164 matches
-
și Sîla I(10), Samodiva este identificată în credințele românești cu moartea însăși și de aceea numele ei este un tabu. Înrudirea cu samovilele slave este evidentă, la bulgari existând chiar o împărțire a acestora în duhuri ale pădurilor și știme ale apelor. Cele „care locuiau în apropierea copacilor erau deosebit de rele și ursuze” în folclorul bulgar, și astfel se va dezvălui și Sâla Samodiva, a cărei curte se află în pădure. Petru Caraman înscrie Samovilele bulgărești familiei mari a Aneraidelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Mi-au spus că te găsesc cu siguranță pe plajă. Tipul mi-a zis că toată ziua bună ziua te atrage marea. Așa e? Nu te mai atrag fetele? Te-ai îndrăgostit de o apă? Sau de vreo... cum îi spune... știmă, nu? Sau sirenă? Eduard clătină din cap, privind-o amuțit. Nu se aștepta s-o mai vadă vreodată pe Anda. Ce cauți aici? repetă el, siderat. Nu mă așteptam să te revăd. Abia ai plecat! Am plecat cu o mașină
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nu mai are suport pentru tirade poematice, textul câștigând rapid în epicitate. Efectele reformulării de atitudine sunt receptate de textele scrise sau revăzute în această perioadă și care vor intra în culegerile de nuvele editate până spre anul 1930 - Aranca, știma lacurilor (1927), Somnul (1927), Omul care și-a găsit umbra (1928) -, chiar de unele romane - Simfonia fantastică (1929), Baletul mecanic (I-II, 1931). Și personajele din Întunecare, elaborat în această epocă, dezbat cu dezinvoltură ultimele teorii asupra mecanismului de configurare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
de aici cât de iconoclast este scriitorul la 1925 în materie de problematică și cât de mult își propune să mute jaloanele gramaticii narative în această direcție. Tot la o potențialitate vizionară, profetică, a subconștientului face aluzie și nuvela Aranca, știma lacurilor, dar într-o manieră mai sinuoasă și cu o vizibilă aplecare către fantasticul de factură gotică. Într-o ambianță incert radcliffiană și sub efectul unui vin vechi de Tokay, personajul central se simte provocat de spiritul unei moarte care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
întâlnind pe Greta Garbo, aventurieri cu stranii și obscure afinități este a elibera conștiința creatoare, a o dezlega de tirania realității. G. CĂLINESCU SCRIERI: Scrisorile unui răzeș, București, 1922; Drumul cu plopi, București, 1924; Omul din vis, Craiova, 1925; Aranca, știma lacurilor, București, 1927; Întunecare, I, București, 1927, II, Craiova, 1928; Somnul, București, 1927; Carnet de vară, Craiova, 1928; Omul care și-a găsit umbra, București, 1928; Simfonia fantastică, București, 1929; Calea Victoriei, București, 1930; La Paradis General, București, 1930; Pif... Paf
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Frigul de Gib I. Mihăescu / 135 2.3.3. Thanaticul vindicativ. Îmbrățișarea mortului de Alexandru Philippide / 142 2.4. Teroarea supranaturală / 154 2.4.1. Maleficul suicidar. Moara lui Călifar de Gala Galaction / 156 2.4.2. Goticul redimensionat. Aranka, știma lacurilor de Cezar Petrescu / 162 2.4.3. Erosul vampiric. Domnișoara Christina de Mircea Eliade / 170 2.5. Postfigurări. Orbitor de Mircea Cărtărescu / 182 Concluzie / 189 Bibliografie / 195 Résumé / 209 Zusammenfassung / 213 Cuvânt înainte În mitologia greacă, Deimos ("groază, spaimă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în absența oricărei preocupări pentru plauzibil. Universul este inventat, însă ingredientele de bază se mențin intacte: cel care face diferența este dozajul estetic în care sunt acestea distribuite. Aici, voi aborda următoarele proze: Moara lui Călifar de Gala Galaction, Aranka, știma lacurilor de Cezar Petrescu, și Domnișoara Christina de Mircea Eliade. O subsecțiune consacrată, în oglindă, postfigurărilor temei include o analiză amănunțită a unui fragment din prima parte a volumului I al trilogiei Orbitor, Aripa stângă de Mircea Cărtărescu (privitor la
