418 matches
-
părea că se află pe altă lume. Dar spune-mi, chiar sunt toate legile alea așa cum ai spus? Prietenul lui se gândi câteva clipe și clatină din cap, nu tocmai convins. Mai mult sau mai putin!... răspunse cu un ton șugubăț. Legile, la fel ca și forma norilor, permit interpretări foarte diferite, iar dacă tu afirmi, convins, că va ploua, oamenii vor accepta și ei că va ploua. Și dacă nu ploua? — Până atunci vom fi în larg, spuse Tapú Tetuanúi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
își făcu loc printre perechi și începu să danseze. Simțea îmbinarea sunetelor cu sufletul. Mișcarea pașilor împlinea bătăile inimii. Confundată cu această trăire melodioasă, Luana se simțea fericită. Dansatorii se uitau la ea plini de admirație. Unii dintre ei, mai șugubeți, îi imitau mișcările. Unchiul Dali o prinse de mână și fetița se roti, de câteva ori, pe sub brațul lui. Nuntașii aplaudară iar unchiul nu-și mai încăpu în pene de mândrie. Se afla în mijlocul atenției, partenera se bucura de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
prin închisorile lui Dej. L-au ridicat din gară, pentru o glumă. Se cam întrecuse cu paharele (spunea ca Sadoveanu, vutcă și ca Alecu Russo, vișinap). Și el, și cei doi "băutori domnești", de vin gratis, plătit, adică, de părintele. Șugubăț, a cerut la bufet "ruși cu ceapă". Așa li se zicea hamsiilor sărate pe-atunci, "ruși". "Vreau să mănînc ruși cu ceapă. Dă-mi să mănînc ruși". Duși au fost la pîrnaie, tustrei. S-a întors după cinci ani, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de morale, mode culturale și ideologii. Iat-o acum, singuratică și impozantă, cum sprijină vertical un raft întreg de alte cărți mai mici și nesemnificative. O ediție superbă, îngrijită și cartonată, cu desene inspirate, scriitura largă și generoasă în formate șugubețe, asemenea firii autorului. O recunoști de la distanță cum se distinge printre celelalte cărți, mereu una singură, spre deosebire de colegele ei ce stau ca suratele, mai multe de același fel, spre a nu se epuiza și scăpa atenției cititorului. Acum vreo câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sticlă de Monopol, pe jumătate plină, cu rachiu moldovenesc de tescovină, „di douî ori tras!” peste Cristofor et Co., ales cu gând de creștină pioasă: Dacă are să se Îmbete, poate trece mai ușor peste ceea ce vine de-acu’! zise bunica șugubeață, În timp ce deasupra celor trei tăvi Îmbietoare, tăria din rachiu se transforma Într-o vioaie flacără albăstruie, semn că În interior se ascunde o comoară, cum glumise bunicu’ Ghiorghi. Nici nu au avut timp să se spele pe mâini cu apă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și apoi Îngrozit la faptul că are o treabă de făcut și sar putea ca proaspăta sa nevastă să nu-i ierte Întârzierea, ba chiar să-l și bată, că era mai mare ca el cu trei ani, spuse oarecum șugubăț dar și destul de serios: Văleu, ce mă fac că mă omoară femeiamea?! Ajuns la cinci-șase metri de Rozalița, intră În joc și prefăcându-se supărat, răcni: Ptrr, cai nebuni ce sunteți! Ruzânițe-i Îi trecu supărarea și zise: Apoi bine bărbate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mătasea de porumb în pîrg. Proprietarul, Gheorghe Bulhac, era mîndru că el putea hrăni vitele din belșug cu otava aceasta, invidiată de toți. După ce că Bulhac ăsta avea așa un noroc, mai și fusese zămislit ca un făt frumos, îndrăzneț și șugubăț, încît femeile nu-i puteau servi niciodată un "nu" categoric. Numai Saveta tontălăului de Adrian Lupu se codea și se sclifosea de îl enerva pe Bulhac la culme. Duminica, toată lumea ieșea în mijlocul satului, la căminul cultural și bea samahoancă, stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
lui Toader se lumina și mă privea cu alți ochi. La sfârșit, a rostit un „bravo, flăcăii moșului!” Și, În „mărinimia” lui, mi-a așezat o mână pe umăr... ― Am făcut eu asta? - s-a mirat tata Toader pe ton șugubăț. ― Ai făcut-o, Toadere, dar să știi că eu m-am simțit tare mândru atunci. Ca și acum de altfel. După aceasta ne-am organizat În așa fel Încât fiecare să poată dormi cât de cât... Abia ațipisem, când am
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Încărcat, pentru ca a doua zi să poată pleca la drum... ― Aveați normă sau lucrați mai Îngăduit? - a Întrebat tata Toader. ― Unde ai văzut, la ruși, lucru fără normă? - a răspuns bătrânul, după care a continuat: Vaniușa, tractoristul, era un tip șugubăț și prietenos. Îi cam trăgea cu nașparlia. Tot timpul avea asupra lui bidonul plin cu samahoancă. M am Împrietenit cu el. Când mă vedea, mă Întreba de departe: ― Șto tî delaeși, Costea? Idi siuda! Și, scoțând bidonul de la șold, mi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
