578 matches
-
Încetinește, iar la fereastra vagonului de clasa a doua Își face apariția tatăl meu, scrutând În depărtare orașul necunoscut. E o dimineață răcoroasă, ceața se ridică Încet de la orizont, iar din coșul vaporului Smederevo pufăie un fum negru, se aude șuieratul Înăbușit al navei Înaintând spre Novi Sad. Tata și‑a petrecut la Belgrad, cu scurte Întreruperi, cincizeci de ani de viață și suma acelor trăiri, cu un total de optsprezece mii de zile și nopți (patru sute treizeci și opt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pictat direct pe sticla geamului crea iluzia unei perdele un pic ridicate. De atunci s‑a apucat serios de treabă, picta neobosit, zile Întregi, tot timpul cu țigara În colțul gurii (când era liniște, din plămânii lui se auzea un șuierat ca de foale). Decora cu floricele tot felul de lăzi scorojite, porțelanul abajururilor, sticle de coniac, vaze din sticlă ordinară, borcanele de nescafé, caseta de lemn pentru țigări. Pe un sifon mai mare a Încondeiat pe fundalul acvamarin numele unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
după dânșii. Fusese probabil, în tinerețe un bărbat frumos, avea în el ceva falnic, era voinic, cu părul albit tot, cu ten roșiatic și ochii albaștri. Avea un dinte lipsă într-o parte și la unele sunete scotea câte un șuierat caraghios. Femeia lui era lată în șolduri, aproape deformată cu picioarele groase, umflate de varice dar mijlocul îi era subțire și bustul frumos, aproape tânăr. Declară că ea se bucură de prezența Elenei. Abia mai are cine s-o ajute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să miroasă a viu, a proaspăt, a cuptor. Cântecele ascuțite se duc până departe. Spre seară oboseala începe să doară în trupuri. Cântecele slăbesc, toartele târnelor tremură între degete. Uneori se năpustesc graurii, vin tăcuți și coboară ca săgețile. Un șuierat puternic și ascuțit curmă tăcerea. Un stol uriaș se ridică brusc învăluind cerul. Alt șuierat îi răspunde primului. Se ridică iarăși un stol. Alte și alte șuierături, alte și alte stoluri. Graurii s-au ridicat în curbă spre cer ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mici, ca niște puncte pe hărți. Se vedea și drumul care trecea prin sat, tăindu-l parcă prin mijloc. Undeva, mai departe, se vedea linia de cale ferată și mica gară, pe unde trec zilnic două sau trei trenuri cu șuierat lung și ascuțit, străbătând repede împărăția coniferelor. Seara, după se s-au strâns și ceilalți ciobani, se auzeau în văi țipetele sălbăticiunilor. În colibă, în jurul focului care scotea fum înecăcios, un cioban mai bătrân ne-a povestit ceva foarte frumos
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
sus. După ce am parcurs un drum lung, plin de peripeții, am ajuns în împărăția de care îmi vorbește vântul. Acolo domnea Soarele cel mândru și scânteietor, care locuia într-un palat înalt și albastru, împrejmuit de mulți nori. Cu un șuierat enervant, el îmi spuse că a uitat că trebuie să ajungă în Țara Vânturilor, la Marele Sfat al Vânturilor de Miază-Zi. Atunci mi-a spus să mă țin bine de el, căci pornim la drum. Într-o goană rapidă am
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
era un tren diplomatic, cu negri de-ai noștri. Cine se mai mișcă cu mașina pe o vreme ca asta? Mai ales când ești negru. Pe culoar se fuma, se râdea. Destinsă după trecerea acceleratului, lumea aștepta semnalul de plecare. Șuieratul locomotivei Întârzia totuși. Printr-un geam, deschis pentru că nu se putea Închide, se zvonea că locomotiva se defectase și că se aștepta una bună de la depou. Păi, acum câteva minute mergea, fire-ar ea a dracului, strigă unul În timp ce izbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
la boli... Acesta e semnul progresului, doamnă. În țara noastră, după cum se știe, au fost eradicate foarte multe boli. Aproape toate. Cum să te pricepi prin urmare la ceva ce nu există? Raționamentul domnului cu Magazinul fu Întrerupt de un șuierat vesel de locomotivă, urmat imediat de urale și de o horă furtunoasă În jurul focului. Erau, după toate semnele, salvați. 8. Trenul Își reluă mersul său legănat de rață Îndopată, În timp ce pe culoare și În compartimente călătorii se Îmbrățișau și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
