ivit de după colțul studioului. Am observat că făcuse eforturi la fel de mari ca să-și aleagă hainele ca și pentru a obține cocktailul; purta pantalonii de piele neagră care știma că-i plac, o cămașă sport, strâmtă, marca Dolce and Gabbana, ale cărei mâneci scurte se mulau foarte bine pe zona de deasupra bicepșilor, și curea cu cataramă din argint mat. La mână, purta brățara lui de argint preferată, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cantitate prea mare. Acest aport excedentar de sodiu provoacă hipertensiune și multe alte boli. Nu numai că deprindem prostul obicei de a ne săra sistematic mâncarea din farfurie (uneori chiar fără s-o fi gustat Înainteă, dar consumăm (fără să știmă zilnic și alimente În care se ascunde sare: mâncăruri gata preparate congelate, produse de patiserie, supe la plic, la cub, conserve și chiar numeroase cereale pentru micul dejun. Consumată În exces, sarea joacă un rol În dezvoltarea cancerelor de stomac
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
ce mi-a dat, / de pe șes, pe șes, / pe capul celui ce mi-a trimăs; / Eu să rămân curat / și luminat, / cum domnul pe pământ m-a dat."65 O altă ipostază antropomorfică a apei, prezentă în tradiția populară, este "Știma apei". Potrivit credințelor populare din Bucovina, "Știma apei" este înfățișată jumătate femeie, jumătate bărbat, sau ca o femeie îmbrăcată în alb, cu părul lung până în pământ, purtând cămașă cu altiță și ștergar: "Știma apii stă în apă, în râuri sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
șes, / pe capul celui ce mi-a trimăs; / Eu să rămân curat / și luminat, / cum domnul pe pământ m-a dat."65 O altă ipostază antropomorfică a apei, prezentă în tradiția populară, este "Știma apei". Potrivit credințelor populare din Bucovina, "Știma apei" este înfățișată jumătate femeie, jumătate bărbat, sau ca o femeie îmbrăcată în alb, cu părul lung până în pământ, purtând cămașă cu altiță și ștergar: "Știma apii stă în apă, în râuri sau pâraie și în fiecare zi cere cap
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a apei, prezentă în tradiția populară, este "Știma apei". Potrivit credințelor populare din Bucovina, "Știma apei" este înfățișată jumătate femeie, jumătate bărbat, sau ca o femeie îmbrăcată în alb, cu părul lung până în pământ, purtând cămașă cu altiță și ștergar: "Știma apii stă în apă, în râuri sau pâraie și în fiecare zi cere cap de om. Când cresc apele și varsă pe câmpii, iese știma înainte, și până unde merge ea, apele rup pământul și îneacă tot; și când are
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
femeie îmbrăcată în alb, cu părul lung până în pământ, purtând cămașă cu altiță și ștergar: "Știma apii stă în apă, în râuri sau pâraie și în fiecare zi cere cap de om. Când cresc apele și varsă pe câmpii, iese știma înainte, și până unde merge ea, apele rup pământul și îneacă tot; și când are atâtea capete de om, câte îi trebuie ei, atunci se duce iar și se așază în iazuri și vâltori. Când e secetă și nu cresc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de om, câte îi trebuie ei, atunci se duce iar și se așază în iazuri și vâltori. Când e secetă și nu cresc apele, totdeauna pe la miezul nopții ea cere cap de om."66 Astfel, în unele legende bucovinene, papare Știma Prutului sau Știma Bistriței; Știma iese deasupra apei la miezul zilei și-i cheamă la ea pe trecători ca să-i înece, sau, alteori, când e lună sau vreme rea, iese pe uliță și-i sluțește pe cei care nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îi trebuie ei, atunci se duce iar și se așază în iazuri și vâltori. Când e secetă și nu cresc apele, totdeauna pe la miezul nopții ea cere cap de om."66 Astfel, în unele legende bucovinene, papare Știma Prutului sau Știma Bistriței; Știma iese deasupra apei la miezul zilei și-i cheamă la ea pe trecători ca să-i înece, sau, alteori, când e lună sau vreme rea, iese pe uliță și-i sluțește pe cei care nu-i dau pace. În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ei, atunci se duce iar și se așază în iazuri și vâltori. Când e secetă și nu cresc apele, totdeauna pe la miezul nopții ea cere cap de om."66 Astfel, în unele legende bucovinene, papare Știma Prutului sau Știma Bistriței; Știma iese deasupra apei la miezul zilei și-i cheamă la ea pe trecători ca să-i înece, sau, alteori, când e lună sau vreme rea, iese pe uliță și-i sluțește pe cei care nu-i dau pace. În cele mai multe cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cutremurat munții și nu ai de trei ori a sărit și a fost în mijlocul Bistriței, când a fost în mijlocul apei, s-a cufundat calul cu voinic cu tot. Calul a ieșit plin de spume, dar voinicul a rămas în fundul genunii. Știma apei a cerut cap de om, și când a sosit ceasul, cap de om a căpătat." În Bucovina există și o altă "ființă a apei", Sorbul, care locuiește acolo unde se adună toate apele din lume și care "soarbe apa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
