281 matches
-
darul pe care mi l-a făcut Dumnezeu ca să mă bucur și să mă îmbogățesc ca ființă cu el toată viața! Îmi aduc aminte că, prin clasa a treia, am găsit în podul casei, rămasă de la bunicul Gheorghe Dumitrescu, om știutor de carte și povestitorul extraordinar, pe care cred că îl moștenesc puțin, o carte cu copertă colorată, cu o corabie pe copertă care se numea Comoara din insulă, de un autor englez, Stevenson, care m-a fascinat și mi-a
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
slave la liturghie, cu toate protestele patriarhului ecumenic și a papei, încît mijlociră pe cale pacinică altoirea și concreșterea bisericei cu chiar conștiința poporului. În anul 1205 papa Inocențiu al III[-lea] trimise pe Dominic, arhiereul grecilor din Brundusiu, un om știutor de carte și limbă grecească și latinească, ca intermediator cătră regentul (Dominum) Ioannițiu (Kalojohannes) și-l prevăzu c-o creditivă vrednică de mirare. În acea creditivă papa se referă la originea romană a românilor și prin urmare la înclinația pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
orașe întărite și la margini de codru, se detrăgeau prin aceasta privirilor vecinilor lor și, afară de-o samă de fapte războinice, nu se prea vestea alta de dânșii. Lipsa desăvârșită de orice cultură literară, prin urmare lipsa de pământeni știutori de carte și de analiști, arbitrariul și lipsa de formă a unui trup de stat care se lupta să răsară din începuturi crude, lipsa de interes pentru asemenea stări primitive la străinătatea cu mult mai înaintată, dar totuși numai pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
patriarhul Ochridei din Albania, ceru de la dânsul întîi arhipăstoreasca binecuvântare, apoi căpătă învoirea pentru instituirea unei mitropolii proprii pentru Moldova, după care fu ales Theoctist ca cel dentăi mitropolit propriu al țării, sfințindu-l și patriarhul în această calitate. Preoți știutori de carte și cărți {EminescuOpXIV 200} bisericești primi Moldova din Ochirida, deși aceste din urmă erau compuse numai în limba slăveană. Instituirea unei mitropolii proprie nu putea trece decât de precarie și slabă, pe câtă vreme patriarhul ecumenic și o hotărâre formală
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
există în faptă decât în posibilitatea de a fi știută; ea-n aceste monumente nu există-ntr-altfel decât ca științele naturale în cartea naturei, o carte care trebuiește citită pentru-a fi o carte. Așadar numai în neîntrerupta consecutivitate a acelor știutori trăiește-ntr-adevăr știința. Într-asta consistă demnitatea chemărei științifice și tot într-asta lipsa de valoare a diletantismului curat personal și subiectiv, în genere van, întra-sta-n fine rușinea mărunțușerilor literari, a căror spirit samănă pe deplin bibliotecelor de-mprumut unde opurile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un adânc sentiment de naționalitate, e scrisă totuși cu multă liniște, cu o demnă obiectivitate. Ne rezervăm plăcerea a da o seamă mai amănunțită despre cuprinsul ei; deocamdată însă credem a putea repeta ceea ce zic confrații de peste munți: "nici un român știutor de carte să nu întîrzie a-și procura această lucrare". Repede și în corectă grupare urmează datele autentice cari dovedesc dreptul de autonomie al Ardealului, însemnătatea politică a românilor în evul mediu atât în Ardeal cât și în județele dintre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deplin, trebuie să rămînă străin tehnicii, acestei iluzii. Chiar dacă se recomandă oamenilor liberi să aibă sclavi sau "mașini însuflețite" pentru prestarea muncilor umile, așa cum era în cetatea antică scrierea după dictare, sarcină considerată nedemnă pentru un filosof și rezervată sclavilor știutori de carte sau elevilor din primul an. Omul liber dictează, nu scrie. Pentru noi, spiritul ca atare e mai degrabă o iluzie. INDIVIDUALISMUL Un alt obstacol de trecut este narcisismul profesional al filosofilor. Cei care își fixează scopuri și valori
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
h al-mašriq wa-al-maghrib fă-’ainam" tuwalló fa-Öamma wamh All"h ’inna All"ha w"si‘ ‘alm (2, 115/109): „Ale lui Dumnezeu sunt Răsăritul și Asfințitul. Oriunde v-ați întoarce, veți afla fața lui Dumnezeu, căci El este Cuprinzător, știutor.” (GG) Doar în acest context, w"si‘ poate fi înțeles fără echivoc că semnificând imensitatea, atotprezența divinității. În alte șase versete, unde apare asociat cu ‘alm, precum și în 4, 130/129, unde este asociat cu ≤akm, comentatori că
