142 matches
-
teascul cu șurub din lemn tare, iar afară haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de bărcile făcute din trunchiuri de copac, apoi vâslele, cârma și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de școlarizare (clasele I-VI), s-au numărat: Ion Bratu, Enache Ionescu, Nicolae Saxu, Alex. Mumuianu, Ion Nedioglu, Leon Thevenin, Vasile Băncilă, Nicolae Iorga, Al. Tzigara-Samurcaș, George Oprescu, Alexandru Rosetti, Simion Mehedinți, Emanoil Ciomac, Ion V. Gruia, Ion Conea, Dimitrie Știubei, Gheorghe Lazăr. Pentru activitățile (sportive și) militare, profesori au fost: colonelul Emil Pălăngeanu și comandorul Mircea Fundățeanu. Toți aceștia apar pe lista profesorilor Școlii Palatine, întocmită de un fost elev al Școlii, Mircea Ionnițiu, dar nu și pe lista elaborată
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ceremonii ? ,, Întors acasă, joc rummy cu Mihăiță, așteptând să vină Duduia. Am impresia că Mihăiță o așteaptă cu impaciență”, notează Carol. Nerăbdarea era generată, poate, de faptul că Mihai dorea să primească de la Duduia vestea unei noi întâlniri cu Yvonica Știubei, domnișoara cu care se vedea atunci. Membrii Familiei Regale s-au culcat la ora 5. Duminică, 2 mai. Prima zi de Paște. La ora 1245, regele și Mihai pleacă la Sinaia, cu trenul, pentru a petrece vacanța de Paști. Au
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
1938-1939, ,,el (Carol al II-lea - n.n.) și Duduia au început să-i organizeze (lui Mihai - n.n.) acele celebre ceaiuri și serate dansante, la care au fost invitate: fiicele lui Ion Bujoiu, Irina Malaxa, frumusețea de fată a nevestei comandorului Știubei (Yvonica - n.n.), urâțenia de fiică a colonelului Filitti, o altă mare... minunăție de fată Mia Zwiedeneck”. Neinițiat în dedesubturile acestei acțiuni și, probabil, lezat în orgoliu, I. Mocsonyi-Stârcea creionează colorat aceste seri dansante, considerând că obiectivul era ,,spre a-i
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
vârsta de 15-16 ani, „era în plin flirt cu o domnișoară, fiica unui ofițer de ordonanță de la Palat, fată foarte drăguță, cam de vârsta lui”. E foarte probabil ca domnișoara menționată să fi fost Yvonica, al cărei tată adoptiv, Dimitrie Știubei era ofițer de ordonanță al regelui, căci ea corespunde și în privința vârstei, și a frumuseții. Se pare că evenimentul nu poate fi plasat în 1936-1937, la vârsta de 15-16 ani a voievodului, deoarece restul povestirii lui M. Tomescu nu se
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
24 iulie. Yvonica a restituit scrisorile cerute și i s-a depus la bancă suma de 2.000.000 lei.. Totodată, i-a scris lui Mihai o scrisoare de adio. Se pare că problema a fost soluționată de Urdăreanu cu Știubei. Miercuri, 26 iulie. Ora 15. Carol se îmbarcă în trenul regal din gara Mogoșoaia și se deplasează spre Constanța. Era însoțit de invitații la croaziera cu iahtul „Luceafărul”. Mihai fusese lăsat să ajungă cu automobilul la Istanbul, trecând prin Bulgaria
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
durere și mâhnire și că bine face că plânge că îl va ușura. Totuși, îl rog ca în fața celorlalți să fie bărbat și prinț. Mi-a promis și s-a ținut de cuvânt”. Urdăreanu i-a spus lui Mihai că „Știubei a venit să-i vorbească de această chestiune și ea a primit bani”. Era lovitura de grație pentru orice îndrăgostit. Tatăl, îndurerat la rândul său, descrie suferința tânărului: „Duduia a vorbit lung cu Mihăiță <...>. Săracul băiat este foarte adânc mâhnit
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
că ea a fost marcată de căldura excesivă și de „grija cea mare pentru Mihăiță. Cel puțin din acest punct de vedere, lucrurile s-au liniștit. Pare să fie complet dezgustat de Yvonica, îndeosebi pe chestiunea că ea trăiește cu Știubei”. Duminică, 13 august. „Monitorul oficial” publică un decret al regelui Carol al II-lea prin care anunță înscrierea lui Mihai „în cadrele ofițerilor activi ai Marinei Regale cu gradul de aspirant și vechimea de la 25 octombrie 1937, repartizându-se la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cumpănă și avea o apă limpede ca cristalul și rece ca gheața. Nu știu ce-a făcut, ce n-a făcut Ion dar a scăpat plosca în fântână. Paznicul câmpului făcându-și rondul, l-a văzut aplecat în fântână peste știubei și a venit spre el. S-a folosit de furcoiul ce-l avea cu el