276 matches
-
spații de cazare O iarnă. Altă iarnă În grotele rupestre Cu înveliș de marnă Și flori pe la ferestre Și totuși o surpriză O dată la un an S-ajungem pe-o banchiză Cu un helioplan Adio urbanisme Cu mărunțișuri calpe În șubă grea și-n cizme Aicea, totul alb e Nu-ți trebuie pretenții Ci numai renunțare Ca fuga din detenții În ierni imaginare Referință Bibliografică: Iarnă, iarnă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 312, Anul I, 08 noiembrie 2011
IARNĂ, IARNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357055_a_358384]
-
545 din 28 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Dă-mi iubito vorbele-ndărăt Dacă și-au pierdut de mult văpaia Că ne vine iarna cu omăt Și-ai să vezi ce rece e odaia N-ai de unde face rost de șube Nu mai spun de lemnele de foc Sunt sătul de câte am eu, bube Totu-n viață e un fel de troc Nu-ți oferă nimeni gratuit Nici măcar un compliment în gaj Dai ce nu-ți convine și ești chit
DĂ-MI IUBITO VORBELE ÎNDĂRĂT de ION UNTARU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358375_a_359704]
-
Repet în surdină vorbele răsfrâse peste milenii, ale altui Trădat: „Ce ai de făcut, fă repede!” DAR DINTRE TOATE SĂ-MI MAI DAI O TOAMNĂ Zăpezile, mă rog să-mi fie pure Să vad în geam cum geruri înfloresc Pe șube lângă foc, cu gem de mure, Să beau un ceai, să tac, să te privesc. În ceas verzui de primăvară crudă Sorbind din roua-n roză dimineață Ai noștrii pași, căzând pe iarba udă Răsfiră-n muguri zâmbete de ceață
SIMBOLISMUL EGOULUI MEU POETIC de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344666_a_345995]
-
prozelor fiind scrise la persoana întâi. “Omul cu chibrituri” de pildă are aspectul unui policier. Suspence, mister, noapte, urmăriri, umbre, liniște absolută, un peisaj straniu și un cadru împietrit, cu șiruri de mese la care stăteau oameni încremeniți, înveșmântați în șube negre, ce poate fi mai misterios? Scenele se desfășoară pe cadre, ca-n filmele de televiziune. Autorul a introdus în volum și comentarii la unele volume nou apărute, ale confraților cum e cea a lui Ștefan Doru Dăncuș: “Bocitorii. Așteptătorul
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
concrete. Aceste mici deosebiri se referă la croiala, ornamentica, culoarea unor detalii din structura costumului.nsamblul costumului bărbătesc comparativ cu cel femeiesc conține mai putine variante tipologice și este decorat mai redus. Pentru iarnă atât bărbații cât și femeile aveau șube, sumane sau cojoace aproape identice. Voi prezenta pe scurt, elemente vestimentare comune, nelipsite în anotimpurile reci, purtat atât de femei cât și bărbați în toate regiunile: Pieptarele și cojoacele În general, pieptarul, laibărul, bonda, guba și sumanul, fiind elemente comune
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
și îngândurați. - Se vede că așa ne-a fost scris! murmură o femeie. - Trebuie să fie o scăpare! oftă încrâncenat soțul ei. - Există o scăpare, măi, oameni buni! se auzi, abia șoptit și tărăgănat, glasul unui bătrân înfofolit într-o șubă și cu căciula îndesată pe cap. - Care? Cum? Ia spune, ce trebuie să facem? săriră cei din jur, curioși și cu sclipiri de speranțe în priviri. - Hei, oftă bătrânul, eu am păscut oile pe munte și am aflat de la bunicul
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
și vin să ne judece pe noi” spunea Joita, în A treia țeapă, de Marin Sorescu. Ștefan Bănica, președintele juriului, când a auzit replică asta, s-a uitat în stânga și în dreapta, si s-a făcut mic în scaun. Avea o șuba de blană pe el. Nu ne-a dat 10. Dar ne-am calificat în finală. Nu trebuia să se supere. Țiganii sunt alții. Dar se cheamă acuma romi. Români nu sunt. Cine îi finanțează, si le dă drepturi, este o
Liviu Florian Jianu: Portret în scrum de țigară. Editorial () [Corola-blog/BlogPost/339260_a_340589]
-
siguranța clădirii aflată în paza sa. Totuși, enervat de insistențele cățelușei și intrigat de cursele acesteia, peste șosea, spre malul lacului, își învinse repulsia de a ieși în ger și vânt și porni pe urmele Moldei, luându-și pe umeri șuba călduroasă. Ajungând împreună cu cățelușa pe malul lacului înghețat și văzând puiul de lebădă, prins în strânsoarea nemiloasă a gheții, cum dădea din aripi din ce în ce mai slab, își dădu seama de situație. Știa că apa este mică, însă nămolul adânc. Lăsă șuba
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
