551 matches
-
harnici să agonisească bine de tot. Adevărat este, pe de altă parte, că se fura mult. Aproape că nu era membru al cooperativei agricole, bărbat ori femeie, care să se întoarcă acasă de la câmp cu traista goală. Că erau câțiva știuleți de porumb ori câteva pălării de floarea soarelui, niște sfeclă aruncată la capul locului din timp și ascunsă sub frunze ca să fie înghesuită seara pe fundul căruței sau în traista ce purtase până la prânz mâncarea, că erau niște roșii și
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
cu același amestec din lut și pleavă și la urmă date cu var alb amestecat cu puțină sineală , însă mai târziu când au avut bani, părinții au dărâmat-o și au construit una din teracotă în care ardeau ciocănei de la știuleții de porumb sau lemne. În polatră aveam o firidă în peretele exterior, ca un dulăpior unde lăsam cănile pentru băut apă, sau farfuriile folosite zilnic și ulcica în care țineam tacâmurile. Încă nu se introdusese apă curentă în comună, lucru
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
regiment în care am făcut și altceva în afară de sectoare, instrucție și săpat tranșee pentru obuzier în acele seri reci de toamnă. Într-o curte erau grămezi mari de porumb ne așezăm mai mulți soldați pe langă fiecare grămadă și sortam știuleții de porumb cei mai mari într-o parte cei mai mici în alta, apoi îi căram cu panerele în hambare diferite. Eram destul de trist îndeplineam mecanic acea muncă adâncit în mine însumi mai toți soldații ce erau la muncă erau
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]
-
găini, că-s prea multe. Avea bunica-n bătătură tot felul de păsări: rațe, gâște, curcani, pui, găini, boboci de rațe zburdau prin în voia lor prin toată curtea. Se așează Magdalena pe un scăunel și desface un coș cu știuleți de porumb pentru animale. Apoi îi dă o parte din boabe Cristinei să le împrăștie păsărilor. -Pui, pui, pui!... strigă fetița voioasă dând de mâncare orătăniilor care se strecurau printre picioarele ei. Un boboc de rața se opintește și se
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
orice lucru, se apucă de orice ca să câștige și ca să iasă din nevoi. Din mărturiile înregistrate de Olimpia Bădăluță în anul 1960, aflăm că în unele familii nu se ajungea cu porumbul de la un an la an. Atunci se luau știuleții de porumb porniți spre copt, se uscau în cuptor, iar boabele erau date la râșniță; făina nouă era spornică și avea gust bun. Mămăliga se mânca cu lapte, cu brânză cu o fiertură din zarzavaturi acrită cu borș de putină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de tei, încheiate la capete, având o tindă mică. În această sală (tinda) era un știubei în dreapta, în fund, în care ținea 4-5 banițe de păpușoi. Aici era și gura podului unde te suiai pe o scar de lemn. Porumbul știuleți se ținea în podul casei, asemenea fasolea, sămânța de cânepă, de in, de bostan etc. Din tindă, în partea stângă, pe ușă intram în casă. La răsărit era o mică bancă pe care stătea cofa cu apă și 2-3 străchini
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la Hades e plină de studenți, ca totdeauna. O vatră ascunsă privirilor printr-o perdea de arbuști, dar solară prin așezarea în aer liber, un altfel de Hades, mesele și scaunele sunt tăiate din trunchiuri de copaci, pe pereți atârnă știuleți de porumb, dovleci, câteva arme, lănci, niște măști curioase, de sticlă colorată, chipuri de oameni, cu cercuri roșii în loc de ochi, unele, în mod ciudat, nu au desenată gura, spațiul de jos e doar întunecat, în dreapta intrării, se află o ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
după ce treceau delegațiile de pe alte planete, altul construise un motor fără carburanți care funcționa pe bază de telepatie, dar după ce-l porneai, te durea capul, altul reușise să obțină un soi de porumb care creștea pe case, ca iedera, luai știuleții la etajul 10, cu mâna, din balcon, câte și mai câte! În ceea ce mă privește, primisem sarcina să construiesc un satelit artificial care să pară natural și care nu trebuia numai să transmită informații despre planeta în jurul căreia se învârtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
