821 matches
-
și ai Bibliotecii Județene au avut numeroase întâlniri pe tema funcționării bibliotecilor comunale, iar bibliotecarii din rețeaua bibliotecilor publice au participat la consfătuirile trimestriale. Cu toate aceste eforturi, au rămas închise bibliotecile din Bogda, Ohaba Lungă, Peciu Nou, Sânmihaiul Român, Știuca, Comloșu Mare, Giarmata, Voiteg și Găvojdia, iar cele din Birda, Dudeștii Noi, Iecea Mare, Gottlob, Parța și Saravale nu au bibliotecar angajat. În 24 martie, la sediul Bibliotecii Județene, șeful Serviciului Relații Publice, Răzvan Hrenoschi, a convocat o ședință cu
Agenda2006-12-06-1-administratia () [Corola-journal/Journalistic/284869_a_286198]
-
La începutul acestei săptămâni, un al treilea suspect, Claudiu M. , de 30 de ani, s-a prezentat la sediul Poliției Deta, știind că este căutat. Și el a fost pus sub învinuire l În 14 martie, lucrătorii Postului de Poliție Știuca au fost sesizați că, în urma unor lucrări de curățenie efectuate în sediul primăriei din localitate, în podul primăriei a fost găsit un sac în care se aflau mai multe grenade. La fața locului s-a deplasat o echipă de cercetare
Agenda2006-11-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284856_a_286185]
-
canalului Bega, în amonte de U.H.E. Timișoara; pe râul Pogăniș, între Cadar și Duboz; pe apa Ierului, de la Becicherecul Mic și până la Biled; Săraz și afluenții săi, pe sectorul Bârna-Drinova; Gehrtianoș, aval baraj Ianova, până la confluența cu canalul Bega; Știuca, pe tronsonul Știuca-Oloșag. În județul Caraș-Severin se au în vedere lucrări de refacere a liniei de apărare a malului stâng al râului Bârzava, în perimetrul Bocșa Română și îndiguirea aceluiași râu la Bocșa, aval; executarea unui parapet de beton în
Agenda2006-12-06-1-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284876_a_286205]
-
balta pește. Într-adevăr, în cursul anului trecut aici s-au efectuat unele acțiuni de populare, astfel încât în această primăvară se va putea pescui la crap, caras, cteno, fitofag, iar cei mai norocoși vor avea șansa capturării vreunui exemplar de știucă sau chiar somn. Cu lanseta și minciogul, pescarii sunt așteptați la balta de la Berini zilnic, începând cu ora 6 dimineața. M. H. Club pentru copii l Și program „after school” Clubul pentru școlari și preșcolari Children’s Castle din Timișoara
Agenda2006-13-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284903_a_286232]
-
din mediul rural, ce va fi finanțat în anul 2006 de către Ministerul Educației și Cercetării, pentru județul Timiș a fost alocată suma de 572 000 de lei, ce va fi repartizată următoarelor unități: Școala cu clasele I-IV Dra-gomirești, comuna Știuca (75 000 de lei); Școala cu clasele I-IV Hitiaș, comuna Racovița (110 000 de lei); Școala cu clasele I-IV Jdioara, comuna Criciova (108 000 de lei); Școala cu clasele I-IV Jupani, comuna Traian Vuia (80 000 de
Agenda2006-33-06-01-cultura invaamant () [Corola-journal/Journalistic/285115_a_286444]
-
piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea speciilor este mai mare în zona de luncă și în deltă, unde se remarcă crapul, carasul, bibanul, plătica, știuca, somnul, sturionii, pentru ca în zona montană să se evidențieze un singur reprezentant, păstrăvul. 2.4.3. Ariile protejate Ariile protejate sunt înzestrate cu cele mai bogate și variate resurse turistice naturale, care le conferă o mare disponibilitate pentru turism. Acest
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de pești (crap, caras, lin, știucă, somn, șalău, sturioni ș.a.). plaja întinsă, unde cresc plante specifice țărmului (pelinul, perișorul de nisip, varza de mare) și cu un potențial deosebit pentru cura heliomarină, mai ales la Sulina, Sfântu Gheorghe și pe grindurile care închid Laguna Razim - Sinoe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
tătarilor. Dintre mâncărurile cele mai apreciate, menționăm: batatul la proțap, cârnații de oaie, musacaua dobrogeană (din carne, vinete, roșii și cartofi), iar, mai nou, chebabul. În deltă, borșul de pește n-are egal pentru că se prepară din specii variate (plătică, știucă, crap, caras, biban, morun) și multe legume (roșii, ardei, morcov, ceapă, țelină, pătrunjel) fiind completat, la felul doi, cu saramura de crap și pește la proțap. La desert, se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un pahar
