142 matches
-
se lăsa o deschizătură de circulație pentru albine, denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi de copac, cuvânt sinonim cu știubei - trunchi de plop sau de salcie. Tot stupi s-au numit și cei confecționați din împletituri de răchită sau din curpeni de viță sălbatică. Aceștia erau construiți sub forma unor coșuri țuguiate, largi în partea de jos și adunate în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
case construite mai în vechime, pentru tălpi la fântâni, pentru confecționarea butoaielor de vin. Nu cu mult timp în urmă, în satul Baranca se confecționau din lemn de plop sau de salcie polonice, linguri de lemn, scafe pentru pisat usturoiul, știubeie, coveți, chersâne, cofe pentru apă, putinele și putineie pentru bătut laptele și pentru ales untul. Lemnul mai era folosit și pentru ghizdele la fântâni cărora li se spunea budăi de unde și denumirea La Budăi sau în alte situații pentru creșterea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
teascul cu șurub din lemn tare, iar afară haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de bărcile făcute din trunchiuri de copac, apoi vâslele, cârma și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cuceritor, susținut de puzderia relicvelor din jur, dar și bucuriei cu care întâmpina musafirii. Atunci când avea, îi plăcea să-i trateze cu bucate bătrânești , pregătite de buna doamnă Eugenia, tovarășa sa de viață sau să-i îmbie cu faguri din știubeiele încropite în tulpina sălciilor găunoase buduroaie ce năpădiseră ograda pe vremea războiului , zahărul fiind pe sponci.. Și bine înțeles, le făcea cunoștință cu comoara de cărți și dicționare în toate limbile, din prețioasa sa bibliotecă . între ele fiind și ierbare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de școlarizare (clasele I-VI), s-au numărat: Ion Bratu, Enache Ionescu, Nicolae Saxu, Alex. Mumuianu, Ion Nedioglu, Leon Thevenin, Vasile Băncilă, Nicolae Iorga, Al. Tzigara-Samurcaș, George Oprescu, Alexandru Rosetti, Simion Mehedinți, Emanoil Ciomac, Ion V. Gruia, Ion Conea, Dimitrie Știubei, Gheorghe Lazăr. Pentru activitățile (sportive și) militare, profesori au fost: colonelul Emil Pălăngeanu și comandorul Mircea Fundățeanu. Toți aceștia apar pe lista profesorilor Școlii Palatine, întocmită de un fost elev al Școlii, Mircea Ionnițiu, dar nu și pe lista elaborată
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ceremonii ? ,, Întors acasă, joc rummy cu Mihăiță, așteptând să vină Duduia. Am impresia că Mihăiță o așteaptă cu impaciență”, notează Carol. Nerăbdarea era generată, poate, de faptul că Mihai dorea să primească de la Duduia vestea unei noi întâlniri cu Yvonica Știubei, domnișoara cu care se vedea atunci. Membrii Familiei Regale s-au culcat la ora 5. Duminică, 2 mai. Prima zi de Paște. La ora 1245, regele și Mihai pleacă la Sinaia, cu trenul, pentru a petrece vacanța de Paști. Au
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
1938-1939, ,,el (Carol al II-lea - n.n.) și Duduia au început să-i organizeze (lui Mihai - n.n.) acele celebre ceaiuri și serate dansante, la care au fost invitate: fiicele lui Ion Bujoiu, Irina Malaxa, frumusețea de fată a nevestei comandorului Știubei (Yvonica - n.n.), urâțenia de fiică a colonelului Filitti, o altă mare... minunăție de fată Mia Zwiedeneck”. Neinițiat în dedesubturile acestei acțiuni și, probabil, lezat în orgoliu, I. Mocsonyi-Stârcea creionează colorat aceste seri dansante, considerând că obiectivul era ,,spre a-i
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
vârsta de 15-16 ani, „era în plin flirt cu o domnișoară, fiica unui ofițer de ordonanță de la Palat, fată foarte drăguță, cam de vârsta lui”. E foarte probabil ca domnișoara menționată să fi fost Yvonica, al cărei tată adoptiv, Dimitrie Știubei era ofițer de ordonanță al regelui, căci ea corespunde și în privința vârstei, și a frumuseții. Se pare că evenimentul nu poate fi plasat în 1936-1937, la vârsta de 15-16 ani a voievodului, deoarece restul povestirii lui M. Tomescu nu se
