3,021 matches
-
în gena locuitorilor acestui ținut. Drama lor este cu atît mai mare cu cît fiecare poartă în suflet amintirea paradisului pierdut: anii copilăriei, în care soarele lumina bolta, totul părea posibil, iar mama era întotdeuna acolo pentru a alunga primejdiile știute și neștiute. Amintirea solară a anilor copilăriei face și mai apăsătoare realitatea de azi. Între paradisul promis de visele și speranțele copilăriei și viața lipsită de orizont a maturilor de astăzi, dezamăgiți și blazați, s-a căscat o prăpastie. Este
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
-l aduc aminte: Se făcea tot mai mic, înghițit de astfalt și de cuvinte." În volum, Nicolae Țone este, mai ales, organizator. Merită citit fragmentul de articol care asimilează experimentul lor colectiv unei neo-avangarde ŕ la anii '90, cu aceleași știute marote: nu continuăm, inventăm, sîntem stăpînii (teoreticienii) propriului discurs, nu simpli bricoleuri. Îi așază, cu mîna lui, pe ceilalți într-un tablou de familie mai cuprinzător, de fapt decît o arată volumul. Cu ei au fost și alții, au existat
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
profesioniști el nu e interesat și găsește doar la câțiva pictori și muzicieni forța unor semne profetice, "pe care din timp în timp lumea trebuie să vină să le asculte". În geografia reală ca și în cea inventată, în istoria știută, ca și în cea presupusă, Artaud încearcă să sistematizeze o știință a originilor, un alfabet al secretelor pierdute. Așa cum scrie Monique Borie, nu de puține ori intuiția poetică se întâlnește cu adevărul antropologic. "Să regăsești originile nu înseamnă doar să
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
văzut niciodată cu ochii mei multe lucruri pe care le descriu: le inventez pur și simplu - de pildă Timorul de Est. Nu m-a surprins deloc mărturisirea lui Graham Swift, cu ani în urmă, că n-a văzut în viața lui aria știută ca "the Fens", spre dezamăgirea echipei de televiziune care spera că el le va indica un decor inedit pentru filmare. LV. Citești ce spun criticii despre opera ta? Te interesează părerile lor? TM. Nu mă interesează să citesc critică, iar
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
metodă" care să-și ajute cititorii să afle mai mult despre patru scriitori, de altfel, foarte cunoscuți. L. Raicu se eliberează, prevenitor, și de această parțială prejudecată: critica nu supralicitează, nici nu face mai multă lumină, doar sucește altfel lucrurile știute. Sigur, criticul poate alege să scrie așa încît să sune bine, adecvat, adică "limpede și fals", amăgindu-se cu satisfacția unui discurs care "se leagă". Nu o face, pentru că mai important decît coerența purificată în retortă este efortul de-a
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
avea unele apucături de vedetă. Aceste răbufniri de crezută-de-ei-inteligență, l-au țintuit în grupul elevilor despre care generațiile de dascăli vorbesc, fie... tăcând, fie zâmbind îngăduitor, fie, cei mai duri, printr-o fluturare a mâinii în dreptul capului cu semnificația bine știută... Însă, contrar unor așteptări... pedepsitoare, semiratatul nu numai că nu a murit din asta și nici nu l-a ajutat mintea să învețe ceva, dar s-a ambiționat și a dus lupte grele sub stindardul dorinței de se elibera de
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
chip deschis pentru introducerea în literatură a celor cîteva cuvinte știute de toți, dar absente din toate dicționarele epocii. Scrie cu inocență Emil Brumaru: "Nu văd nimic Ťpericulosť, Ťjosnicť, Ťmurdarť etc. în a folosi cele cîteva cuvinte așa-zise rușinoase, știute și răsștiute de toți, strigate, șoptite și scrise pe toate gardurile și trotuarele de cînd e lumea lume. Mi se pare mult mai vulgar să spun c-am "regulat"-o pe Didina decît să recunosc verde c-am futut-o
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
Minerva pentru această parte importantă a unei ediții critice". Cu alte cuvinte: nu o cercetare nouă, ci o ediție care o parazitează declarat pe cea anterioară! Secvențele de laborator sunt "esențializate", reperele critice sunt selectate după criterii numai de editori știute, fără să rețină nimic semnificativ din exegeza mai nouă. Reducționismul și obtuzitatea fac blazonul acestei noi ediții Rebreanu. În dosarul de variante la romanul Pădurea spânzuraților, mult rarefiat, la loc de cinste figurează informația despre "un grup de înveterați în
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
care alegoria nunții se transformă - sub presiunea menajului cotidian - în tabloul macabru al unei case cu susul în jos, în care cei doi părinți așezați pe o sfoară veghează un leagăn în care copilul este acoperit "cu pămînt". Păpușile Aglajei (știute și din romanele anterioare și din filmul documentar realizat de Ludwig Metzger) devin suprafețele de proiecție ale unor visuri, nostalgii, traume, sunt victime ale sadismelor sau gingășiilor, investite fiind cu atributele unor ființe vii... în galeria de portrete de familie
