282 matches
-
aceste tipuri de canale între care trebuie definit un echilibru dinamic reactualizat permanent în funcție de situația concretă de formare. Trebuie evitată atât distanțarea afectivă de elevi sau de colegi, printr-o formalizare excesivă a comunicării cât și transformarea lecției într-o ,,șuetă amicală’’ al cărui subiect nu contează prea mult. În ceea ce privește relația emițător-receptor, comunicarea poate fi: unidirecțională (cu ,,sens unic”), atunci când emițătorul și receptorul au poziții fixe; bi/multidirecțională (cu ,,dublu/multiplu sens”), atunci când emițătorul (emițătorii) și receptorul (receptorii) își schimbă, succesiv
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
percepția sa că Europa e o imensă țară unică, iar România un județ proaspăt alipit, în care uneori cantitatea de moralitate la hectar se află în deficit. Cei doi sînt încă proaspeți (Cioroianu - 40 de ani, Ungureanu - 49), dar la șuete întorc fotbalul pînă la izvoarele lui istorice, vorbind cu aceeași ușurință despre Arsenal 2007, Craiova 1982 sau Ripensia 1935. Asta înseamnă că au o cultură fotbalistică, pe care destule păreri cu iz intelectualoid o consideră un grav defect al spiritului
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un scop moralizator. Dar am impresia că, dacă nu dorim să limpezim cât de cât dilema acestui număr, pentru a obține după aceea o altă viziune asupra lucrurilor, adică una mai profitabilă mișcării noastre înainte, discuția riscă să rămână o șuetă de salon, nicidecum o „încercare de căutare împreună a adevărului”. iunie, 2000 Conflictul biografiilor... Conflictul dintre generațiile literare în Basarabia, despre care s-a scris și în presa de la București, uneori în mod exagerat și deformat, cu parti-pris-uri transparente, în
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sclaviei noastre sub puterile întunericului. În fața capiștei idolești, teologul se îndârjește (Fapte 17, 16), nu tace. Discuțiile în Areopag nu-l inhibă, dar nici nu se prelungesc la infinit. Ele sunt oportunitatea unui dialog onest, nu un răgaz pentru o șuetă. Sedusă de postura oficial recunoscută de „regină a științelor”, în Occident teologia medievală a renunțat să mai fie cu adevărat profetică și autocritică, preferând construcția de sisteme metafizice în locul hermeneuticii Scripturii, sau refugiul în sentimentalismul pietist în absența unei deconstrucții
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
stihului bine gândit și inspirat cumpănit. Îl prețuiesc și îl iubesc pentru sufletul său mare, dedicat artei cuvântului scris, pentru prietenia noastră, curată și caldă, pentru idealurile ce îi călăuzesc viața, pentru întâlnirile mult așteptate de amândoi și transformate în șuete literare aducătoare de satisfacții spirituale și sufletești. Implacabila trecere a timpului își pune tot mai mult amprenta pe viețile noastre încărcate de ani, limitându-ne plăcerea de a ne întâlni mai des și de a tăifăsui de la suflet la suflet
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
respect, Fostul Țarevici (o jumătate de noapte)346 Liviu Rusu 344 Liviu Rusu, muzeograf la Casa Pogor din Iași. E și un foarte bun fotograf. 345 Elena șutac, muzeografă la Muzeul Județean Suceava, azi directoare adjunctă. 346 Aluzie la o șuetă de-o seară, În restaurantul din fosta casă Ghițescu la Fălticeni, după ce umblasem toată ziua pe urmele lui Creangă, subsemnatul În funcție de ghid. Era de față și Ion Arhip, directorul Complexului muzeistic Iași. După ce ne-am aghezmuit binișor, bucuroși de-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să mă invidiezi, Cristiane, crede-mă ! Nu am timp să mă bucur de nimic. Luni, pe cinșpe, trebuie să fiu înapoi, am de scris și o grămadă de rezolvat. Și d-aia ziceam. Să mai stăm și noi la o șuetă în seara asta, că nu ne-am mai văzut de- atâta vreme. Dar să fie într-un loc mai retras, îl roagă Mihail. Chiar n-aș avea chef să dau nas în nas cu te miri cine. Nu-s în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
v-ați gândit să faceți o organizație? În 1957, între noi, puștii, am înființat un cenaclu literar. Și, ne întruneam când la mine, când într-o cofetărie unde aveam noi un prieten, cofetar, și acolo stăteam de vorbă, la o șuetă, beam cafele și discutam literatură... Și de aicea s-a pornit ideea să facem o organizație anticomunistă... Și încet, încet ne-am strâns. Și în afară de cenaclu s-a făcut organizația, care nu mai avea nimic literar în treaba asta... Pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
