92 matches
-
invitația Dr. h. c. Susanne Kastner, vicepreședinte al Bundestagului Republicii Federale Germania și președinta Asociației „Deutsch Rumänisches Forum e. V.” Berlin, Teatrul German de Stat Timișoara va întreprinde, în perioada 1-12 noiembrie, un turneu în Germania cu spectacolul cu drama șvăbească „Două surori” de Hans Kehrer. Turneul se va desfășura sub patronajul Ambasadei R.F.G. la București, Ambasadei României la Berlin și al Asociației „Deutsch Rumänisches Forum e. V.” Berlin. Piesa, scrisă în 1980 în dialect șvăbesc, evocă - pe marginea dialogului dintre
Agenda2003-44-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281654_a_282983]
-
Germania cu spectacolul cu drama șvăbească „Două surori” de Hans Kehrer. Turneul se va desfășura sub patronajul Ambasadei R.F.G. la București, Ambasadei României la Berlin și al Asociației „Deutsch Rumänisches Forum e. V.” Berlin. Piesa, scrisă în 1980 în dialect șvăbesc, evocă - pe marginea dialogului dintre cele două surori șvăboaice - principalele momente din istoria comunității germane din Banat. După montări succesive în România și Germania, atât pentru scenă, cât și pentru televiziune, după prezențe de succes în turnee și festivaluri, emoționantul
Agenda2003-44-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281654_a_282983]
-
o regiune cu mai multe națiuni) Timișoara, 2000. A înființat publicații, dintre care stabilă aici este „West-Ost-Journal” (Düsseldorf, 1995) pe care a condus-o din 1995 până în 2005. Între simpozioanele sprijinite în Banat l-aș aminti pe cel consacrat graiurilor șvăbești. Walter Engel a scris un amplu studiu (pe care îl reține în Blickpunkt Banat) Dialectul ca refugiu în timpul dictaturii. Dacă ziarul timișorean condus de Nikolaus Berwanger, „Neue Banater Zeitung” promova insistent poezia dialectală, dacă însuși liderul Berwanger era autor de
Walter Engel, între geografie literară și geopolitică by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2693_a_4018]
-
coktail Sauce, broccoli, migdale și usturoi), specialități (rulou de curcan cu prune uscate, coșuleț de măr a la Lloyd, sos Fantasy), „festinul vânătorilor” (steak de cerb în sos de vin roșu, pulpă de rață umplută și colțunași cu legume, sos șvăbesc), desert surpriză, fructe, brânzeturi, pateuri de casă cu ciuperci, brânză cu susan, ficăței, băuturi (whisky, gin, Campari, Martini, vodcă - la alegere, apă minerală, Santal, cafea, chifle, vin - diverse soiuri, coniac și șampanie) l Night Bar Continental (Bd. Revoluției din 1989
Agenda2005-51-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284517_a_285846]
-
a avut ca principal scop integrarea germanilor originari din Banat care, în urma celui de-al doilea război mondial, se aflau în Germania, apoi a celor care au emigrat din România în deceniile următoare, punând însă accent și pe păstrarea tradițiilor șvăbești. „Și în acest an, la Ulm, în 29 și 30 mai, se vor întâlni peste 10 000 de șvabi, veniți de pe întregul cuprins al Germaniei, dar și din Austria, Canada, S.U.A. și România. Punctul culminant va fi slujba religioasă de la
Agenda2004-22-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282466_a_283795]
-
la catedra de folclor. „Prin Nicolae Ursu au învățat studenții săi să iubească, dincolo de profesorul de la catedră, cântecul, omul, țara... A fost pasionat nu numai de cântecul românesc, căci nu o dată era auzit intonând în clasă cântece secuiești din Ciuc, șvăbești din Banat, sârbești, ba chiar turcești din Dobrogea. “ Din nefericire, reorganizarea învățământului superior din toamna lui 1950 va însemna desființarea Institutului de Arte. Studenții săi se vor împrăștia care încotro. La fel și unii dintre cei mai cunoscuți muzicieni. Abia
Agenda2005-22-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283752_a_285081]
-
autorii volumului privind medicina veterinară în sud-vestul României, mai consemnează momentul preluării în 1890 a primei funcții de medic veterinar șef de județ de către doctorul Alfred Feiler, de asemenea, faptul că în 1891 a e-xistat în județul Timiș prima „Asociație șvăbească a plugarilor și crescătorilor de vite”, care aducea încă din 1895 tauri de prăsilă din Elveția. Cronici relativ târzii, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, relatează despre înființarea în 1890 a Inspectoratului sanitar-veterinar Timișoara, de altfel prima instituție de profil
Agenda2005-38-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284217_a_285546]
-
încheie în 31 august, iar la Galeria Helios va fi vernisată expoziție de artă plastică „Petru Galiș“, deschisă până în 11 septembrie. În 30 august, la Jimbolia, au loc activități la Primărie, Casa de Cultură, Cafeneaua Literară, Muzeul Stefan Jäger, Casa Șvăbească, Casa Memorială Dr. Diell, Fundația Culturală Petre Stoica și altele, precum și masa câmpenească la Balta Albastră. La Jupânești, se organizează simpozionul „Spiritualitate și tradiții bănățene - Jupânești - Vatră de olari“. La Făget va fi inaugurată Casa Olarului și va avea loc
Agenda2003-32-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281333_a_282662]
-