și-a reușit să scoată plosca. A spălat-o bine și-a umplut-o cu apă. Nouă ni s-au lungit urechile așteptându-l. Nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai mult. Vorba aceea: "Lăcomia măsură n-are". Mie mi-a rămas în minte păunul și păunița din ograda preotului. De câte ori treceam pe la poarta lui, mă opream să admir păunul cum își rotește coada, cu câtă măiestrie se urca pe știubeiul fântânii și scotea niște sunete deosebite. Oamenii din sat cunoșteau mersul vremii după strigătele păunului popi... Știau mai cu seamă când vine ploaia, căci glasul păunului o prevestea cu exactitate. Când scoteau jocheii mânjii popii la plimbare prin sat, noi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la capătul din vale al livezii noastre. Aveau ograda pietruită și alături o grădină, nu prea mare, cu pomi și legume. Într-un colț, era fântâna cu cumpănă, așa cum o moștenire de la bunici. La vedere, această fântână era o frumusețe. Știubeiul îl avea făcut din piatră cimentată, în formă octogonală, iar cumpăna înaltă, bifurcată în partea de sus. O ciutură mare de lemn amintea de bunicul ei, care a lucrat la stână, multă vreme. Totul era cât se poate de gospodărește
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ploile nu reușeau s-o afecteze (decât în rare cazuri). Îmi aduc bine aminte că, într-o vară, a plouat zile în șir. Suceava s-a umflat, unindu-se într un singur crac, iar fântânile s-au umplut până la nivelul știubeiului. Printre ogoarele din câmp, apa făcuse șanțuri și băltea în voie, până ce căldura, reușea s-o sece de-a binelea. La Maria, fântâna se acoperi cu apă. Noroc că, peste știubei, puneau un capac mare de lemn, ca să nu cadă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
singur crac, iar fântânile s-au umplut până la nivelul știubeiului. Printre ogoarele din câmp, apa făcuse șanțuri și băltea în voie, până ce căldura, reușea s-o sece de-a binelea. La Maria, fântâna se acoperi cu apă. Noroc că, peste știubei, puneau un capac mare de lemn, ca să nu cadă în ea frunzele sau crengile uscate, suflate de vânt. Abia așteptam ca vremea să se astâmpere, ca să ne putem juca iar împreună. Era într-o vineri. Mamele noastre erau la târg
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
el primul. A urmat Vasile și-apoi noi, fetele. Văzând că ei au alunecat fără nicio greutate și au aterizat în iarbă râzând, m-am urcat și eu. Din glumă, Vasile a mișcat cumpăna și eu am aterizat brusc peste știubeiul fântânii. Capacul s-a mișcat și un picior a atins apa, care era la nivelul maxim. Am țipat și Maria m-a apucat de mâini, să mă tragă spre ea. Neavând prea multă forță, nu reușea să mă miște din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
paharnicului Râșcan [Birnicii] 1. Ștefan Cârpăveche 2. Manolachi Gălușcă 3. Ichim Cioară 4.Vasile, morar 5. Andronachi, cojocar 6. Costandin, bejenar 7. Vasile, văcar 8. Ion Cheptar 9. Anton Roșul Slujile ot tam 1. Daniil 2. Dimitri, tîlmaci 3. Grigori Știubei 4. Ion Știubei Mazlii ot tam Nane Gălușcă, priș ot Tutova P. G. Dmitriev și P. V. Sovetov, Moldova În epoca feudalizmului, VII, partea I, Chișinău, Editura Știința, 1975, p. 239. 1820 Ocolul Fundului de Gios 1 Stare(a) satelor
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1. Ștefan Cârpăveche 2. Manolachi Gălușcă 3. Ichim Cioară 4.Vasile, morar 5. Andronachi, cojocar 6. Costandin, bejenar 7. Vasile, văcar 8. Ion Cheptar 9. Anton Roșul Slujile ot tam 1. Daniil 2. Dimitri, tîlmaci 3. Grigori Știubei 4. Ion Știubei Mazlii ot tam Nane Gălușcă, priș ot Tutova P. G. Dmitriev și P. V. Sovetov, Moldova În epoca feudalizmului, VII, partea I, Chișinău, Editura Știința, 1975, p. 239. 1820 Ocolul Fundului de Gios 1 Stare(a) satelor piste tot: 3
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Casele boierilor mici și joase, cu cămăruțe și pivnițele pline. Zodiar Întunecoase păduri nesfârșite. Legenda râsului și calul fără splină. Cum s-a bătut un călăreț cu albinele Cum alegeau prisăcarii loc de pășune pentru albine lăsând de cercătură, un știubei ici, unul colo, între fânețe și poeni. Dracul pune la cale totul. Lumea veche e plină de el Răpire de fată tânără dintr-un sat pe deapsa cu moartea posada strajă la cetăți podvadă cărături p. Domnie Cai de jold