purcel, hop, înghițeam vreo două, trei castroane de lapte și mă duceam la treabă. Ajutam la chirurgie, dădeam ustensile la mână că le învățasem încet-încet, și seara stăteam la discuții cu doctorii care intrau în saloane la noi, și făceam șuetă anticomunistă, bineînțeles. Era un colectiv foarte apropiat și strâns. Ne-a ajutau cu tot ce puteau și ei. Aicea fumam între noi... Inconștiență... Prieteni de-ai noștri fumau chiștoacele printre uși, de la hepatici... Îți dai seama, că puteai să iei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Maubert. Interfonul nu merge. Câteodată, un bilet pe ușă: "Sunt până la farmacie. Mă întorc imediat. V." Au început după-amiezi - ploioase sau senine, reci sau descheiate la palton, și s-au terminat invariabil seri luminate de veioze, cu gust bun de șuetă ă"Puiule, nu am avut timp să fac nimic azi, dar stai, că ne descurcăm!" și întotdeauna iese câte un fel de mâncare delicios, fie că e o uriașă supă de vită, legendarele chifteluțe cu tarhon, un cocoșel de munte
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Foamea de amintiri Este o reală plăcere să stai la taifas cu Dumitru Dascălu. Personalitate completă cu spirit cultivat și pătrunzător, înzestrat cu darul povestirii, transformă obișnuitele noastre întâlniri în prilejuri de satisfacții intelectuale și sufletești. Într-una din recentele șuete așezate și tihnite, mi-a povestit o emoționantă întâmplare de viață cu multiple conotații umane și sociale, la care a participat direct. Încerc să o reproduc pentru cititori cât mai fidel: Zilele trecute mi-a fost dat să cunosc „pe
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
o străbate), este omagiat bătrânul tei impunător și falnic, viguros încă, ce îi domină ograda. Umbra cuprinzătoare și răcoroasă a teiului era locul predilect al poetului, unde își consuma inspirația în poezii și proze de aleasă sensibilitate și, tot acolo, șuetele noastre beneficiau de un cadru natural îmbietor, de neuitat. Florile de tei, culese la timpul optim de maturizare, erau folosite de poet, după un ritual bine știut, pentru prepararea ceaiurilor pe care le savura cu gânduri de respect și recunoștință
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
În scrierile sale poetul evocă adesea teiul falnic ce-i domină ograda și care a fost martorul bucuriilor și al întristărilor ce s-au petrecut în preajma lui. Sub coroana largă și umbroasă a teiului, la masa rustică improvizată, se desfășurau șuetele literare ale poetului cu vizitatorii, întotdeauna bine primiți. Când floarea teiului, puternic parfumată, atingea stadiul optim de maturizare, pe care poetul îl aprecia fără greș, culegerea ei era transformată într-un adevărat ceremonial sărbătoresc la care erau invitați și prietenii
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
văd tot acolo, în casa lui, largă și primitoare, înconjurată de pomi și de vegetație spontană luxuriantă, cu aspect de codru. Acolo, în ambientul natural odihnitor și liniștit, ne simțeam bine și ne petreceam o mare parte din timpul destinat șuetelor pe teme predilect literare, în cele mai tăinuite colțuri ale acelui paradis pământean. Ca truditori pe ogorul scrisului, discutam textele în proză sau în versuri ale amândurora, ne confruntam opiniile. Erau benefice și rodnice întâlnirile noastre pentru susținerea creației literare
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
rol important în negocierea relației interpersonale, iar strategiile politeții negative sau pozitive se plasează în special la nivel lexical. Comunicarea fatică are un rol important în cultura română. Socializarea, întreținerea canalelor de comunicare deschise se realizează prin flecăreală, bârfă, gargară, șuetă. În spațiile publice necunoscuții intră ușor în vorbă (la coadă, la policlinică, în stația de autobuz, în tren) abordând superficial teme impuse de situația de comunicare (sănătate, orarul autobuzelor) sau generale, legate de vreme, politică, familie; temele sunt, de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dificilă oprirea zvonurilor; Abilitatea extraordinară de a penetră cele mai severe sisteme de securitate pentru secretele firmei. Comunicarea informală are capacitatea de a trece peste liniile și treptele iererhice și de a procura informații direct de la sursă (în acest sens, șuetele sunt cele mai cunoscute modalități de procurare a informațiilor neconfidențiale). Difuzarea informațiilor neoficiale în cadrul comunicării informale Există 4 modele ale comunicării informale: modelul liniar (tip șuvița) - fiecare persoană spune altei persoane, comunicarea mergând de la om la om ; modelul suetă (margareta
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
