535 matches
-
care Shuoke nu le prea cunoștea. Pe acest veceu deci, pe acest produs de vârf al tehnologiei nipone, pe acest Ferrari sau Rolls Royce sau Lamborghini al veceurilor, pe acest magnific triumf al geniului uman, despre care se spunea - se șușotea - că îl folosea însuși împăratul Japoniei și la a cărui lansare pe piață fuseseră prezenți Hidetoshi Nakata, fotbalist, Takuma Sato, pilot de formula unu, Tomoyasu Hotei, interpret de muzică rock, și Takeshi Kitano, regizor de film, pe acest veceu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
n-am avut nimic decât palmele astea, am plecat de-acasă numai c-o bocceluță... dar munca e muncă, mi-am dus nevasta la Sinaia prin sindicat... Și ea n-a stat în viața ei la vreo coadă...”. Și femeile șușotesc în bucătărie, „Și ce-ai să faci acum? Unde să te duci, la cine să te duci? E periculos, dacă de prind. Nuța, săraca, n-a intrat în pușcărie? Și doctorul ăla... Mai bine lasă-l...”. - Ce e periculos, mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
vorbe despre răposat, să ni-l reamintim înainte de a-i întoarce în țărână trupul cel pieritoriu. Țărână din țărână... Cine dorește să vorbească? Hai, cine? Contabilul se-ntoarce: - Să vorbească nepotul, e profesor... Se uită, își dau coate, încep să șușotească, își aduc aminte că mă cunosc toți de când eram atâtica, în nisip, în curtea lor. - Hai, fiule! Urc pe bordură lângă coșciug, n-am avut vreme să-l văd mai bine pe Costache, un bătrânel mărunțel, cu fața rotundă, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Au venit de la Miliție să sape în curtea fabricii, lângă movila de nisip, să caute copilul mort, nebotezat, îngropat de Florica. „Era umflată și-acum nu mai e, l-a scos cu undrelele și l-a îngropat acolo, lângă cazangerie”, șușoteau babele. „Pleacă, mă, de-aici, ce caști gura... Luați mucosu’ ăsta de-aici!” Au luat-o și-au dus-o cu duba, la doctor, pe urmă au săpat, dar n-au găsit nimic. „Îți sparg dinții, spune unde-a ascuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o facă într-un fel încît sa nu poată fi acuzat de nimic, nici măcar în eventualitatea că Vulturul Alb va reuși în acțiunea sa. Abia în această situație putea să-și dovedească marele talent, șiretenia și inteligența despre care se șușotea atâta, mai mult cu invidie decît cu admirație. Ieșirea din această situație nu i-o putea oferi decît Basarab Cantacuzino, protectorul, pare-se, complotului și nu neapărat al complotiștilor. O vizită și mai ales o discuție purtată cu oarecare curtoazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fără strălucire alternează cu portocaliul palid de flacără înaltă, cu limoniul diafan de fluture primăvăratic, cu roșul dulce și putred de vișină coaptă; frunzele salcâmilor se agită, se strâng cap la cap într-o adiere de vânt și încep să șușotească; splendoarea lor târzie în lumina sonoră a celor din urmă zile cu soare; frunze galbene, ruginii, zdrențuite de ploi și arse de vânt; pădurea - o orgă strălucitoare, din care vântul cântă o melodie; muzica se lasă în valuri străvezii peste
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
place să rămâi în această lume pură, deoarece te simți înger într-un rai pământesc. Anca Romila, clasa a VII-a C O călătorie imaginară pe Dunăre E vară. Stau pe mal îngândurată și privesc valurile înspumate ale Dunării. Apele șușotesc, lovindu-se de mal, atingând uneori vârfurile îndoite ale sălciilor plângătoare. În depărtare, se vede o barcă din care doi bătrâni pescari aruncă sistematic undițele. Pe un nufăr galben, orăcăie o broască. În apă, berzele și pelicanii ciugulesc grăbite peștișori
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
bătrâni pescari aruncă sistematic undițele. Pe un nufăr galben, orăcăie o broască. În apă, berzele și pelicanii ciugulesc grăbite peștișori. Soarele se înalță ca un disc de aur, iar un alt soare strâmb apare în mijlocul apei. Dunărea neostenită curge mereu șușotind. Câte a văzut Dunărea, Doamne, și câte mai știe ea - când o să stea să le povestească pe toate! Din vremurile tulburi, de pe când pământul nuși așezase încă neamurile în granițe hotărâte, roiau popoarele pe malurile ei atrăgătoare. Și n-a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