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
24 iulie. Yvonica a restituit scrisorile cerute și i s-a depus la bancă suma de 2.000.000 lei.. Totodată, i-a scris lui Mihai o scrisoare de adio. Se pare că problema a fost soluționată de Urdăreanu cu Știubei. Miercuri, 26 iulie. Ora 15. Carol se îmbarcă în trenul regal din gara Mogoșoaia și se deplasează spre Constanța. Era însoțit de invitații la croaziera cu iahtul „Luceafărul”. Mihai fusese lăsat să ajungă cu automobilul la Istanbul, trecând prin Bulgaria
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
durere și mâhnire și că bine face că plânge că îl va ușura. Totuși, îl rog ca în fața celorlalți să fie bărbat și prinț. Mi-a promis și s-a ținut de cuvânt”. Urdăreanu i-a spus lui Mihai că „Știubei a venit să-i vorbească de această chestiune și ea a primit bani”. Era lovitura de grație pentru orice îndrăgostit. Tatăl, îndurerat la rândul său, descrie suferința tânărului: „Duduia a vorbit lung cu Mihăiță <...>. Săracul băiat este foarte adânc mâhnit
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
că ea a fost marcată de căldura excesivă și de „grija cea mare pentru Mihăiță. Cel puțin din acest punct de vedere, lucrurile s-au liniștit. Pare să fie complet dezgustat de Yvonica, îndeosebi pe chestiunea că ea trăiește cu Știubei”. Duminică, 13 august. „Monitorul oficial” publică un decret al regelui Carol al II-lea prin care anunță înscrierea lui Mihai „în cadrele ofițerilor activi ai Marinei Regale cu gradul de aspirant și vechimea de la 25 octombrie 1937, repartizându-se la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
crescuți laolaltă, dară dezbinați de vreo furtună, și se aruncă între acei doi pe timpul cînd se află laolaltă. Fagure Fagurii de miere să-i rătezi în ziua de Sf. Ilie, că altfel Sf. Ilie îți dă ploi de-ți ia știubeiele* ori îți îneacă albinele. E bine a da mai întîi cuiva să guste din faguri și apoi să mănînce gospodarul, că făcînd așa va avea totdeauna faguri plini. Falcariță Baligă de lup, prăjită cu său, e bună de falcariță*. Farmec
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cumpănă și avea o apă limpede ca cristalul și rece ca gheața. Nu știu ce-a făcut, ce n-a făcut Ion dar a scăpat plosca în fântână. Paznicul câmpului făcându-și rondul, l-a văzut aplecat în fântână peste știubei și a venit spre el. S-a folosit de furcoiul ce-l avea cu el și-a reușit să scoată plosca. A spălat-o bine și-a umplut-o cu apă. Nouă ni s-au lungit urechile așteptându-l. Nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai mult. Vorba aceea: "Lăcomia măsură n-are". Mie mi-a rămas în minte păunul și păunița din ograda preotului. De câte ori treceam pe la poarta lui, mă opream să admir păunul cum își rotește coada, cu câtă măiestrie se urca pe știubeiul fântânii și scotea niște sunete deosebite. Oamenii din sat cunoșteau mersul vremii după strigătele păunului popi... Știau mai cu seamă când vine ploaia, căci glasul păunului o prevestea cu exactitate. Când scoteau jocheii mânjii popii la plimbare prin sat, noi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la capătul din vale al livezii noastre. Aveau ograda pietruită și alături o grădină, nu prea mare, cu pomi și legume. Într-un colț, era fântâna cu cumpănă, așa cum o moștenire de la bunici. La vedere, această fântână era o frumusețe. Știubeiul îl avea făcut din piatră cimentată, în formă octogonală, iar cumpăna înaltă, bifurcată în partea de sus. O ciutură mare de lemn amintea de bunicul ei, care a lucrat la stână, multă vreme. Totul era cât se poate de gospodărește
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ploile nu reușeau s-o afecteze (decât în rare cazuri). Îmi aduc bine aminte că, într-o vară, a plouat zile în șir. Suceava s-a umflat, unindu-se într un singur crac, iar fântânile s-au umplut până la nivelul știubeiului. Printre ogoarele din câmp, apa făcuse șanțuri și băltea în voie, până ce căldura, reușea s-o sece de-a binelea. La Maria, fântâna se acoperi cu apă. Noroc că, peste știubei, puneau un capac mare de lemn, ca să nu cadă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