șuba călduroasă. Ajungând împreună cu cățelușa pe malul lacului înghețat și văzând puiul de lebădă, prins în strânsoarea nemiloasă a gheții, cum dădea din aripi din ce în ce mai slab, își dădu seama de situație. Știa că apa este mică, însă nămolul adânc. Lăsă șuba jos și fugi repede spre clădirea bufetului, de unde începu să care pe mal blaturile meselor folosite vara la servirea clienților. Așeză un blat pe gheață, apoi păși pe el, montând altul în continuare, până când ajunse la puiul de lebădă. Gheața
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
carabină cu încărcător. Din interiorul camerei se auzeau strigăte în limba rusă. - Vom sta de pază amândoi. Dau telefon să chem jandarmii din Lădești, să-l ia pe prăpăditul ăsta de aici. Le predăm și arma. Mă duc să iau șuba pe mine, că este ger. Nu au apucat să vadă mai bine arma, că la poartă s-a oprit un grup mare de oameni, unii văicărindu-se, alții vorbind rusește. - Cine sunteți? -a întrebat boierul cu glas de tunet. - России
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
siguranța clădirii aflată în paza sa. Totuși, enervat de insistențele cățelușei și intrigat de cursele acesteia peste șosea, spre malul lacului, își învinse repulsia de a ieși în ger și vânt și porni pe urmele Moldei, luându-și pe umeri șuba sa călduroasă. Ajungând împreună cu cățelușa pe malul apei înghețate și văzând puiul de lebădă, prins în strânsoarea nemiloasă a gheții, cum dădea din aripi din ce în ce mai slab, își dădu seama de situație. Știa că apa este mică, însă nămolul adânc. Lăsă
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
sa călduroasă. Ajungând împreună cu cățelușa pe malul apei înghețate și văzând puiul de lebădă, prins în strânsoarea nemiloasă a gheții, cum dădea din aripi din ce în ce mai slab, își dădu seama de situație. Știa că apa este mică, însă nămolul adânc. Lăsă șuba jos și fugi repede spre clădirea bufetului, de unde începu să care pe mal blaturile meselor folosite vara la servirea clienților. Așeză un blat pe gheață, apoi păși pe el, montând altul în continuare, până când ajunse la puiul de lebădă. Gheața
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
de mașină este, a răspuns el, și a dat să se întoarcă pe partea cealaltă. - Și cine vrei să ți-i prindă, bărbate, țăranii de rând sau țiganii? Viorel a înjurat, a oftat și coborât din pat. A luat o șubă pe umeri din cuierul de pe hol și a ieșit afară, în curte. A ascultat atent câteva secunde. „Pe dracu’, că nu are nimeni mașină în partea aia...! Cine să fie la ora asta? Ia! Parcă vine dinspre casa lu’ Breazu
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
îi cunoască pe oamenii de la sat și să le cunoască poveștile. Așa își scrie el însuși povestea, așa și-o și cântă, conectându-se cu strămoșii, așa află detalii și găsește piese vestimentare de o rară și uimitoare frumusețe: catrințe, șube, chintușe, laibere, burdicuri, becheșe, bunde, cilimuri, ponievi, fete de masă, podoabe ceremoniale. Din păcate, nu am reușit să ajungem acolo unde ne-am propus, din cauza ploii, dar am reconstituit încă o dată universul broderiilor, am admirat din nou catrințele și iile
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dă-mi iubito vorbele-ndărăt Dacă și-au pierdut de mult văpaia Că ne vine iarna cu omăt Și-ai să vezi ce rece e odaia N-ai de unde face rost de șube Nu mai spun de lemnele de foc Sunt sătul de câte am eu, bube Totu-n viață e un fel de troc Nu-ți oferă nimeni gratuit Nici măcar un compliment în gaj Dai ce nu-ți convine și ești chit
CE NI S-A PĂRUT A FI IUBIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345104_a_346433]
-
nou și tatăl său acceptă să urmeze cursurile unei facultăți, cea de Agronomie, sperând să acopere dealurile satului natal cu vii și livezi. Pleacă la Iași pentru a se înscrie, dar fiind anii războiului, circulația trenurilor era perturbată. Învelit în șuba de ceferist a unui consătean ajunge clandestin, pe un tren militar, la Iași. Trenul mergea spre frontul de est, coboară în gara Nicolina și ratează cu o oră înscrierea la Facultatea de Agronomie. Un tren militar, un consătean ceferist și
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
mai multe, și toate cele le lăsa sub un brad mare, împodobit cu beteală și globulețe multicolore, cu steluțe și lumânărele. La mine, Moș Gerilă, în primii ani ai copilăriei mele, acel Moș Gerilă încălțat cu cizme de cauciuc, cu șuba de CFR-ist întoarsă pe dos, cu căciula cu urechi deasemenea întoarsă, cu un pachet de vată, din aceea împachetată ca burduful unui acordeon, pe post de barbă dalbă până la brâu și cu nelipsitul toiag, o bâtă ciobănească bună la