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
brebaniene despre politică, filosofie, rolul personalităților istorice etc. Personaje care de fapt îl dublează pe autor (sau el își dublează personajele) pentru că, netemător de repetiții, Breban intervine mereu în text pentru a enunța el însuși, cam în aceiași termeni, bine știutele teorii. Scrisorile unei anume Gabi sunt omenește false și literar redundante, expeditoarea ținând să-i rezume destinatarului, lui Amedeu, teze pe care acesta le susținuse anterior în fața ei sau a altora (,Pe scurt, iată cam ce Ťdebitaiť, ce spuneai, ce-
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
cunoscut - zona Mureșului superior... ȘTIRE TV DE ULTIMĂ O(A)RĂ La ora ,0.00" dintre 6 și 7 august, autoritățile au încetat să mai ridice pașapoartele românilor care nu fugiseră rupând pământul de propria țară spre Ungaria... Acum, după știutul și simpaticul model chinezesc: am tăiat - urmează numărătoarea pașapoartelor-pradă după războiul purtat împotriva românilor veniți acasă de pe la munci... - Vrei să-mi arăți din nou reportajul cu palmele bătătorite? mă ia la rost Haralampy. Are dreptate! APARIȚIE EDITORIALĂ DE EXCEPȚIE! Ioan
De la sublim la ridicol și înapoi spre... Schengen by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11446_a_12771]
-
bine văzută și când îmi amintisem cuvintele celebre ale generalului De Gaulle: O țară mare nu-i iubita, o țară mare este detestata. Ideea europeanului se pare că îl mai liniștise oarecum... Era pe vremea războiului din Vietnam. Cu manifestațiile știute. Când m-a frapat o lozinca de-a lor, mazochistă, - de care am mai pomenit - și care circulă de obicei printre tineri: Am întâlnit inamicul, și el eram noi! I have met the enemy and it is uș! Ce să
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
vin, patul mizer). Când era bolnav (fusese adesea asaltat de friguri, de malarie, suferise de aprindere la plămâni) își prescria singur doctorii, voise să practice și slujba de medicus, dar rețetele sale erau fanteziste, încăpățânarea de a nu urma terapiile știute era riscantă. Varietate și substanță S-au împlinit, la 9 mai, 200 de ani de la decesul lui Schiller și Germania îl sărbătorește regește. Editurile, televiziunea, presa îi consacră o atenție pe măsură. De curând, am contemplat cu încântare vitrina unei
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
se prăbuși. Pe deasupra oferă un model al unui discurs liber, în contrapartidă cu textele grevate de oportunism și în consecință neviabile. Literatura de sertar nu e o vorbă goală și nici un detaliu secundar, o neglijabilă anexă a celei "consacrate" în știutele condiții vitrege, ci o alternativă la mărturiile îngăduite în răstimpul comunist, adesea superioară lor prin fermitatea conștiinței auctoriale, prin climatul autenticității ce, în genere, o specifică. "Sertarul" extraordinarului Petre Pandrea e încăpător cît o epocă.
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
Întrebările trebuie puse altfel, Arghezi trebuie gândit în alt context, orizontul de așteptare a suferit modificări. A stărui, pe urmele lui Vladimir Streinu, în înțelegerea revoluției poetice argheziene ca emanație a unui geniu verbal, înseamnă nu a repeta ceva deja știut, ci a perpetua un adevăr parțial, un reproș camuflat sub un elogiu aparent. Arghezi înțeles doar ca geniu verbal înseamnă mult prea puțin pentru exigențele cuiva care vrea să vadă mutațiile săvârșite în sintaxa poetică a modernității, mai importante decât
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
din cauza apropierii de sens și de formă, o confuzie similară apare și în franceză, între cuvintele-sursă immémorable și immémorial. Mult mai frecvente - dar și mai puțin grave - sînt contaminările între diverse construcții și îmbinări sintactice și frazeologice: din vrute și nevrute și știute și neștiute pare să se fi născut o asociere ceva mai neclară: �Stimați domni cu ușurința meseriei de a spune știute și nevrute� (CD 30.09.2003). Există și aproximări semantice care nu se datorează confuziei cu alți termeni, ci
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
frecvente - dar și mai puțin grave - sînt contaminările între diverse construcții și îmbinări sintactice și frazeologice: din vrute și nevrute și știute și neștiute pare să se fi născut o asociere ceva mai neclară: �Stimați domni cu ușurința meseriei de a spune știute și nevrute� (CD 30.09.2003). Există și aproximări semantice care nu se datorează confuziei cu alți termeni, ci doar folosirii metaforice și chiar improprii a unor cuvinte: preluînd sensul contextului, acestea par a-și pierde pentru unii vorbitori sensul
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
tristă și gravă a întrebărilor pe care ni le punem sau ar trebui să ni le punem fiecare dintre noi. Cristian Teodorescu este unul dintre cei mai atenți observatori ai tranziției românești, cu bolile ei de creștere, cu dramele ei știute și neștiute. Iar povestirile sale din acest volum sînt mici fresce ale timpului nostru.