singur crac, iar fântânile s-au umplut până la nivelul știubeiului. Printre ogoarele din câmp, apa făcuse șanțuri și băltea în voie, până ce căldura, reușea s-o sece de-a binelea. La Maria, fântâna se acoperi cu apă. Noroc că, peste știubei, puneau un capac mare de lemn, ca să nu cadă în ea frunzele sau crengile uscate, suflate de vânt. Abia așteptam ca vremea să se astâmpere, ca să ne putem juca iar împreună. Era într-o vineri. Mamele noastre erau la târg
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
el primul. A urmat Vasile și-apoi noi, fetele. Văzând că ei au alunecat fără nicio greutate și au aterizat în iarbă râzând, m-am urcat și eu. Din glumă, Vasile a mișcat cumpăna și eu am aterizat brusc peste știubeiul fântânii. Capacul s-a mișcat și un picior a atins apa, care era la nivelul maxim. Am țipat și Maria m-a apucat de mâini, să mă tragă spre ea. Neavând prea multă forță, nu reușea să mă miște din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
I. Anastasia Gluckman Moisă Ghiga AI. Maria Iancu Ismail Lupu Neculai Neștian Gh. Gheorghe Schvartz A. Isac Schvartz Israel Argintoianu G. Elenă Bercovici Rașela Chelaru G. Maria Dutchievici M. Otlilia Garofeanu Gheorghe lrimia Maria Iancu Mihai Naum Alexandru Nistor Cezar Știubei Elenă Ibidem, f. 218-239; Costin Clit,op.cit.,p.208. 1924·1925 Clasa a VlIl-a Secția modernă Bostan Constantin Dârțu V. Ion Dimitriu Ev. Ioan Hâncu C. Niculae lanculescu N. Eugen Miulescu I. Ovidiu Nachim Zeilic Peptu N. Traian Popov
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Casele boierilor mici și joase, cu cămăruțe și pivnițele pline. Zodiar Întunecoase păduri nesfârșite. Legenda râsului și calul fără splină. Cum s-a bătut un călăreț cu albinele Cum alegeau prisăcarii loc de pășune pentru albine lăsând de cercătură, un știubei ici, unul colo, între fânețe și poeni. Dracul pune la cale totul. Lumea veche e plină de el Răpire de fată tânără dintr-un sat pe deapsa cu moartea posada strajă la cetăți podvadă cărături p. Domnie Cai de jold
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Glodu Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele cel Mare Moara lui Costică Cârja Ulea Mohorâți subt pădure Cornul Pietrei Vrabie Motani Costina Zahana Onești Orzeni Crângu Zagură Sare Iapa Crețești Pârău Rău Dealul Cucului Țuțora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nicolae Dărăscu, Petre Iorgulescu, Samuel Mützner, Ștefan Popescu, Iosif Rosenblut, pentru a lua numai câteva nume de contemplatori asidui ai mării. Niciunul, însă, nu s-ar înscrie cu succes în perimetrul temei acestui eseu, poate cu excepția notabilă a lui Dimitrie Știubei, pictor și ilustrator mai pronunțat realist și mai centrat pe reprezentarea vaselor, ca ofițer de marină. Lipsit de poveste, de desfășurare, de tensiune și de spectaculos, încremenit într o imagine interiorizată in extremis, stimabil, altfel, în genul său, tabloul marin
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de nuiele pentru porumb, știubei pentru porumb, râșniță de piatrăă, unelte pentru obținerea uleiurilor vegetale (teasc pentru uleiă, unelte pentru prelucrarea cartofilor (presă pentru cartofiă, măsuri pentru cereale (baniță, hoboroacăă. EXPOZIȚIILE PERMANENTE După 1990 la Bacău au fost deschise, în diferite locații, trei expoziții cu
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
la iluminatul tradițional. Din fagurii scurși de miere, puși cu apă călduță la fermentat, se făcea o băutură foarte apreciată - mursa. În trecut produsele apicole constituiau produse apreciate la export. Am expus câteve imagini cu albinăritul tradițional precum și următoarele piese: știubei, stup primitiv din scânduri, stup cu rame, centrifugă din lemn, sloi de ceară. Pescuitul este o străveche ocupație care a fost favorizată de bogata rețea hidrografică din județ. Amintim câteva specii de pești care populează apele județului: păstrăv, clean, mreană
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]