depăși nicidecum bariera parfumului de tei din preajmă. Când palma umedă de emoție se lipi din nou de pantalonul bine călcat, primarul răsuflă ușurat. Misiunea sa se Încheiase. Ce mai rămânea de făcut era un fleac. De sub pământ venea un șuierat care creștea cu fiecare clipă. Cam așa a fost și la cutremurul din '77, Își aminti domnul Rub. Avea o memorie infailibilă domnul Rub, plus o putere de asociere ieșită din comun. Artă ne trebuie nouă acum? scânci o voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
drumul pe scări, cum s-ar fi putut Întâmpla dacă n-ar fi văzut și simțit coapsele calde ale Eleonorei eliberate brusc din chingile Mustangului ei de velur negru, pâlpâind În Întuneric ca o amforă de fildeș. Se mai auzi șuieratul stins al unui fermoar, un țipăt scurt apoi, urmat de un balans insesizabil al mansardei. Ca Într-un cutremur de mică intensitate pe scara Richter cu epicentrul În Vrancea, provocat cum bine se știe de ciocnirea a două plăci tectonice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Înainte de asfințit. Ea se trezea cînd soarele se vedea jumétate din florile galbene și portocalii, care erau umede și respirau un abur récoros. Tatél ei o ducea pe umeri și ea dormea, Încolécindu-i capul cu mîinile ei mici, slobozind un șuierat plécut. Numai tatél lui Sophie vedea noaptea, ea n-o vedea. Ea Își béléngénea sandalele micuțe pe pieptul lui cînd soarele se vedea pe jumétate, ca o pîine téiaté, și putea sé și le vadé, céci acum era mare. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
unde nu poți merge decât cu permisiunea entităților. Adică trebuie să fii posesorul unui bilețel alb însemnat cu semnătura hieroglifică a lui Joao, urmată de numărul de vizite permis la cascadă. Pe măsură ce te apropii de cascadă, un zgomot discontinuu, un șuierat ca de pasăre, penetrează ca o bormașină torsul liniștit al apei. Am mai auzit acest zgomot de aceeași frecvență și intensitate la testele auditive, când trebuia să ridici o mână ori de câte ori survenea un zgomot în cască, în timp ce la cealaltă ureche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mare care înoată leneș pe fundul iazului trebuie ademenit cumva la mingioc. A vrut să spună că ești un fel de pescar de oameni, ca Petru și Andrei, înțelegi aluzia, fă-i pe toți să se spovedească, mi-a spus șuierat cu subînțeles, stăteau acolo adunați ciorchine, cîteodată la vecernie le mai puneam Europa Liberă la difuzoarele alea, nu le venea să creadă, ascultau extaziați, speriați, în timp ce eu făceam pe mine de frică să nu facă infarct vreunul din cei mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mi-a spus el fără nici un alt comentariu. Am trăit cu adevărat o pagină din romanul " Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război". Ardoarea îmbrățișărilor a fost totală. Patima sărutărilor copleșitoare, deși de undeva, dinspre Nord-Est, se auzea deja șuieratul obuzelor de artilerie. Ultimele cuvinte ce mi le-a spus, înainte de a încăleca, un fel de testament tandru al iubirii noastre, a fost : Dacă va fi băiat aș vrea să poarte numele meu, iar dacă va fi fată să poarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
bancheta din spate la distanța cuvenită unul de celălalt au simțit totuși o apropiere inexplicabilă. Ajunși în gară, se anunța sosirea trenului. Au coborât repede și-au dat mâna pentru salut privindu-se-n ochi doar pentru o secundă în șuieratul trenului care intra în gară. Băiatul i-a sărutat mâna, ea i-a mulțumit pentru mașină, s-a grăbit să urce în vagonul unde își avea locul și uitându-se pe fereastră a observat că băiatul nu plecase de pe peron
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de glume. Așa e Parisul! Pretutindeni vezi case atât de înalte, că nici cerul nu se mai deslușește; auzi fluieratul fabricilor, al automobilelor, al trenurilor zvăpăiate care merg pe sub pământ și pe deasupra caselor; al harabanelor de căruțe și trăsuri; auzi șuieratul ascuțit al vapoarelor mari de pe fluviul Sena și bâzâitul subțiratic al unor mici vapoare de plimbare, pe care Francezii glumeți le-au botezat "Vapoare muște" și în toate părțile vezi lucruri înveselitoare, care te fac să uiți necazurile zilnice. Sunt
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
băgă În ea spada cu montura mare, pe ale cărei lamă și gardă se vădeau urmele, știrbiturile și scrijeliturile altor zile și altor oțeluri. Era o spadă bună, lungă, amenințătoare și toledană, care intra și ieșea din teacă cu un șuierat metalic interminabil ce-ți făcea pielea de găină. Apoi se privi o clipă În oglinda strâmbă, reflectându-i doar bustul, care se afla În Încăpere și schiță un zâmbet obosit: — Pe Dumnezeul meu, spuse Între dinți, că mi-e sete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