crescut de-un an, / Ci sunt cerb crescut de trei ani, / Trei ani lăptișor am supt, / Lăptișor am supt și iarbă-am păscut, / Pe munte , pe pajiște, / Unt am lins când mă hrăneau, / Azi din lacuri am băut, / Din lacurile știmelor, / Nu poți tu să mă ajungi, / Să mă ajungi și să mă prinzi.../ Fugi, fugi, cerbule sur! / Și de fugi tot am să te prind; / Calu-meu nu-i doar de un an, / Ci de trei ani crescut, / A supt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
șarpele terestru se află la "crugurile cerului" (nadirul și zenitul), iar șarpele cosmic, la "brâul pământului" (ecuator). În mentalitatea populară românească, șarpele apare sub trei înfățișări: șarpele de casă, șarpele de câmpie și pădure, șarpele de apă. Șarpele de casă, Știma casei, Vâlva casei, este "ceasornicul casei" care trăiește sub pragul ușii sau în peretele casei, fiind un geniu protector al casei la români. Șarpele casei este sculptat pe stâlpii pridvorului sau pe grinda mare din camera de oaspeți, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
flăcări" ("Răsărit de zi cu dragoste"). 8 În poemul "Râul sub lună" al lui N. Tăutu, imaginea astrului este cea a morții, luna arde în albastru fum de comoară. Culoarea albastră, remarcă Al. Dima, menționând culegerea lui T. Pamfile: "este știma blestemată... sunt duhurile comorilor ce le au în stăpânire cu legământ de la cel ce le-a îngropat" ("Zăcăminte folclorice în literatura română contemporană", Al. Dima). "Sub albastre focuri/ dănțuie comori/ nu mai vrea jăratic murgu-mi pască flori" ("Steaua singurătății"T.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc. Apa adusă în casă după apusul soarelui e rea. Șoimanele joacă noaptea la izvoare și fîntîni. De vrei s-o bei, toarnă de trei ori din ea în foc. (Gh.F.C.) Știma* apei este o femeie albă și rece. Ea îi cheamă la ea pe înecați. (Gh.F.C.) Cînd bei apă din rîu sau te scalzi, suflă peste ea, ca sufletele păcătoșilor să se ducă departe. (Gh.F.C.) Pentru a îmbuna apele, oamenii le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a Purități de Limbă și Simțire Matriotică). Arhivele din Salzhauptstrasseee nu au păstrat urmele acestei operațiuni, astfel încât volumul realizat de Pițu (abreviat de noi prin sigla DAGI) a fost privat de o piesă esențială. iii. O încheiere de Registru cu Știme scrisă de AS Citind un opus al lui Vasile Lovinescuff, Elpi aflase ce știa dintotdeauna și anume că poți naviga pe apele inferioare (folosind trupul sau mai comod la bordul unui vas) sau pe cele cerești, precum cocorii (folosind mintea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
adunaseră ființe de mare spaimă, cum întâlnise doar în Cânturile lui Maldoror. Strigau din răsputeri "wakaki-wakaka, "aici nu-i locul tău, e balta mea" și-l împingeau spre marginea fântânii. Inițiații i-au spus că e vorba de detașamentul de Știme, a dorit să și le apropie, crezând că e vorba de ființele de care-i povesteau bătrâniigg. Cu timpul s-a lămurit, erau doar copiatoarele de știmehh (un fel de "pisse-copies") pentru Fanfara Flotilei de Bahlui, care se exersau în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
afectat, ar fi putut înțelege că vorbeau de el. Ar fi transcris cele spuse și le-ar fi inclus documentul în DAGI. Dar dacă era vorba de o serie muzicală, a cărei transcriere presupune mai multe portative și extragerea unei știme pentru fiecare interpret(ă)? Alarma de la telefon dă deșteptarea, e vremea să trec la "ordinator" (e instrumentul cu care-mi ordonez ideile și textul, nu calculează nimic, deci nu-l numesc calculator, comPUTEr nu-i pot zice și nici compUTER
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
gândului, titilări ale sufletului, etc.). După recuperarea "pieilor pierdute" (respectiv reconstituirea lor pe baza fragmentelor de la dosar), avea să facă din ele pânze pentru bărcuțele de hârtie confecționate din fotocopii denunțiative, din pagini de note de urmărire, din coli de știme pentru muzica wak-cappellarrrr, recuperate din arhivele încă ascunse organelor de ocultare și netrecute prin flăcările entuziasmului revoluționar... Dar toate astea aveau să lase urme, după cum vedem din jurnal. Pentru a nu-și pierde cumpătul, după fiecare "întâlnire de lucru" de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în marea unduitoare, schimbăcioasă ori înșelătoare a savoarurilor livrate, uneori cam brut, de științele umane" (Trei într-o carte, 36). ee Numele băștinez este "Sărărie". ff Desigur e vorba de Creangă și creanga de aur (Cartea românească, 1989). gg ȘTÍMĂ1, știme, s. f. Personaj din mitologia populară, imaginat ca o femeie care protejează apele, pădurile, comorile etc. Din ngr. shíma. (Sursa: DEX 2009) Pentru ilustrare am recurs la un decupaj dintr-un desen realizat de Anna Benczedi (găsită pe Net ca
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]