-l aplicăm? întrebă comandantul Felix S 23. — La agricultură, răspunse vocea. S-a constatat că, deși Teleormanul obținea producții record, la vremea culesului mari cantități de porumb dispăreau din lan. Oricât am vegheat noi, inspectorii, să nu se ia un știulete, cum ieșeam din lan, cum se lua cu sacii. Atunci s-a hotărât, pentru a-i prinde pe făptași, să devenim invizibili. Și, cum experimentul nu se putea încerca pe Pământ din cauza efectelor secundare ale lui - stare de mahmureală a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
era invocarea ploilor benefice, aducătoare de bogăție. Ana, fiind mai liniștită din fire, mai serioasă, a fost numită de bunică pe post de preot, iar Maria îndeplinea rolul de dascăl, scuturând cu sârg de candela improvizată, umplută cu tăciuni din știuleți de porumb, peste care bunica a presărat tămâie care de fapt era rășină de brad. O altă fetiță ducea o creangă verde, de care erau prinse flori, pe post de steag, iar celelalte, cu lumânări aprinse în mână și buchețele
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
și boabele de bob crude, tulpinile fragede de mărar, agudele roșii dulci- acrișoare dar și cele albe grase, dulci că mierea, cireșele amare, mici, negre care ne colorau mâinile și limba. Adunăm bețe uscate, le aprindeam iar pe jeratec frigeam știuleți de porumb în lapte. În cenușă fierbinte coceam ouă luate direct din cuibar. Ghioșam nuci verzi cu un briceag, pe care il păstra cu sfințenie sora cea mare. Eu aveam voie să-l folosesc doar când toate se plictiseau de
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
nu puteam căra albia plină cu apă la acea vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara când venea tata să stea cu noi ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri pe
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul mioarelor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe. Sare în bolovani cumpărase de la magazin. Acum putea să vină iarna, avea cu ce-și hrăni cele treizeci de oi. Cu atât mai rămăsese. Restul le-a vândut să-și ridice casa și să-și cumpere o
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul mioarelor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe. Sare în bolovani cumpărase de la magazin. Acum putea să vină iarna, avea cu ce-și hrăni cele treizeci de oi. Cu atât mai rămăsese. Restul le-a vândut să-și ridice casa și să-și cumpere o
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
aproape... M-a trezit din visare exclamația / întrebarea: “ce cauți în livadă de pruni, că doar nu mai sunt prune?!”... Legăturile de suflet în sărăcie se dovedesc a fi foarte trainice. Te poti atașa la fel de bine de păpușile făcute din știuleți de porumb, ca și de păpușile Bărbie. Titina relevă semnificația bucuriilor simple dar esențiale ce par să fie purtate în viață, ghidând viața de mai târziu a copilului. Poate că cei crescuți la țară sunt, de fapt, măi robuști psihic
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA ŢENE, CRONICĂ DE MILENA MUNTEANU-LITOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361083_a_362412]
-
mea de copil, mi se părea o aventură deosebit de interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) Autor: Helene Pflitsch Publicat în: Ediția nr. 1141 din 14 februarie 2014 Toate Articolele Autorului SCRISOAREA CAPITOLUL II Mâinile apucau mecanic știulete după știulete, parcă ar fii fost la un concurs. Boabele de porumb loveau brutal pereții găleții de tablă, iar sunetul ce se auzea părea strigătul de disperare al cuiva care se prăvălește în gol. Încet, încet se pierdea în hăuri