fie. M-am văzut implicat În ceva ce mă depășește și regret că s-a Întâmplat așa. Acum nu vreau decât să scap teafăr de-aici. — Prea târziu, făcu dominicanul, pe un ton atât de coborât Încât Îi sugeră căpitanului șuieratul unui șarpe. — Întorcându-ne la cei doi englezi ai noștri, reluă mascatul. Poate Îți vei fi amintind domnia ta că, după plecarea celuilalt cavaler, ai primit de la Sfinția Sa fray Emilio și de la mine cu totul alte instrucțiuni... Țin minte. Dar Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
în vreun fel. Ce-i pot face Rebelului? (fiindcă așa i-am zis țicnitului din oglindă); cum am să pot fi și eu, iarăși, în rândul lumii? S-a lăsat seara și în hornuri a început să se audă iar șuieratul vântului. Deja mă doare capul, tâmplele și creștetul îmi pocnesc, parcă mă apasă ceva; cred că vântul, când suflă, mărește presiunea aerului în încăperi, strecurându-se prin coșul sobelor, pe sub uși, pe sub tocul ferestrelor, peste tot pe unde există, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
așa cum nici nu-ți închipui. (Să-ți destăinui un secret: oglinda din baie am spart-o, crezând că voi sfârși cu el pentru totdeauna.) După atâta chin am și eu dreptul să-l joc cum vreau. Vâjjjjjjjjjj! Iar e vântul, șuieratul fiind acum de nedescris. Astral. E de neînțeles cum de nu contenește odată. Am încercat să mă obișnuiesc. Mi-am vârât vată în urechi, însă a trebuit să renunț imediat, fiindcă așa se auzea cum bate dinăuntru în afară; era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
locuiesc fiul și mama se află undeva în mijlocul naturii, departe de orice așezare, singurul semn de viață este cel al unui tren a cărui locomotivă scoate nori de fum gros și alb, singurul zgomot care amintește o prezență umană este șuieratul locomotivei. In aceste ultime ceasuri care-i leagă pe cei doi, timpul pare să se fi dizolvat, singurătatea face din mamă și fiu singurii supraviețuitori, un cuplu inextricabil, imemorial, inefabil. Femeia nu se mai poate ridica singură din pat, dar
Mama și fiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6765_a_8090]
-
cu întîrziere la gară, îmbrăcată cu o haina de blană peste cămașa de noapte. }ipetele ei au stîrnit un vuiet printre cei de pe peron care s-a potolit numai cînd Stelian a ridicat mîna, de pe scara vagonului: "Nu vă lăsați!..." Șuieratul nesfîrșit al unei locomotive i-a acoperit glasul, apoi au început și sirenele locomotivelor din triaj, iar după ele au început să urle, stîrniți, cîinii din oraș. Locomotiva care șuierase prima a pornit furioasă îndărăt și după vreo două minute
Trenul special by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7817_a_9142]
-
din gară, așteptând, tot așteptând. - Ai grijă să nu adormi, Andrei. Trenul nu oprește decât dacă îi facem semn. - Da, tată. - Trebuie să fi fost o furtună de zăpadă mai sus pe linie. Trenul a sosit când deja răsărea soarele. Șuieratul lui îndepărtat a trezit vrăbiile și ciorile speriate. Ne-am ridicat și am început să agităm mâinile. Tata și-a întins brațul spre tren în timp ce acesta intra lent în mica gară, oprindu-se doar cât să putem alege unul dintre
Paul Bailey: Unchiul Rudolf by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/7255_a_8580]
-
oamenii au ieșit iute din case și au alergat în pivnițele adânci. Acolo au căzut în genunchi în fața icoanelor Domnului nostru Iisus Hristos și Mamei Sale, Sfânta Maria, până când un tunet năpraznic a cutremurat cerul și pământul. A urmat un șuierat asurzitor. Cineva a strigat „asta e arma cea nouă". Altul a început să urle. Pașii cuiva alergau fără țintă. Începuse lupta. (Roman în curs de apariție, în colecția „Raftul Denisei", la Editura Humanitas Fiction)
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
filozofia orientală. 7Cercetarea în lumina ascunsă a inteligibilelor. Oată această înșiruire de „laude aduse animalelor” vădește o bună cunoaștere a textelor indiene de învățătură, dar și a celor creștine, ale „părinților deșertului”. 8Verbul arab safara , a fluiera, denumește ciripitul păsărilor, șuieratul șarpelui, țârâitul greierului și al cicadei, urletul sirenei și al alarmei. În context are sensul de imitare a ciripitului. 9În arabă, madīna, „orașul”, are și o conotație mistică, pe care Avicenna o preia aici de la filozoful Al-Fărăbī (Alfarabius), m. 905
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]