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dezlănțuirea elementelor potențează sugestii mai curând cinematografice. După părerea mea, această nuvelă rămâne o subtilă meditație, infuzată de etica biblică, atât asupra iluzoriului existenței terestre, cât și asupra eternului conflict dintre divin și diabolic. 2.4.2. Goticul redimensionat Aranka, știma lacurilor de Cezar Petrescu Cezar Petrescu este, simultan, unul dintre prozatorii cei mai polifici și mai inegali din istoria literaturii române. Texte de valoare (din ce în ce mai puține după 1947, anul instalării dictaturii comuniste) se amalgamează cu producții inferioare, chiar triviale, răspunzând
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din ce în ce mai puține după 1947, anul instalării dictaturii comuniste) se amalgamează cu producții inferioare, chiar triviale, răspunzând fie unui gust public senzaționalist, tipic interbelic, fie, mai târziu și cu egală disponibilitate din partea autorului, unor cerințe oficiale șablonizante, tipice realismului socialist. Aranka, știma lacurilor (1929, apărută în volumul de nuvele cu titlu omonim, publicat în 1930) se numără printre cele mai bune proze scurte ale lui Cezar Petrescu și reprezintă una dintre reușitele prozei autohtone a terorii. Parte dintr-un proiect recuperat, ulterior
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
atunci când elucidează, malgré soi, misterul dispariției Arankăi. Dar să nu anticipez și să pornesc da capo, adică de la titlu, care se dovedește mai înșelător decât s-ar bănui la prima vedere. Precum bine observă Doina Ruști, în credința populară autohtonă, "știma este un duh al pădurii, care poate lua orice înfățișare pentru a-i ademeni pe drumeții rătăciți, dar și un spirit protector al apelor" (2009: 378). Totuși, în nuvela lui Cezar Petrescu, mai notează autoarea, "știma nu reprezintă [...] un spirit
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în credința populară autohtonă, "știma este un duh al pădurii, care poate lua orice înfățișare pentru a-i ademeni pe drumeții rătăciți, dar și un spirit protector al apelor" (2009: 378). Totuși, în nuvela lui Cezar Petrescu, mai notează autoarea, "știma nu reprezintă [...] un spirit al apelor, ci este doar un suflet care își caută odihna" (2009: 379). Numai recurența ei spectrală în preajma mlaștinilor fabulos de luxuriante, întinse pe domeniul familiei Kemény, ar explica, astfel, sintagma apozitivă. Debutul nuvelei se realizează
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
însă au fost puse cu grijă deoparte pentru narator, dar, așa cum se poate lesne bănui, acestea au doar o valoare simbolică. Este mai presus de orice îndoială că, dacă ar fi fost scrisă într-o limbă de circulație europeană, Aranka, știma lacurilor ar fi devenit, instantaneu, o bucată antologabilă, selectată și discutată de adevărații aficionados ai terorii, fapt care ar fi fost, în sine, de ajuns pentru a-i asigura lui Cezar Petrescu un loc în galeria de vedete ale scriiturii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
and Tokyo: Taschen, 2008. Perez, Hertha. Ipostaze ale personajului în roman. Iași: Ed. Junimea, 1979. Perpessicius. De la Chateaubriand la Mallarmé. Antologie de critică franceză literară. Ediție îngrijită și postfață de Dumitru D. Panaitescu. Cluj-Napoca: Ed. Dacia, 1976. Petrescu, Cezar. Aranka, știma lacurilor. Nuvele fantastice. Ediție îngrijită și postfață de Aureliu Goci. București: Editura 100+1 Gramar, 2002. Petrescu, Ioana Em. Configurații. Cluj-Napoca: Ed. Casa Cărții de Știință, 2002. Philippide, Alexandru. Scrieri. 4 vol. București: Ed. Minerva, 1976-1978. Piru, Al. "Al. Philippide