esențiale: franceza nu este numai cea din Franța, ci și cea din Belgia (de aceea unele cuvinte - ca etimoanele pentru savonieră sau galoși - nu apar în dicționarele franțuzești curente) și Elveția; germana este și cea austriacă, și mai ales dialectul șvăbesc (sursă pentru șlap, paradaisă, renglotă etc.). Pentru specialiști, această carte oferă actualizarea - într-o formă simplă, dar bazată pe date verificate - a multor dispute etimologice; sînt comparate, evaluate și alese diverse soluții, sînt evocate interpretări mai noi, sînt criticate unele
Fascinația etimologiei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10966_a_12291]
-
se intitulează conferința pe care dr. Annemarie Podlipny-Hehn o va susține în limba germană luni, 20 iunie, de la ora 16, la Universitatea Populară de la Casa „A. M. Guttenbrunn”. Ea va fi urmată de prezentarea unui volum de poezii în grai șvăbesc al Helenei Alba Kling și a unui volum de proză șvăbească de Eva Mayer. ( S. P.) Complex rezidențial Compania imobiliară „CASADOMI“ (str. Palanca nr. 2, tel. 0256-436 666) a achiziționat complexul rezidențial „Alfa“ (cartierul Mehala), a cărui valoare totală depășește
Agenda2005-25-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283846_a_285175]
-
în limba germană luni, 20 iunie, de la ora 16, la Universitatea Populară de la Casa „A. M. Guttenbrunn”. Ea va fi urmată de prezentarea unui volum de poezii în grai șvăbesc al Helenei Alba Kling și a unui volum de proză șvăbească de Eva Mayer. ( S. P.) Complex rezidențial Compania imobiliară „CASADOMI“ (str. Palanca nr. 2, tel. 0256-436 666) a achiziționat complexul rezidențial „Alfa“ (cartierul Mehala), a cărui valoare totală depășește 700 000 de euro. Antreprenorul complexului este compania arădeană „PAB Romania
Agenda2005-25-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283846_a_285175]
-
din Banat, seri dansante și alte activității. Tinerii din Timișoara și Rosenheim se vor deplasa împreună în câteva sate și comune cu populație germană din zonele de câmpie și de munte în care se mai păstrează tradiții folclorice și etnografice șvăbești. Se vor face cercetări la fața locului, se vor purta discuții despre obiceiurile și datinile specifice ale germanilor colonizați în secolul al XVIII-lea în ținuturile dintre Mureș și Dunăre. În 2 august, la Casa „A. M. Guttenbrunn“ va avea
Agenda2003-30-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281283_a_282612]
-
pentru 30-40 jughere - 80 000 dinari, 50-60 jughere - 300 000 dinari, 100 jughere - 400 000 dinari), iar la retragere au furat „chiar și șinele de drum de fier”. N-a fost deloc așa, fie și pentru faptul că tradiția comunității șvăbești obliga: pe 1 septembrie 1924 se aniversa centenarul Corporației industriașilor. În scurt timp, circulau zilnic două trenuri între Timișoara și Jimbolia. Regăsire emoționantă Pe cât de dureros a fost 1924 pentru Jimbolia, pe atât de cumplit a fost 1940 pentru România
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
de când Tarzan timișoreanul nu mai este Acapulco, sfârșitul lui ianuarie 1984... În fața unui mormânt proaspăt, o asistență tristă intonează câteva dintre cântecele preferate ale celui condus pe ultimul drum. Din păcate, mexicanii nu cunosc unul din frumoasele lieduri din folclorul șvăbesc bănățean care i s-ar fi potrivit atât de bine celui născut pe malurile Begheiului. Pe piatra funerară stă înscris un nume: Johnny Weissmüller. Stăpânul junglei și al inimilor spectatorilor Un avion care se prăbușește în junglă. O tânără pereche
Agenda2003-46-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281707_a_283036]
-
provin de la meseriașii germani stabiliți în România. Unele, cu o răspândire mai limitată, sunt din limba sașilor din Transilvania sau din graiurile germane din Banat ori din Bucovina: raipelț „chibrituri“, șlapi „papuci de casă“, șpais „cămară de alimente“, sunt cuvinte șvăbești. În sfârșit, există și cuvinte din germana austriacă: ainpren „rântaș“ < germ. Einbrenn(e), crofnă „(un fel de) gogoașă“ < germ. Krapfen, alături de părădaisă „roșie“, ringlotă „(soi de) prună“. Unii dintre acești termeni au pătruns în limba literară: crenvurșt < germ. Krenwürstchen, parizer
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
bulgară, macedoneană, polonă, sârbă, slovacă, ucraineană, dar și în cehă, croată, slovacă, rusă și belarusă), în maghiară, neogreacă, turcă, albaneză și în limba țiganilor, numită romaní. Interesante sunt cuvintele pătrunse în idiomurile vorbite pe teritoriul României: dialectele germane sas și șvăbesc, idiș, iudeospaniola, friulana, armeana, la care se adaugă dialectele slave, maghiare, turcești și tătărești. Există, de asemenea, numeroase informații despre influența românei asupra slavonei, vechea limbă liturgică a cultului ortodox în Țara Românească, Moldova și Transilvania, precum și limbă de administrație
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
se spunea că are deasupra, În loc de cruce, un cocoș și o stea. TÎrziu am Înțeles că, atunci cînd tata mă Înjura cu simpatie de „cocostea“, lua la țintă simbolurile bisericii lui Jean Calvin. Locuiam În partea de jos, cea veche, șvăbească a satului, cu case mari, lipite cu fațadele de trotuar. Prietenului Tibi Fromercz părinții sau bunicii Îi vopsiseră casa În albastru. Dar nu orice fel de albastru, ci unul umbros, greoi, te strivea cînd te uitai Într-acolo. Îmi plăceau
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]