că ăștia mai fac dragoste și la nunta lor de aur. Să știi că mi-a plăcut de Vasile când ți-a mulțumit pentru flaconul cu pastile albastre: Mai bine îmi aduceai o macara, zicea, sau de nu, una nouă... Șugubăț Vasile al nostru!... Îi arde de glume! Și, ca să revenim la idee, eu am cutreierat întreaga țară cu șantierele mele și m-am ales până la urmă cu un apartament din prefabricate la Târgu și ... Nu degeaba îmi spunea tata când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
făcut tatăl său atunci când, după înmormântare, invitându-mă acasă la el, m-a rugat să iau, ca pomană creștinească, dar și ca amintire de la Marele Bronz, unul dintre lucrurile sale. Am luat celebrul fes negru, cu morcov portocaliu, pe care șugubățul meu prieten îl purta mereu, spunând că, în vreme ce unora morcovul le caută mereu fundul, lui îi curtează mereu mintea... Și-atunci tatăl său m-a făcut să cred că vorbele memorabile s-au născut numai în Ferentari: "Ești singurul alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
se cade ca eu, depravată ce sunt o să-ți fur titlul pe care-l aveai pe când erai țânc de tot! să am onoarea de a fi găzduită chiar și în cel mai umil colț al tabloului. S-a găsit un șugubăț care m-a întrebat cum este posibil ca o doamnă curtată intens de un șeic ființă musulmană și cu harem, mi-a precizat el să cocheteze cu selecta companie din Cină? Noroc de faptul că un altul, la fel de miștocar, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
la vizionare, din filmul lui del Toro nu rămîne foarte mult după, în afara acestui imaginar debordant, pentru că restul îți scapă printre degete. Problemele de cuplu între colericul Hellboy și inflamabila Liz Sherman pot fi "drăguțe", dar doar atît. Acest aer șugubăț, cool, interacțional, felul în care se cochetează cu publicul, de exemplu în scena de duioșie etilică a celor doi amorezi, Hellboy și Abe la o partidă de karaoke, fac filmul să alunece într-un delectabil derizoriu. Nu partea de comic
Tauromahiile lui del Toro by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7962_a_9287]
-
inși care n-au nimic de spus și care dispun cum vor de viața actorilor și de timpul meu. Da, sunt ultraretrograd. Sandu Napoilă mă cheamă. Vreau să văd regizori tineri care pun Cehov, nu piesuțe, nu glumițe, nu găselnițe șugubețe, nu scenarii originale. Să-i văd că dau piept cu textele grele, adevărate. Acolo se vede dacă au ceva de dat. Nu vreau interactivitate. Nu vreau să fiu plimbat prin mai multe spații de joc. Vreau să fiu lăsat în
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7837_a_9162]
-
cărți și împodobită cu tablouri și desene de Pallady". Cel de-al doilea text, în maniera care-l definea pe Păstorel, adică printr-un nelipsit catren, e însoțit de o fotografie a acestuia, din anii mai tineri și cu privirea șugubeață, alături de Pallady la vârsta senectuții și având drept fundal chiar tablouri ale acestuia. Iar ambele, sunt, mi se pare, suficient de elocvente ca să se poată lipsi de alte comentarii. TH. PALLADY Acolo unde Sena e mai frumoasă ca oriunde, fiindcă
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
cu "răceală", cu reticența unei fibre septentrionale. Compensația unei astfel de "răceli" e ironia ce impune o autoritate pe care sentimental refuză a și-o aroga. Iar "cumințenia" conștiinței se contrabalansează prin fantezia grotescă. Avem a face cu un grotesc șugubăț, de sorginte poporană, care, înrudit cu facețiile medievale, s-a ivit și pe meleagurile noastre sub chipul unor snoave, "povești" ce nu ocolesc licențiosul sau chiar în epopeice cadențe. Satira lui Mircea Petean e copios inventivă, de-o veselie mohorîtă
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
ca de altfel a tuturor celorlalte purtând aceeași semnătură) este o curată și debordantă provocare. Ca pentru a se justifica, în fața celor ce ar putea să abordeze volumul cu prea rigidă seriozitate, Șerban Foarță atrage atenția, într-un scurt (și șugubăț) Avertisment: "...această scriere (lipogramatică, savant vorbind) e una care nu cuprinde nici un Ș/ș & }/ț...", oferind astfel o cheie posibilă pentru dezlegarea șaradelor ce urmează sau, mai bine, un azimut pentru călătoria, în compania inocentului Print, pe care o propune
Cartea Micului Print (Șerban Foarță) by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/7646_a_8971]
-