dificilă oprirea zvonurilor; Abilitatea extraordinară de a penetră cele mai severe sisteme de securitate pentru secretele firmei. Comunicarea informală are capacitatea de a trece peste liniile și treptele iererhice și de a procura informații direct de la sursă (în acest sens, șuetele sunt cele mai cunoscute modalități de procurare a informațiilor neconfidențiale). Difuzarea informațiilor neoficiale în cadrul comunicării informale Există 4 modele ale comunicării informale: modelul liniar (tip șuvița) - fiecare persoană spune altei persoane, comunicarea mergând de la om la om ; modelul suetă (margareta
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
umilire publică. Marii sfinți ai Patericului, de pildă, au știut să fie exemplari fără să-și sufoce ucenicii. A fi discret și iertător pare să fie regula de aur a părintelui Teofil, căruia nu-i plac deloc spovedaniile transformate în șuetă sau anchetă. Părintele Teofil ne îndeamnă la rugăciune și la o viață trăită în curăție, cinste și recunoștință. Astfel, pe lângă rugăciunea de cerere - „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul” -, creștinul trebuie să adauge și doxologia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
instituții malefice. Întorși în capitală și incitat de "firul Ariadnei", care așteptam să mă conducă prin labirint către Minotaur, a continuat seria dezvăluirilor, ce mă fascinau și mă tulburau, dorind să aflu și mai mult. Ceea ce a început ca o șuetă de vacanță s-a transformat treptat într-un maraton epic și, în final, amicul, exasperat de insistentele și întrebările mele, a scos dintr-un dulap un pachet voluminos pe care mi l-a prezentat drept o copie a dosarul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
au putut trece. Și ea a trecut. A trecut cu sora ei mai mică. V.A. : Sunt mulți ani de când am aflat odiseea basarabe‑ nilor care au vrut să se refugieze odată cu armata. Ne-a povestit Paul Anghel într-o șuetă la Scânteia tineretului. Era ceva cutremurător, era o harababură generalizată cu lumea care nu știa ce să ia cu ea și cum să fugă din fața puhoiului sovietic... A.M.P. : Exact ! Toată istoria asta basarabeană a noastră e tragică. Adică familia
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Om al nemților, prin urmare, Al. Bogdan-Pitești reuși Însă ca Îndată după ocupația țării să fie pus la Închisoare pentru o pricină pe care Puiu Iancovescu - actorul excelent și inteligent, nu numai pe scenă, dar mai cu seamă la o șuetă dinaintea unui filtru la Nestor sau la o friptură În câr ciuma lui Dobrică - o povestește printr un dialog mimat ca dintre un prepus al co mandaturii germane și directorul ziarului Seara: — Dumneata, domnule Bogdan-Pitești, ai primit bani mulți de la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
izbutesc să facă ceva mai bun atunci când se strâng laolaltă să-și etaleze public forța analitică sau hazul este un simptom grav. Astfel de obiecții ar părea de detaliu când vorbim de principalele eșecuri ale celor două decenii: câte o șuetă lăbărțată și anostă la televizor, fie ea și între celebrități intelectuale, nu conteză în evoluția generală a țării. Ba contează, zic eu, pentru că un astfel de exemplu este doar vârful ghețarului. Pentru a aborda masivele probleme, cum ar fi corupția
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
fie că nu). Cunoscându-l atunci pe Crainic am văzut clar că el nu putea fi legionar, oricâte afinități avea cu acea mișcare. El era un voluptuos, un temperamental, un „amator” (ca și Nae Ionescu) de lucruri bune, havana, mese, șuete. La Nae Ionescu legionarismul a fost un avatar în sensul unei forme de „experimentare” a polimorfismului său existențial. Ortodoxia s-a putut în multe cazuri interfera cu legionarismul, dar în mod poate nu tocmai „ortodox”. Nici ceea ce se numește tendențios
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
la Iași nu existau șanse de parvenire pentru indivizii inculți și grosolani. Elita ieșeană era una curat intelectuală, fără sau doar cu minime imixtiuni plutocratice și avea timp suficient atât pentru lectură și studiu, cât și pentru conversație, nu simplă „șuetă”, ci artă a conversației, trăsătură caracteristică a ceea ce s-a numit une société polie. E drept, în paragraful despre M. Ralea din Istoria..., G. Călinescu atribuie această trăsătură tocmai provinciei, dar în Iași ea era o survivance din vechea lume
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
se ofilește în pagina de jurnal. Lîngă descriere e bună, dacă pică firesc, și un dialog. Deși cîndva, demult, mă închipuiam nuvelist și romancier, n-am știința improvizației epice. Știu totuși să decupez anecdote, să scot dintr-o „materie de șuetă” (vorba unui reputat eseist) idei morale, dominanta unei persoane și atmosfera unui timp. Împrejurările m-au instruit și m-au stimulat către atari exerciții. Dacă aș fi lucrat numai în învățămînt, aș fi produs, ca literatură, „însemnări de belfer”, dar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]