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Glodu Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele cel Mare Moara lui Costică Cârja Ulea Mohorâți subt pădure Cornul Pietrei Vrabie Motani Costina Zahana Onești Orzeni Crângu Zagură Sare Iapa Crețești Pârău Rău Dealul Cucului Țuțora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
moșie care se desface este aceea a familiei Costici. Hodco Costici a făcut parte din Sfatul Domnesc, deținând dregătoria de postelnic. Va figura în Sfatul Domnesc până la 25 ianuarie 1446. Dintr-un document din 24 noiembrie 1492, stăpâni peste satul Știubeiul, care făcuse parte din domeniul lui Hodco Costici, erau 34 de nepoți ai lui Hodco și ai fratelui său, Leu. Printre nepoți s-au numărat și Ivanco și Vasco Levici(Leu). Vasco a fugit în Polonia cu Petru Aron. Ivanco
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
67, atunci când Răduțoiu a centrat ideal de pe dreapta pentru Vasiliu (foto), care a reluat balonul în plasă din apropiere. Show ul nu s-a oprit aici, fiindcă, în minutul 79, Doicaru l-a faultat în propriul careu pe Davidoaia, iar Știubei a șutat alături. Arbitrul ploieștean Ovidiu Oprea a dictat repetarea loviturii, deoarece unii jucători de la Sport Club intraseră în careu, pășcănenii au schimbat executantul, dar nu și norocul, Olărița zguduind bara din stânga a porții apărate de Ignătescu. Victorie fără dubii
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Bamba, Banu - De Grood (min. 65 Milovanovic), Pintea - Vasiliu (min. 82 F. Matei), Petrea (min. 46 Drăgan), Pricop - Ungureanu (min. 74 Doicaru). Antrenor: Ciprian Panait. CSM PAȘCANI: Luca - Ancuța (min. 72 Olteanu), Olărița, Doroftei, D. Radu - Roșu, Azaharioaei, Melinte, Maftei - Știubei (min. 81 Gaboran), Râșcu (min. 53 Davidoaia). Antrenor: Marian Ivan. Ciprian Panait: “Va fi ciudat să ajung pe stadionul Municipal în calitate de adversar al FCM-ului” Victoria la scor de forfait cu CSM Pașcani l-a mulțumit pe Ciprian Panait, care
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Roman. FCM BACĂU: Stamatin - Codreanu (57 Mihălăchioae), Lozneanu, Ursu, Eudean - Menghia (61 Lipovanu), Întuneric, Apostol, Doboș (65 Curiliuc) - Vraciu (77 Huiban), Boghian. Antrenor: Gheorghe Poenaru. CSM PAȘCANI: Luca - Marcu (31 Ancuța), Doroftei, Nuțescu, Roșu - Gheorghiu, Topolniceanu (61 Bucovanu), Azaharioaei (77 Știubei), Davidoaia - Iurcan (42 Râșcu), Maftei. Antrenor: Marian Ivan. Arbitru: Mihai Amorăriței (Câmpina). Asistenți: Lucian Banu și Adrian Niță (ambii din Ploiești). Observatori: Teofil Iordachi (Vaslui) și George Bădescu (București). Gheorghe Poenaru: “Sper ca jucătorii să se bucure cât mai puțin
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
I. Anastasia Gluckman Moisă Ghiga AI. Maria Iancu Ismail Lupu Neculai Neștian Gh. Gheorghe Schvartz A. Isac Schvartz Israel Argintoianu G. Elenă Bercovici Rașela Chelaru G. Maria Dutchievici M. Otlilia Garofeanu Gheorghe lrimia Maria Iancu Mihai Naum Alexandru Nistor Cezar Știubei Elenă Ibidem, f. 218-239; Costin Clit,op.cit.,p.208. 1924·1925 Clasa a VlIl-a Secția modernă Bostan Constantin Dârțu V. Ion Dimitriu Ev. Ioan Hâncu C. Niculae lanculescu N. Eugen Miulescu I. Ovidiu Nachim Zeilic Peptu N. Traian Popov
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Nicolae Dărăscu, Petre Iorgulescu, Samuel Mützner, Ștefan Popescu, Iosif Rosenblut, pentru a lua numai câteva nume de contemplatori asidui ai mării. Niciunul, însă, nu s-ar înscrie cu succes în perimetrul temei acestui eseu, poate cu excepția notabilă a lui Dimitrie Știubei, pictor și ilustrator mai pronunțat realist și mai centrat pe reprezentarea vaselor, ca ofițer de marină. Lipsit de poveste, de desfășurare, de tensiune și de spectaculos, încremenit într o imagine interiorizată in extremis, stimabil, altfel, în genul său, tabloul marin
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
120. Scutelnici 47. Dedulesti │121. Sibiciu de Sus 48. Fintesti │122. Simileasca 49. Florica │123. Siriu 50. Galbinasi │124. Smeeni 51. Gavanesti │125. Smirdan 52. Gheraseni │126. Stilpu 53. Ghergheasa │127. Sudiți 54. Glodeanu Sărat │128. Saringa 55. Glodeanu-Silistea │129. Știubei 56. Grabicina │130. Tega 57. Grajdana │131. Topliceni 58. Grebanu │132. Țintești 59. Greceanca │133. Udați 60. Gură Teghii │134. Ulmeni 61. Izvoru Dulce │135. Unguriu 62. Între Sibicii │136. Vadu Pașii 63. Lapos │137. Vadu Sorești 64. Largu │138
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]