fierbinte,/ Dar mai ales acolo unde / Inima nu contenește să cînte" (Distinguo). Modelul e însă simplificat, împins către credința care la Blaga apărea problematizată. Ca și spre o romanțiozitate folclorică, spre o „zicere" de flăcău nu doar melancolic ci și șugubăț: „Domnule noiembrie,/ Lasă-mi, lasă, rogu-te / Platina, smaraldele,/ Inima, iubirile.// Nu le fugări pe vînt,/ Nu le duce în mormînt,/ Floarea, ramul și lumina/ Să nu fermenteze tina" (Substrat). Dacă latura metafizică a paradigmei este redusă la punctarea unor
„Zbaterile, inclusiv pîlpîirile poemului” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6005_a_7330]
-
negru. Experiență. Performanță. Har. TEATRU. Rîd în hohote și tac și aplaud împreună cu o sală întreagă. Văd, parcă, ochii mari ai lui Ionesco. Căldura chipului său, expresia înțelesurilor de dincolo de cuvinte, de șoapte. Văd lumina unei inteligențe remarcabile. Și surîsul șugubăț. „Ionesco - Cinci piese scurte" este nu doar un spectacol de referință pentru cultura teatrală și spirituală. Este o reverență în față unei uriașe personalități pe care Alexandru Dabija, artiștii lui și Teatrul Odeon o fac cu iubire, respect și prețuire
Tristeți și caniculă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6187_a_7512]
-
târziu. Greu, dacă nu cu neputință de prins într-o formulă. Epigonii înșiruie etichete, cheamă în scenă personaje plate, axate pe o trăsătură care se reține din ele. Alecsandri singur este distribuit într-o varietate deconcertantă de „meserii”: de îndrăgostit șugubăț, în manieră folclorică, de povestitor care ține cheile fabulosului, de meșter de legende istorice. Având, în toate, o tehnică de pastelist. Ștefan este „zimbru sombru și regal”, însă ceea ce Alecsandri scoate din încordarea istoriei sunt „dulci icoane”. Dridri trăiește o
Tinerețea lui Alecsandri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5303_a_6628]
-
Este aferat, fiindcă are mereu ceva de făcut, dar singura soluție la care recurge e amânarea. De aceea, așa agitat peste măsură, are grijă să-i rămână un strop de voință ca să se retragă într-o resemnare superioară. Acest proteism șugubăț îi provoacă mereu inițiative. Extrem de serioase. Dar pe care nu are timp să și le asume. Din cauză că e...terrrribil de ocupat, monșer! Între a fi și a avea, românul alege cu perseverență avutul. Avutul său e tot ceea ce are el
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
viață. Iar Vlad Mugur era Cavalerul frumos și nebun al marilor aventuri. Nici un loc nu a mai fost la fel după trecerea lui vulcanică. Îl regăsesc pe Vlad Mugur în spiritul lui conservat în atelierul scenografei Lia Manțoc. Te privește șugubăț de peste tot și lumea devine suportabilă. Talentul ei fără margini țîșnește din schițele-fragment din ce au lucrat împreună. Poate ca nimeni altcineva, Vlad Mugur a crezut în Lia Manțoc ca artist autentic și i-a respectat pudoarea creației, ca și
Vlad Mugur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5369_a_6694]
-
cu piciorul rupt. Mi-a vorbit atît de firesc, încît mi s-a părut că ne știm dintotdeauna. Încă un pas în apropierea noastră l-a făcut prietenul meu, Victor-Țucu Parhon. Pe care îl simt, uneori, în prelungirea vreunui cuvînt șugubăț al lui Valeriu Moisescu. Că Silviu Purcărete i-a fost discipol, parcă nu m-a mai mirat. Nici mai tîrziu, cînd recunoșteam cu bucurie vîna unui, tînăr, pe atunci, regizor, proaspăt absolvent la clasa de regie a profesorului Moisescu. Este
Despre prietenie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5876_a_7201]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia șaizecistă înfățișa fie un pitoresc lățit pe un ecran cosmic, fie o abstractizare emfatică din ce în ce mai absconsă, fie o înclinație șugubeață cu îmbelșugate și nu totdeauna suficient de exigente prestații. Optzeciștii au impus o dispoziție stradală, o familiaritate de „oraș mare” ce întrerupea tăios ruralismul încă prezent la predecesorii lor (îi avem în vedere pe barzii așazicînd consacrați din ambele serii
Un absolut al ființei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4508_a_5833]
-
satisfacții estetice în litera unor pagini cărora le lipsește pretenția literară. Firea autorului e pătrunsă de umezeală flegmatică, de aici ochiul buf cu care culege o cazuistică pestriță de aberații sociale, impresia volumului fiind de „momente și schițe“ în ton șugubăț. Vintilă Mihăilescu e un pișicher mustăcind la vederea anomaliilor, pe care le înfățișează cu discernămînt, dar fără încrîncenare. Exemplele alese, oricît de sordide, sînt descrise cu umoare mucalită, tot ce cade sub privirea autorului căpătînd o tentă de iremediabilă comicărie
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]