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Tainelor”; Marr „Cognitor arcanorum”; RB „Tu aș toute connaissance des Inconnaissables”; DM „Țoi seul connais parfaitement leș mysteres incommunicables”; Arb „the Knower of the things unseen”. Semnificație de bază: cunoscător al tainelor. 2.1.8.3. (al-)‘Alm: SOI „știutor”, ASM „Cel Atoateștiutor”; GG „Știutorul”; Marr „Sciens”, „cognitor” (2, 127/128.158/160, „Scitor” (2, 137/138); RB „l’Omniscient”, DM „celui qui sait (tout)”, YA și Arb „the All-knowing”. Este considerat un intensiv al lui ‘"lim. Apare de peste 150
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
y"t All"h wa al-≤ikma ’inna All"ha k"na la” f ƒabr (33, 34): „Și aduceți-vă aminte de ceea ce s-a citit în casele voastre din semnele lui Dumnezeu și din înțelepciune. Dumnezeu este ager, știutor” (SOI). s’inna-hu ‘alm bi-:"ț al-œudór.ț 4’A l" ya‘lamu mân ƒalaqa wa-huwa al-La”f al-‚abr (67, 14): „șEl cunoaște lăuntrul inimilor.ț Nu cunoaște El ceea ce a creat, El, Pătrunzătorul, Cunoscătorul?” (GG) Din
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
inexistentă, iar lumină prin excelență este All"h, izvorul a tot ce exista 139. Semnificații de bază: cel care arată limpede și călăuzește. 2.1.13. Bun, milostiv Este un câmp vast, al treilea că dimensiuni, după „Desăvârșit/ transcendent” și „Știutor”, atât în privința numelor pe care le cuprinde, cât și în privința ocurentei acestora. 2.1.13.1. al-Ra≤m"n, (al-)Ra≤m: SOI „cel milostiv, îndurat”; ASM „Cel Milostiv, Îndurător”; GG „cel Milos și Milostiv”; Marr „Miserator Misericors”; RB „le
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
m (2, 261/263; cf. 3, 73/66; 5, 54/59): „Cei care își cheltuiesc averile pentru Calea lui Dumnezeu sunt asemenea unui grăunțe care dă naștere la șapte spice s...ț. Dumnezeu dăruiește îndoit cui voiește. Dumnezeu este Cuprinzător, Știutor.” (GG) ...wa-All "h ya‘idu-kum maghfiratan min-hu wa-faðlan wa All"h w"si‘ ‘alm (2, 268/271): „...Dumnezeu va făgăduiește iertare și hâr; Dumnezeu e blând, înțelept.” (SOI) Wa-’în yatafarraq" yughni All"h kullan min să‘ati-hi wa
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
decât milostenia urmată de ocara. Dumnezeu este Bogat, Blând.” (GG) ...All"h ya‘lamu m" f qulóbi-kum wa-k"na All"h ‘alm ≤alm. (33, 51; cf. 22, 59/58): „...Dumnezeu cunoaște ceea ce este în inimile voastre. Dumnezeu este Știutor, Blând.” (GG) Apare de unsprezece ori în Coran, dintre care de șase ori în asociere cu ghafór și de trei ori, cu ‘alm. Interpretarea cea mai frecventă care se dă acestui nume este că All"h nu se grăbește
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
yÄÖ, ’Elohm țaddq (Ps 7,10c): „Tu, care cercetezi inimile și rărunchii, Dumnezeule drepte!” (C) Acest participiu prezent al verbului b"ƒan, „a examina, a cerceta, a pune la încercare”, referit la Dumnezeu, face parte din câmpul semantic „Știutor” numai când este folosit ca metaforă antropomorfizantă: Dumnezeu ar cunoaște în urma unui proces de cercetare și examinare, al cărui obiect îl constituie „inima”, sediul gândurilor, simbolul întregului univers lăuntric al omului, și „rărunchii”, sediul pasiunilor și al afectelor. În toate
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
aceasta este judecată: Lumină a venit în lume și oamenii au iubit mai mult întunericul decât Lumină; pentru că faptele lor erau rele.” (3,17-19)292 Semnificații de bază: cel care dezvăluie adevărată stare morală a fiecăruia. 3.2.2.11. Știutor și Revelator 3.2.2.11.1. sophía: „înțelepciune” (toate traducerile românești); „sapientia” (Vg); „sagesse” (BJ); „wisdom” (RSV). Apostolul Pavel îl propovăduiește „pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteala, iar pentru păgâni, nebunie. Însă pentru cei chemați, si iudei, și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Mielul lui Dumnezeu”; ho hyiòs to¤ anthrÀpou (3.2.2.4.), „Fiul omului”. Altele, care ar fi fost ininteligibile, au fost adaptate în românește, în traducerile mai recente - de exemplu ’Pl dQ‘ÄÖ (3.1.9.1.) „Dumnezeul a toate știutor/un Dumnezeu care știe totul” (sau semitismul îmblânzit „Dumnezeul cunoașterii”), în loc de echivalarea literala din bibliile vechi, „Dumnezeul cunoștințelor”. Din punct de vedere stilistic, Biblia în general și numele biblice în particular arareori suferă pierderi la transfer: virtuțile compensatorii ale oricărei
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ma naște/și în cartea ta îmi erau scrise zilele toate: erau făurite pe când nu era nici una. Și Coranul spune, când îl numește pe Dumnezeu W"si‘: „Oriunde v-ați întoarce, veți afla fața lui Dumnezeu, căci El este Cuprinzător, știutor.” (2,115) (GG) Pe de altă parte, în psalmul citat, ideea de atotprezență se împletește și cu aceea de cunoaștere desăvârșită, ambele exprimate de numele coranice Mu≤” (2.1.8.5.) și Muqț (2.1.8.15). 4.3