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) Autor: Helene Pflitsch Publicat în: Ediția nr. 1141 din 14 februarie 2014 Toate Articolele Autorului SCRISOAREA CAPITOLUL II Mâinile apucau mecanic știulete după știulete, parcă ar fii fost la un concurs. Boabele de porumb loveau brutal pereții găleții de tablă, iar sunetul ce se auzea părea strigătul de disperare al cuiva care se prăvălește în gol. Încet, încet se pierdea în hăuri, însă nu
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
în tranșee, când șuieratul obuzelor și gloanțelorîi purta prin clipe de groază. - Cinci... șase... șapte... Teama ce o simțea acum nu cunoștea cifrele sau nu voia să le audă. Ea creștea, creștea, creștea, cu aceeași repeziciune cu care mâinile apucau știuleții și le desprindea boabele. O găleată, și încă o găleată, un sac plin... Șerban număra cu voce tare, din ce în ce mai tare, trebuia, trebuia să își învingă teama. - O sută zece... o sută unșpe... o sută doișpe... Maria apăru în ușa șoprului
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
ce fac ? Nu înțeleg din mișcările lor repezi și din învălmășeala creată ce se căznesc să facă. Îl văd pe unul din ei stând culcat pe spate, cu piciorușele din față și din spate ridicate, având pe burtică vreo 5-6 știuleți de porumb, iar pe celălalt trăgându-l de ceafă (nu chiar ușor) spre intrarea vizuinii. Fenomenal ! Așa ceva nu mi-am închipuit că poate să se întâmple! Știam de la bătrânul brigadier silvic Marin Durlan că bursucii cară știuleții de porumb în
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
burtică vreo 5-6 știuleți de porumb, iar pe celălalt trăgându-l de ceafă (nu chiar ușor) spre intrarea vizuinii. Fenomenal ! Așa ceva nu mi-am închipuit că poate să se întâmple! Știam de la bătrânul brigadier silvic Marin Durlan că bursucii cară știuleții de porumb în vizuină cu gura. Și tot de la el mai știu că o vizuină de bursuci se deosebește de una de vulpe prin faptul că, pe o distanță de câțiva metri de gura vizuinii, este o potecă bătătorită de
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
se afla, la marginea pădurii, lanul de porumb al brigadierului. Nu pot să cred că doi bursucei pot să fie atât de ingenioși încât să se facă unul sanie, iar celălalt să-l tragă pentru a putea căra mai mulți știuleți deodată! Vin din nou! Aceeași operațiune o fac și acum. Vai! ce drăgălași sunt cu căpșoarele lor dungate și cu sârguința cu care se gospodăresc. La fel, unul stă pe spate , ținând pe burtică mai mulți știuleți de porumb, iar
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
căra mai mulți știuleți deodată! Vin din nou! Aceeași operațiune o fac și acum. Vai! ce drăgălași sunt cu căpșoarele lor dungate și cu sârguința cu care se gospodăresc. La fel, unul stă pe spate , ținând pe burtică mai mulți știuleți de porumb, iar celălalt îl trage de ceafă ca pe o săniuță. Eu cred că mulți oameni pot învăța atâtea în privința hărniciei și ingeniozității de la ei! Dar, în goana mare se întoarce Negrici, îi sperie și ei fug în adâncul
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
nu ia seama la comuniști că ăștia distrug țara” - apărea în cadrul procesului intentat foștilor membri ai CPEx Ion Dincă, celebrul „Dincă-te-leagă” cum l-au poreclit colectiviștii încătușați și târâți în justiție de el pentru un buzunar de grăunțe sau doi știuleți de porumb, pe care ei își permiteau să-i ia din „bunul comun - proprietate colectivă”, numai fiindcă-i vedeau pe „tovarăși” cum luau cu duiumul și cum li se duceau produse acasă cu microbuzele. Acest om care-și lăsase barbă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
nu ia seama la comuniști că ăștia distrug țara” - apărea în cadrul procesului intentat foștilor membri ai CPEx Ion Dincă, celebrul „Dincă-te-leagă” cum l-au poreclit colectiviștii încătușați și târâți în justiție de el pentru un buzunar de grăunțe sau doi știuleți de porumb, pe care ei își permiteau să-i ia din „bunul comun - proprietate colectivă”, numai fiindcă-i vedeau pe „tovarăși” cum luau cu duiumul și cum li se duceau produse acasă cu microbuzele.Acest om care-și lăsase barbă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]