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
toute préoccupation pour le principe de plausibilité. L'univers est inventé, mais les ingrédients de base sont les mêmes, ce qui est différent est le dosage esthétique en fonction duquel ils sont distribués. Moara lui Călifar de Gala Galaction, Aranka, știma lacurilor de Cezar Petrescu et Domnișoara Christina de Mircea Eliade sont les œuvres mises en discussion ici. La prose roumaine contemporaine est présente avec le premier volume de la trilogie Orbitor, de Mircea Cărtărescu, Aripa stângă, qui nous offre un exemple
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
jeglicher Wahrscheinlichkeitskriterien ins rein Fantastische übergeht. Die dargestellte Welt ist erfunden, die wesentlichen Elemente bleiben jedoch unverändert und nur die ästhetische Dosierung ihrer Mischung bestimmt den Unterschied. In diese Klasse fallen folgende Werke: Moara lui Călifar von Gala Galaction, Aranka, știma lacurilor von Cezar Petrescu, und Domnișoara Christina von Mircea Eliade. Ein weiteres Kapitel, das die gegenwärtigen Ausarbeitungen des Themas behandelt, enthält eine detaillierte Untersuchung eines Fragments aus dem ersten Teil der Trilogie Orbitor, Aripa stângă von Mircea Cărtărescu (es handelt
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
faci un alt catastih al amorului, sau cîtă bună literatură poate ieși, ca diamantele artificiale, din cenușă. Celălalt îl aduce, ca pe o chiciură, în vagonul de tren, Coralia, ,prietenă" veche. Femeia cu păr roșu și dinții rari e o știmă a bunăvoinței de care nimeni n-are nevoie. A apărut într-o noapte pustie, pe șoseaua pe care Alexandra și Ludovic (unul din atîția...) tocmai scăpaseră, neatinși, dintr-un accident, îmbiindu-i cu găzduire și vin. Încerca, atunci, ca și
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
relief. footnote>, în concordanță și cu scriitura generală: vocile corului prezintă o textură sonoră rezultată din intrări succesive pe verticală și sunete prelungi, în timp ce saxofonul alto are o linie melodică derivată din cea a saxofonului tenor. Ritmurile dublu punctate din știma lui se păstrează, ilustrând acea apogiatură care însoțea isonul, dar evenimentele melodice sunt acum mult mai dense. Corul își desfășoară sonoritățile având ca suport vocalele a,e,i,o,u, de unde și caracterul fluid al secțiunii. Valorile lungi, sunetele relativ
Citatul ?n crea?ia pentru saxofon a lui ?tefan Niculescu (II) by Irina Ni?u () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
percutanță. Punctul culminant este susținut și menținut de toți interpreții. Corul readuce în prim plan segmentele de tip glissandi cu efecte netemperate prefigurate anterior la o scară mult restrânsă ca dimensiune și fervoare, în timp ce sopranino-ul devine categoric, fiecare sunet din știma sa fiind accentuat. Întâmplător sau nu, revenirea la discursul silabic și ethosul de la începutul piesei se realizează exact în punctul sectio aurea<footnote Sectio aurea apare în măsura 149 conform calculului: 42x0,618=149. footnote>. Subito meno mosso (măs. 148
Citatul ?n crea?ia pentru saxofon a lui ?tefan Niculescu (II) by Irina Ni?u () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
184). Structurile acordice astfel rezultate se subscriu sferei tonalului, fără însă ca acesta să fie clar prefigurat. Incidența armoniilor tonale continuă, culminând cu un acord de fa# minor spre sfârșitul compoziției. Dacă scriitura polifonică, oblic-verticală se menține în partitura corului, știma clarinetului este și ea una constantă. O melodie cromatizată ce include microtonii de factură melismatică și un profil metro-ritmic echilibrat aureolează în stilul cântărilor bizantine ceea ce Ștefan Niculescu a dorit să realizeze prin această creație a sa: imnul dedicat Sfintei