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu numele de agent. Cvasi-unanimi în această privință sunt traducătorii Coranului: numele divine fiind atât de celebre în această tradiție, ei caută să le transfere într-o formă recognoscibila ca atare: al-′"kim și al-F"ti≤ („Judecătorul”), al-‘Alm („Știutorul”), Gh"fir, Ghafór/Ghaff"r („Iertător”/„Mult-Iertător”) și numele biblice BÄrQ’ („Creator”), Ro‘eh („Pastor”), ŠÄpQ” („Judecător”). Traducerea lui S.O. Isopescul ține însă mai puțin la acest lucru, si multe participii active, chiar intensive, sunt redate prin verbe la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
propune realizarea dreptății. Exemplul armelor ne este însă util din încă un punct de vedere: mai mult chiar decât să sprijine principiul enunțat mai sus, el continuă printr-un elogiu al specialistului care aplică dreptatea în domeniul său în măsura în care este știutor: poate fi drept, adică poate distribui ceea ce i se cuvine fiecăruia, într-o luptă, cel care cunoaște arta combativă, dar este și iscusit în a se păzi, cel capabil să se păzească de o boală este și cel capabil să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
neștiind.” (Petre Țuțea) În acest enunț este concentrat unul dintre cele mai surprinzătoare și profunde paradoxuri ale cunoașterii: cu cît ești mai conștient de faptul că ești mai neștiutor Într-un domeniu sau altul, cu atît ești, de fapt, mai știutor, deoarece „neștiutul” nu-l putem delimita decît prin „știut”, adică prin ceea ce am reușit să cunoaștem pînă la acea dată. * „Trebuie să știm să comitem prostiile cerute de caracterul nostru.” (N.S. Chamfort) Încercînd să dăm un exemplu, putem spune că
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
bază, marea majoritate a funcțiilor vechii «puteri de statș s-au simplificat atât de mult și pot fi reduse la operații de Înregistrare, de Înscriere, de control atât de simple, Încât aceste funcții vor deveni pe deplin accesibile tuturor oamenilor știutori de carte, ele vor putea fi Întru totul Îndeplinite În schimbul unui obișnuit «salariu de muncitorș și se va putea (și va trebui) să le fie luată acestor funcții orice urmă de privilegiu, de «șefieș”. Lenin exprimă o viziune a perfectei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
terenul. — Păi și... eu ce trebuie să fac? — Să-i dai de Înțeles că ești cu ochii pe ea, ridică Suze sugestiv din sprîncene. Ca de la femeie la femeie. De la femeie la femeie? De cînd a devenit Suze atît de știutoare Într-ale vieții și de cinică? CÎnd o auzi, zici că e una dintre femeile alea cu fustă conică pînă la genunchi, care suflă fum de țigară În nu știu ce film noir. — CÎnd te mai duci la ea? mă Întreabă. — Vinerea
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În primii ani de apariție s-a bucurat de sprijinul moral și material al lui M. Kogălniceanu, iar în perioadele când Spiru Haret era ministru a primit subvenții din partea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Gazeta se adresa mai ales sătenilor știutori de carte, pentru care difuza articole de agronomie, informații în legătură cu tehnica agricolă, sfaturi practice în variate chestiuni gospodărești ș.a. În afară de C.C. Datculescu, a avut ca redactori pentru partea științifică și literară pe Ioan Nădejde și, în 1897-1898, pe Al. Vlahuță
GAZETA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287206_a_288535]
-
se încearcă o victorie a iraționalului în fața evidenței și a prevederilor, și povestea însăși, filtrată prin lumina acestuia își pierde luciditatea liniară, cronologică: pornește din mijloc, reface traiectul, reia scene, sare zile întregi fără să ne prevină, își schimbă perspectiva știutoare, de martor trecut prin clipă, tinzînd spre monolog interior. E totuși o lume care nu-și neagă vechile valori, care le recunoaște rostul și temeinicia în ciuda evadărilor spectaculoase, a copilărelii, le recunoaște rolul protector: "asta era nemurirea lor: o casă
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
și prin Toma d’Aquino. În 1978 își publică prima scriere în românește, eseul Sarea pământului. Subintitulată Cantată pe două voci despre rostul poetic, elaborată sub forma unui dialog, în douăsprezece trepte („zile”), între un Tânăr Prieten și un Mai Știutor, cartea e plină de ecuații, formule algebrice, figuri geometrice și alte desene, de citate latinești și grecești, iar terminologia multor enunțuri e accesibilă doar celor cu temeinică pregătire filosofică. Lectura procură, totuși, delicii intelectuale cititorului, prins de farmecul „cantatei” de îndată ce
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]