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
impunerii imaginii sale de campion al cinstei și luptător neostenit pentru victoria democrației. Marele șoc din finalul unui secol scurt, dialogul dintre Ion Iliescu și Vladimir Tismăneanu face notă discordantă între cărțile de cumetrie menite să scoată la lumină calitățile știute și neștiute ale marilor bărbați de stat din vremea noastră. În primul rînd, Ion Iliescu și Vladimir Tismăneanu nu au nimic de împărțit. Ion Iliescu este președintele României, iar Vladimir Tismăneanu este cetățean american, profesor de științe politice la University
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
eu nu am fost în tinerețea mea niciodată în România - au devenit propriile mele amintiri. Asta mi s-a întîmplat cînd am ajuns în București: am trăit clipe de regăsire, de recunoaștere a unor locuri și lucruri parcă de mult știute... Dintr-o dată am zărit o biserică și mi-am spus: aceasta este biserica din cartierul nostru! Cum este posibil așa ceva? M-a preocupat mult această întîmplare fiindcă probabil și în procesul memoriei sunt posibile transferuri care s-au manifestat în
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
absurd, adună toate clișeele epistolare posibile și o serie de inexactități de exprimare aproape impresionante. Ar merita citată în întregime. Mă voi opri însă, pentru final, asupra P.S.-ului: „Draga mea prietenă Mariana, această scrisoare, înainte de a-ți parveni la adresa știută, a fost citită de un bun prieten de-al meu, care este profesor de literatură în Medio-Monte. Sunt obligat să-ți mărturisesc ceea ce mi-a mărturisit la rându-i cel despre care îți scriu. Acela mi-a spus că: prin
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
P. Constantinescu, Mara era romanul unui pisălog moralist ardelean. E inutil să trag de aici concluzia că rareori doi critici citesc aceeași carte. Mai ales dacă lecturile lor sînt despărțite de intervale mari de timp. Schimbarea gustului e un lucru știut. Noi nici nu gustăm așa-zicînd în chip nemijlocit valoarea, ci prin intermediul limbii, personajelor, atmosferei, atitudinilor etice ori al altor aspecte concrete dintr-o carte. Fiecare dintre ele ne poate determina să reacționăm negativ sau ne poate entuziasma. Aron Densușianu era
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
70.000 de suflete. Alte surse creditează Mișcarea cu 30.000 de membri. Există însă și observatori care afirmă că acest guru de Dîmbovița n-ar avea decît vreo 5.000 de discipoli. Presa a avertizat opinia publică asupra activităților știute și mai puțin știute ale lui Gregorian Bivolaru, ca mentor spiritual, încă de pe vremea cînd mișcarea inițiată de el (MISA) n-avea decît vreo cîteva sute de membri. Pe atunci yoghinul se mulțumea să amenințe publicațiile care dezvăluiau cu ce
În trecutul lui Bivolaru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13016_a_14341]
-
Alte surse creditează Mișcarea cu 30.000 de membri. Există însă și observatori care afirmă că acest guru de Dîmbovița n-ar avea decît vreo 5.000 de discipoli. Presa a avertizat opinia publică asupra activităților știute și mai puțin știute ale lui Gregorian Bivolaru, ca mentor spiritual, încă de pe vremea cînd mișcarea inițiată de el (MISA) n-avea decît vreo cîteva sute de membri. Pe atunci yoghinul se mulțumea să amenințe publicațiile care dezvăluiau cu ce se ocupă el, că
În trecutul lui Bivolaru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13016_a_14341]
-
fără îndoială că Augustin invoca aici și propriul său caz). Augustin nu insistă asupra acestui aspect; este însă decisiv: „cu aceștia (cu acei catecumeni cultivați - n.m.), trebuie vorbit pe scurt, fără a se insista în mod supărător asupra celor deja știute de ei, ci abordând subiectul cu măsură, astfel încât să le dăm de înțeles că suntem convinși că ei cunosc o seamă de lucruri”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 61-63. footnote
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]