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pe-acolo... — A, nu cred. Eu sunt doar mâncău, nu și artizan, râde el, căz nindu-se să nu deschidă gura prea mult. În plus, pe mine Nordul nu mă cheamă deloc. Sunt friguros. Ivan zâmbește și spune mai departe despre știucă și icre și midiile de la Galway. Alexandre îl ascultă în aburul de pipă care urcă, vălătuci vălătuci, de pe punte în aer, până se înnegrește de întu nericul nopții. — Și mama a avut o cantină. — Da? Unde? — În Franța, la Béziers
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ca să nu le încurce, căprioarele i-o ceruseră deschis. Dar tot ele aveau grijă să-i trimită, din vreme în vreme, un mesager care să-l țină la curent cu noutățile. Așa află Lupino că familiile de păstrăvi și de știuci, care nu-și vorbiseră de ani buni de zile (după o ceartă ale cărei motive nici măcar nu și le mai aminteau), acceptaseră să participe împreună la întrunirea extraordinară a peștilor de pe rîu, alături de lipani, mrene și somni. Tot cu ocazia
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Moldova Nouă sunt: vulpea, lupul, șoarecele gulerat, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape din zonă este bogată în diferite specii de pești, cum ar fi: păstrăv curcubeu, lipan, mreana, cega, somnul, șalăul,știuca. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ Județul Caraș Severin prezintă o rețea de ape curgătoare, ape subterane și lacuri, bine conturate. Rețeaua hidrologică este reprezentată de fluviul Dunărea la sud (detaliată mai jos), pârâul Radimna în partea de vest la 1 km de capătul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
contează mai mult. Iau ca exemplu romanul Vara baroc (1980). Cum începe narațiunea? Profesorul și ziaristul Gabriel Dimancea, așezat în "culcușul său încins", este vizitat în orășelul sudic Platonești, din Bărăgan, de arendașul Maltezi, care îi aduce drept plocon două știuci, un mușchiuleț de porc și carne de berbec dobrogean. Când se întâmplă toate acestea și cele care urmează? În mijlocul verii anului 1926! De unde deducem, căci în proza lui Paul Georgescu nu există temporalitate clară, balzaciană? Singuraticul Gabriel reflectează astfel în
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
nu mai citesc nimic... Se poate? Cum ar reacționa oare dacă i-aș turna un borcan cu miere-n cap și-aș presăra fulgi? Uite-așa, dacă te-ai duce lângă ființa asta negricioasă, cu umeri ascuțiți și bot de știucă, care gesticulează isteric, și i-ai aprinde un ghemotoc de cârpe în față? Și, totuși, are ceva fascinant: n-am mai văzut pe nimeni până acum care să dea în același timp din toate membrele, ca girafele alea de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
rămân împreună, uniți ca două verigi. Pe tarabe stau crapii uriași, spintecați, cu lapții și icrele la vedere, cu bășicile albe încă pline de aer, cu măruntaiele groase și inima vânătă, cleni cu solzi alungiți, ca niște ochi de cristal, știuci ascuțite, dințoase, gata să țâșnească prin aer, zvâcnind din cozi sângerii, bibani dungați, cu spinări împodobite de țepi, lini cu stropi violeți și mustăți de nisip, plătici și lipani subțiri, de-o palmă, fântânei cu aripioare de păsări, mrene și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fichet un portret cu blondul actor american, în Marele Gatsby. Era și fană a versurilor mistriote. "Ești iconic, Volodea! Ce parabolă a timpului ai creat!", zăngănea Elvirica din lanțuri, din amulete, din cerceii lungi cu aspect de lingurițe pentru pescuit știucă, punîndu-se pe recitat: "În mine zace o sumă de ioni, Pămîntul vast îl am drept mumă. Eu știu ce sînt că-n mine zace-o sumă Să nu uitați: am fost în rînd". Nici Violeta Gheorghian n-avea vreun imbold
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
stă bine unui conducător Încercat, rosti răspicat: Tăceți, fa proastelor! Ce v-a apucat!? Lască Viorița Îi fată deșteaptă, nu ca voi, toantelor, și se face bine degrabă. Și Încă-i și mai bine că am aflat că au crescut știucile aman iar asta care a mușcat-o pe fata mea are cam nouă-zece chile! Am să-i spun lu’ Mircea lu’ Tacu să venim și să le prăbăluim oleacă! Într-o liniște deplină, cu toate simțurile treze, echipajul Înainta Încet
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
În apa din ce În ce mai puțină iar deseori, cei mai viteji, reușind să se „elibereze” sărind pe iarba umedă. Îl impresionau peștii mari, Îi era foarte frică de ei și poate că de aceea era atras ca de un mirific magnet de către știucile, crapii, mrenele și mai rar, de marii somni mustăcioși. Alergând pe iarba nepăscută, se rotea În jurul monștrilor alunecoși și adeseori, În culmea curajului, Îi atingea cu un degețel Înfricoșat pe coadă. Se Întâmpla ca În acel moment, peștele să-și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