AMINTIRI IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376854_a_378183]
-
târzie a nopții de iarnă goală străzile orașului erau puștii, rar de tot mai treceau câțiva trecători sau vreo mașină. Înaintau prin noapte doi trecători, unul era un bărbat de cinzeci de ani ce se numea Mișu, îmbrăcat cu o șuba mare blănita ce-i acoperea trupul masiv în picioare avea niște cizme mari de cauciuc cu care făcea zgomot în timp ce mergea, era obosit, ochii începeau să i se închidă însă făcea efort să-i țină deschiși și să meargă înainte
NOPTI CHINUITOARE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376419_a_377748]
-
se strecoare într-un șantier în construcții împreună cu Ciprian intrară la subsolul unui bloc. ,,Să nu faci nici un zgomot,” spuse Mișu. Apoi ușor așeza niște păleți de lemn pe care se întinseră amândoi trupul masiv al lui Mișu înfășurat în șuba se lasă greoi pe păleți întinse o mană sub capul lui Ciprian pentru că acesta să poată sta mai comod, apoi Mișu simți dulceața somnului invaluindu-l nu-i era frig șuba groasă și efectul alcoolului îl țineau încă cald adormi
NOPTI CHINUITOARE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376419_a_377748]
-
întinseră amândoi trupul masiv al lui Mișu înfășurat în șuba se lasă greoi pe păleți întinse o mană sub capul lui Ciprian pentru că acesta să poată sta mai comod, apoi Mișu simți dulceața somnului invaluindu-l nu-i era frig șuba groasă și efectul alcoolului îl țineau încă cald adormi îndată sforăind puțin. Ciprian însă se mișcă continuu îi era frig nu era obișnuit să doarmă afară. ,, Oare cum pot acei oameni ai străzii noapte de noapte să doarmă afară pe
NOPTI CHINUITOARE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376419_a_377748]
-
simt locatarii anunță poliția și atâta ne trebuie,” spuse Mișu. Găsiră ușa scării întredeschisa, urcară cu liftul apoi pe scări fără zgomot până la ultimele trepte de lângă scară metalică ce ducea pe acoperișul blocului. Mișu se întinse pe jos înfășurat în șuba să și în curând adormi. Ciprian însă se mișcă de colo, colo negasindu-si locul frigul îi pătrundea tot mai mult corpul tânăr în creștere, nu putea dormi ațipea puțin apoi se trezea deodată. ,, Ce greșeală am facut, că l-
NOPTI CHINUITOARE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376419_a_377748]
-
se trezi, privi puțin speriat în jur îl recunoscu pe Ciprian și deodată că un fulger își aduse aminte de situația în care se găsea, începu să-și frece genunchii spunând: Mi-au înghețat genunchii am amorțit cu toate ca la spate șuba mi-a ținut cald nu mai pot continua așa, am să mă duc pe la Nea Traian cu o sticlă de vodca și o geantă de cărbuni din combinat și stau și o saptămână așa nu se mai poate mă prăpădesc
NOPTI CHINUITOARE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376419_a_377748]
-
ce ducea spre Voineasa.” Frumoase locuri.Sunt clipele ce le trăiesc din plin, salvându-mi trecutul, astfel mă fac să cuceresc viitorul. “Gândea Ion urcând spre pisc. Astfel, au trecut trei zile și două nopți dormind în mijlocul oilor, învelit cu șuba făcută din blană de oaie, cu căciula neagră de lână trasă pe pe frunte. * Ioan al lui Ioan din Ioancău, cătun de pe lângă Sebeș Alba, s-a hotărât să se însoare cu o olteancă de prin zona Munteniei. Nici nu se
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
mai năstrușnice decât altele.” Dacă nu-mi găsesc soață, cum îmi doresc?! Sunt bucurii, în viață care pot să mă înjosească, dar, și înfrângeri care mă pot împlini.“ ... Și astfel au trecut trei zile și două nopți dormind ,înfășurat în șubă și cu clopul tras pe frunte , în mijlocul oilor. * Cu cât urcau, cu atât cerul era mai albastru și aerul mai curat. Ion și oile lui au ajuns pe platforma de pe vârful Urdele. Și-a făcut palmele strașină la ochi să
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
habar n-au despre ce este vorba, se potrivește mai mult cu firma unei drogherii sau a unei cârciumi. Păi, localitatea vandană Pieptenele de Aur poartă chiar numele cârciumii de acolo, acela fiind singurul loc unde poți să-ți scoți șuba pe întinsul a zeci de kilometrii patrați. Chiar și în puținele case locuite, oricât le-ar încălzi, oamenii tot sunt obligați să stea gros îmbrăcați în rubalele 25 atât de caracteristice zonei, niște blănuri duble astfel croite din moși strămoși
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]