Citatul ?n crea?ia pentru saxofon a lui ?tefan Niculescu (II) by Irina Ni?u () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
lui este evidentă. Investirea saxofonului alto cu acest grad uriaș de expresivitate îi dovedește cu prisosință calitățile. Pecetea care atestă caracterul sacru al Axionului este situată în ultimele măsuri ale compoziției: citatul din Monteverdi își face simțită prezența tot în știma instrumentului de suflat. De fapt, sopranino-ul și alto-ul realizează o bifonie, la fel ca în Chant-son:Citatul medieval utilizat de Monteverdi în lucrarea „Sancta Maria ora pro nobis” este prelucrat de Ștefan Niculescu, dar cum însuși spunea, este totuși
Citatul ?n crea?ia pentru saxofon a lui ?tefan Niculescu (II) by Irina Ni?u () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
pierit Bunicile căsuțelor de-al^ dată Și-n dezolante nopți de antracit Colindătorii nu se mai arată. Se mistuiră blânzii mei juncani - Pustiul grajd e rece ca o criptă - Și nu mai intră luna-n șaișpe ani Ci parcă-i știmă spelbă-n mâl înfiptă. Nici nourii, în crugul abătut, Nu-și fac declicul spre zăpezi de-a gata, Căci Moș Crăciun nu vine ca-n trecut: Când sub cojoc nu-l bănuiam pe Tata. . . . . . . . . . . Doar blugii, azi, mi-i trag
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
mai degrabă, dintr-un prea plin sufletesc care i-a împins să dăruiască acolo unde insul era gândit să nu aibă o picătură mai mult decât admite supraviețuirea. Adesea, nici atât... Cartea prietenilor mei, de Iordan Chimet, învingător în lupta cu știmele spaimei este un asemenea exemplu, bilanțul, totodată, al unei vieți trăită sub constelațiile libertății spirituale, nu altundeva, ci chiar în bolgiile comunismului. Poet, retezat în relația cu cititorul în plină tinerețe creatoare, critic de artă, menit de autoritate tăcerii, Iordan
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
constituie prima audiție pentru România a pretențioasei lucrări de muzică religioasă. Compoziția se cântă destul de rar și pe plan mondial. Pe lângă multele probleme pe care le ridică, un impediment greu de rezolvat îl reprezintă faptul că notele, partitura generală și știmele pentru cor și orchestră nu se pot cumpăra, ci doar închiria. Profesorul și capelmaistrul dr. Walter Kindl a obținut cu greu partiturile, suportând personal taxele de închiriere și de expediere. Partitura generală și tot materialul pentru orchestră au ajuns din
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
La acest moment, flautistul Bogdan Ionuț Ștefănescu a interpetat piesa Syrings de Claude Debussy într-o variantă de toată splendoarea. I-a urmat clarinetistul Aurelian Octav Popa, care a creat un moment de mare reușită prin redarea liniei melodice a știmei de prim clarinet din partitura părții a II-a din Simfonia a II-a de George Enescu, o pagină muzicală prezentată ca primă audiție absolută. La rândul său, compozitorul Ulpiu Vlad a oferit audienței înregistrarea lucrării sale „ De nuntă ”, în
Diplome de excelen?? ?i o sear? muzical? memorabil? by Mircea ?TEF?NESCU [Corola-journal/Journalistic/84011_a_85336]
-
unui Ev Mediu tîrziu nu știe ce binecuvîntate lighioane ascund încîlcitele, greoaiele fiziologuri. Să le lași acolo, cînd i-ar fi atît de trebuincioase lumii noastre stoarse de mitologii, dar mult poftind la ele, ar semăna cu un afront adus știmelor literaturii. Dimpotrivă, să le tai fereastră, să-și poarte cozile de vrăjitoare la lumină, e o ofrandă. Pe care o face Șerban Foarță, în Versuri Phoenix, 1994, Nemira. De găsit în secțiunea de vechituri recente din recent amenajatul pod al
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]