pensii dobândite și salarii!! Întornă-te cu fața către noi, că prea suntem împovărați de biruri, de necazuri, de nevoi! s-a plâns la înaltul suveran cunoscutul Papagal. Care-i nemernicul? stropșitu-sa slăvitul împărat la dregătorii adunați la sfat. E Știuca, preamărite Împărate! Ea e pricina necazurilor toate. Ea fură-n văzul lumii, Maiestate! Chiar că așa ceva nu se mai poate! Să i se dea pedeapsa capitală! Să terminăm odată cu relele din țară! Și-atunci mulțimea este informată că Știuca fuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
E Știuca, preamărite Împărate! Ea e pricina necazurilor toate. Ea fură-n văzul lumii, Maiestate! Chiar că așa ceva nu se mai poate! Să i se dea pedeapsa capitală! Să terminăm odată cu relele din țară! Și-atunci mulțimea este informată că Știuca fuse condamnată la moarte groaznică, prin înecare, ca-n Esop, în fluviul nostru cel mai mare. Sentința fu executată îndată după pronunțare, în vâltorile de la Cazane. Uraa! Uraa! Uraa! De chinurile iadului să aibă parte pocitura!! Necazuri majore Chiar așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
unor oameni. Și mai înseamnă un peștișor de metal sau de plastic cu niște cârlige ascunse pe care pescarii cu undița îl folosesc pentru a atrage și a prinde peștii răpitori, adică cei care se hrănesc cu alți pești, ca știuca, spre exemplu. Da ce-i o criză, bunicule? O întâmplare rea când oamenii nu au unde lucra și din această cauză nu au bani pentru mâncare, îmbrăcăminte, încălțăminte și jucării. Vreau să știu dacă bica și Moș Crăciun au criză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Iisus Hristos, pe care le-a ciocănit cu ciocanul lui Manfred până le-a aplatizat cu totul. Desenul colorat al lui Doré e distrus în întregime. Micul Manfred spune că va face din bucățile de metal lingură de dat la știucă. Ar fi trebuit să înțeleg că un asemenea personaj nu se potrivește cu timpul nostru. Dar măruntaiele, mecanismul interior, mai funcționează încă. Micul Manfred ni l-a arătat. A învârtit cheia ușor și îndemânatic. Atunci motorul sau mecanismul de ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
dacă în general am dreptul de a cere un lucru sau altul. Voi considera binevenit, dacă veți clarifica toate astea și le veți face, cum se spune astăzi, transparente. (4.10.1993) Doamna M. sau E. să pună la prăjit știuca de la Lány într-un mod foarte original și cu condimente originale pentru grupul parlamentar al celor cinci în așa fel ca să nu uite de ea.. (...) (21.8.1999) (...) 6) În debaraua unde stă aspiratorul trăiește și un liliac. Cum să
Václav Havel - Pe scurt, vă rog.Cartea de după putere by Heliana Ianculescu () [Corola-journal/Journalistic/7372_a_8697]
-
peștii siberieni aduși de Gabi Dimisianu și de mine împreună din îndelungata noastră călătorie prin Siberia,... peștii înghețați cu care nu avem ce face,... și îi dăruim,... i-i dăm acestei rusoaice bătrâne cumsecade care îi primește, primește de la noi știucile mari, buștenii aceia afumați pe care abia i-am cărat din Siberia; ...dar, la început, rusoaica nu le ia, știucile mari crezând că nu i se cuvin, ci ia așa doi-trei peștișori numai, mici-mici, plutind în niște borcane; ...apoi când
Peștele siberian, Hotel Rossia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7809_a_9134]
-
nu avem ce face,... și îi dăruim,... i-i dăm acestei rusoaice bătrâne cumsecade care îi primește, primește de la noi știucile mari, buștenii aceia afumați pe care abia i-am cărat din Siberia; ...dar, la început, rusoaica nu le ia, știucile mari crezând că nu i se cuvin, ci ia așa doi-trei peștișori numai, mici-mici, plutind în niște borcane; ...apoi când Gabi strigă în rusește vsio!... vsio!, adică, totul este al ei, - ca și știucile enorme, unsuroase, femeii nu-i vine
Peștele siberian, Hotel Rossia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7809_a_9134]
-
la început, rusoaica nu le ia, știucile mari crezând că nu i se cuvin, ci ia așa doi-trei peștișori numai, mici-mici, plutind în niște borcane; ...apoi când Gabi strigă în rusește vsio!... vsio!, adică, totul este al ei, - ca și știucile enorme, unsuroase, femeii nu-i vine să creadă că doi prinți preschimbați în pescari le aduc peștii ăia din povești... Eu și Gabi, suntem doi prinți mascați, în pescari. Făcusem minunea aceasta, - când își dă seama că asta era realitatea
Peștele siberian, Hotel Rossia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7809_a_9134]