își domoli suflarea, și le spuse Bine-ați veni! Atunci toate vânturile se plecară dinaintea lui, salutându-l ca pe un mai mare al lor. Eu stăteam ghemuită lângă vânturi, pe când nebunaticul meu prieten nu mai avea stare. Ei tot șușoteau, dar nici că-mi păsa. M-am întins acolo lângă ele și am ațipit. Apoi m-am trezit și i-am observat pe prietenii mei departe, într-un tufiș, culegând niște flori. Au venit lângă mine și mi-au spus
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pentru voi, epavele din larg și de pe uscat în barul hotelului. Am setat alarma noului meu telefon mobil, am tras păturile peste mine, m-am întors pe-o parte și m-am ghemuit cu genunchii la gură. Dictafoanele zumzăiau și șușoteau. Am întins mâna, am apucat rucsacul și am scos din el un teanc de hârtii și casete video împachetate în plastic. Fragmentul becului, încă uscat și intact. Lucram deja de șapte luni la decodarea celei de-a doua jumătăți, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să întâmpine reacții de împotrivire, respingere, retragere, prin gesturi sau prin mimică. Umbrele erau și ele întrutotul de acord cu despuierea de veșminte, bucuroase că aveau cu cine concura întru goliciune. Suratele întunecate se adunară în grupuri răzlețe, începând să șușotească. După ce termină, spre seară, treaba, Mioara simți în aerul stătut miros de răzmeriță. La radio, se derula un swing sfâșietor. Umbrele șușoteau și fiecare dintre ele venea în fugă și șoptea ceva, apoi mai multe, după care se retrăgeau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
veșminte, bucuroase că aveau cu cine concura întru goliciune. Suratele întunecate se adunară în grupuri răzlețe, începând să șușotească. După ce termină, spre seară, treaba, Mioara simți în aerul stătut miros de răzmeriță. La radio, se derula un swing sfâșietor. Umbrele șușoteau și fiecare dintre ele venea în fugă și șoptea ceva, apoi mai multe, după care se retrăgeau în grup compact. Noi suntem tu, păreau să spună, aceasta vedea și ea, nu era nici înfricoșată, nici bucuroasă că își vedea etapele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
el. Sper că nu aștepți de mult, Mina, se îngrijorează domnul Președinte, nu știe pe ce să pună mîna mai repede, pe geamantan, pe mînerul portierei sau pe bușonul portbagajului. Lăsați-i pe restul să vorbească ce vor, să vă șușotească pe la spate, nici unul nu vă ajunge nici măcar pînă la glezne, adaugă Sena. Unde mergem? întreabă doamna Mina nerăbdătoare, urcînd pe bancheta din spate. Trebuie să te pun la adăpost, puteam să găsesc pe cineva să supravegheze casa, dar ar fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
alegeri. Era noapte de smoală și Cîrteală n-a știut de unde i se trage. M-a omorît ăla, bătu-l-ar Dumnezeu. L-am văzut cu ochii mei. Și-a omorît adversarul politic, gemea Cîrteală. I se trage de la muieri, șușotea Darie. Prea se dădea cocoș. La alegeri a ieșit ăla și Cîrteală a rămas cu lamentările. Doar Saveta își exprima plenar bucuria la prietenele ei de taină. L-am îmbrobodit pe al meu, pe Darie. Prea era înfocat și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
urmă toate măruntaiele. Degeaba a fost toată strădania. Peste o lună Simion a dat colțul și Vasile ținea de sfoara care cobora sicriul în groapă. Ploua mărunt și Banditu' alunecă și cade în groapă peste sicriu. Banditul la bandit trage, șușotea lumea. Tot schilodit, cu o coastă ruptă, Vasile are și el ceva de spus. Și cu datoria cum rămîne, jigodia dracului? Moartea lui Simion Bratu a surprins pe toată lumea din sat și nu numai. Cel mai afectat era, cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la a patra casă. Erau cele patru case care aveau grădina din spate, brăzdată de un rîuleț. Vara Șișu dormea pe prispa casei, la aer curat, apărat de un cîine nebun ca și el. Na, cuțu, papă pîniță cu antigel, șușotește Liana. Bietul cîine, flămînd ca un lup, a înghițit hulpav și a murit în dureri groaznice. După cîteva zile Șișu, în plin somn, a fost trăsnit în moalele capului cu un ciomag din alun. Au urmat apoi cîteva coaste, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
aproape 800 km în plus, dar măcar scăpa de vameșii unguri. Polonezii erau chiar drăguți la vamă și priveau cu simpatie întoarcerea acasă a socialiștilor, înfometați de cioveele capitaliste. Gabriel, a cărui vigilență era fără cusur, a observat că vameșul șușotea cu un zdrahon și, din cînd în cînd, privea mașina românului. Ce pun la cale bandiții? se întreba Gabriel. Obosit pînă la limita suportabilului, era convins că se punea la cale o tîlhărie și frica îl făcea să-i tremure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și frica îl făcea să-i tremure pantalonii pe el. Aștia te împușcă una, două. Se scutură puțin și-și dă seama ca este confuz. Unde sînt? se întreabă deodată derutat. Constată că trece în Ucraina, că cei doi care șușoteau erau, de fapt, ucraineni. Dumnezeule, ăștia sînt și mai criminali! Abordează românii care așteptau la rînd în vamă. Ar trebui să mergem împreună pînă la frontiera română, sînt mulți bandiți de drumul mare. Ce să-mi fure? Caii de la bicicletă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
alergau de ici, colo. Aveți un băiat de 3,4 kg. Îl vom arăta imediat. Sufletul bărbatului este copleșit de fericire. Așteaptă cam de mult și nu știe ce se moșmonește pe acolo. Surorile se uită la el interesate și șușotesc. O fi avînd vreun defect, se înspăimîntă Codrin. Nerăbdător, dă buzna în salon. Nevastă-sa plînge. Băiatul are ochii oblici bine și este cam... galben. Cine ar fi crezut? suspină Adriana. Ăștia sînt mai ceva ca iepurii. Numai ce te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
faci borș cu gălbejitul tău. Iese furios, dar se calmează repede. În fond, tot răul spre bine. Vaporoasa Diana mă va consola cu vîrf și îndesat. Bărbatul acesta, deloc doborît de soartă, reia scena din Malaezia. Surori fug pe culoare, șușotesc, se uită la el. Arătați-mi-l odată, doar n-o fi și ăsta negru, țipă Codrin. Nu-i negru, spune o soră timid. Dar cum este? Cam mulatru. Craiul încornorat Ionel Popovici era un om împlinit din toate punctele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
oprit pe trotuar, În fața porții, iar el a Însoțit-o cale de alte cîteva case. În acest răstimp, au trecut pe lîngă mine un bărbat și o femeie, s-au oprit la vreo doi metri și s-au pus pe șușotit. Să fie el?... Să nu fie?... Se uitau insistent și vorbeau despre mine. Mă recunoscuseră, dar erau stăpîniți de stinghereală, nu știau cum ar trebui să mă abordeze. Nici eu nu-i Încurajam. Bărbatul și-a dres vocea, credeam că
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de-adevărat ?! Ba unii vin și pun mâna pe mine, pe urmă dau din cap așa, cu îndoială și mirare mare și pleacă iar când ajung la o zvârlitură de băț o rup la fugă de le sfârâie călcâiele... Alții șușotesc pe la colțuri... Vecinul meu, cam de-o vârstă cu mine, cu care mă jucasem de-atâtea ori, a venit alaltăieri noaptea și mi-a spus pe ascuns că s-au găsit unii care vor să mă omoare, ca nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
pești. Da, era frumoasă mama mea dar, uite, niciodată nu mă gândisem la ea decât că era mama mea. Îmi era de ajuns și gata. Știu, oamenii din sat spuneau că fusese cea mai frumoasă fată de pe la noi, iar femeile șușoteau pe la colțuri că sigur era una din fiicele Afroditei, făcută cu vreun muritor, că de asta are pielea așa de albă, părul așa de lung și roșcat-auriu ca valurile mării în zori, ce mai ! Nu avea cum să fie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
așteptare de câteva zile am ajuns în fața unei comisii care hotăra unde își va ispăși osânda fiecare deținut. Toate mamele cu copii din acea serie de deținuți au fost distribuite în colonii de muncă din ținutul numit Baraba. După cât se șușotea, bărbații au fost trimiși spre Nord, la pescuit pe fluviul Obi. Fuseseră numărați la "bărbați" și cei doi băieți mai mari ai familiei Cozmei care aveau paisprezece și treisprezece ani. Așa se face că Minodora și cu mine, împreună cu cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cu impresia că spusele lui erau prea neînsemnate, a adăugat ceea ce credea a fi un argument important: "De altfel Minodora este fata mea adoptivă din moment ce mă voi căsători cu mama ei după regulile admise în lagăr". Cei doi ofițeri au șușotit între ei și tânărul, cu toate menajamentele și dulceața de care era capabil, i-a cerut și Minodorei părerea. Minodora, care avea mare încredere în Gerhard și aflase opinia lui a răspuns pe loc un "Niet !" hotărât. Cei doi ofițeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]