92 matches
-
au făcut pasul și au plecat din țară. În urmă au rămas vreo 16 persoane din căsătorii mixte. Majoritatea saganilor de etnie germană locuiesc acum în Germania, în orașele Rastat, Frankenthal, Göppingen și Aschaffenburg. În perioada comunistă, în fosta comună șvăbeasca Segenthau, s-au mutat multe familii din toată România, printre care mulți fără chef de lucru și fără prea mare interes în curățenia și prosperitatea comunei. În acest fel, repede economia și cultură comunei au luat-o la vale. Situația
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
vale. Situația s-a îmbunătățit după căderea comunismului, pentru că statul a vandut casele nemților (până atunci date în chirie) locuitorilor satului, noii proprietari refacandu-le și reconstruindu-le, iar prin asta înfățișarea satului s-a schimbat. Din fostele case tradiționale șvăbești, nu se mai disting multe! Case colorate și acoperișuri trase în jos în tipicul caselor românești, domină acum peisajul comunei. Nu mai este înfățișarea acelei comune inițial șvăbești, având în vedere majoritatea locuitorilor români care locuiesc azi în Sagu. Conform
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
iar prin asta înfățișarea satului s-a schimbat. Din fostele case tradiționale șvăbești, nu se mai disting multe! Case colorate și acoperișuri trase în jos în tipicul caselor românești, domină acum peisajul comunei. Nu mai este înfățișarea acelei comune inițial șvăbești, având în vedere majoritatea locuitorilor români care locuiesc azi în Sagu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sagu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
acest teatru până în 1968. Din acel moment a participat la punerea în scenă a multor piese, continuând să joace pe scena din Timișoara. Unul din personajele preferate a fost "Vetter Matz vun Hopsenitz", prin care interpreta monologuri umoristice în dialectul șvăbesc din Banat. I-au apărut lucrări și în "Banater Schrifttum", almanah editat de Uniunea Scriitorilor din România, sucursala din Timișoara (Nr. 2 (1953), Nr. 3 (1954)). A fost obligat să execute și comenzi politice, precum "Kantate der Freiheit" („Cantata libertății
Hans Kehrer () [Corola-website/Science/310338_a_311667]
-
activitatea modestului Stefan Jäger care continua să asiste la viața de zi cu zi a populației germane documentând traiul rural cu nostime scene de gen, mici documente colorate ale vieții cotidiene idilizate, presărată de petrecerile tradiționale ale țăranilor din satele șvăbești. Figura lui a intrat în conștiința bănățenilor datorită tripticului documentar realizat la începutul secolului XX (Colonizarea șvabilor în Banat); lucrarea a trecut pe plan secund calitățile de peisagist și portretist ale pictorului. O carieră artistică fără mari suișuri și coborâșuri
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
elvețieni. Pentru lista tradițională de cantoane reflectă în această stare, lista celor opt "Cantoane vechi" în primul rând, cu statele precedente cantoanelor fondatoare, urmată de cantoane care au aderat la Confederație după 1481, în ordine istorică. Elveția a învins Liga șvăbești în 1499 și înainte de a obține o mai mare autonomie colectivă în cadrul Sfântului Imperiu Roman, inclusiv scutirea de reformele imperiale din 1495 și imunitea asupra corupției imperiale. În 1506, Papa Iulius al II-lea angajat Garda Elvețiană, care continuă să
Istoria Elveției () [Corola-website/Science/303435_a_304764]
-
1927, clubul intră într-o gravă criză financiară, căreia, ulterior, i se adaugă și una de conducere. Datoriile Chinezului s-au ridicat la sume uriașe: 56.000 lei față de Banca din Sânnicolaul Mare sau 20.000 lei față de Banca Centrală Șvăbească ș.a., ajungându-se astfel la un total de aproximativ 250.000 lei vechi . Greutățile finaciare s-au adâncit și din cauza micșorării numărului membrilor susținători ai echipei. Din 1200 de membri cotizanți, câți au fost în 1926, în numai doi ani
C.S. Chinezul Timișoara () [Corola-website/Science/301453_a_302782]
-
Noile autorități au trecut la anihilarea sistematică a mișcării naționale românești, la desființarea consiliilor naționale române și a gărzilor românești. În funcțiile oficiale au fost numiți tot mai mulți sârbi. Otto Roth și reprezentanții social-democraților din rândul minorităților maghiare și șvăbești vedeau în armata sârbă un ajutor pentru perpetuarea stăpânirii maghiare. Ei sperau în continuare că războiul se va termina cu o Ungarie Mare, care să cuprindă și Banatul. Pe de altă parte, sârbii duceau în occident o puternică propagandă pentru
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
4 ori în Parlamentul României, în care a activat în perioada 1919-1927. La dezbaterea în Parlament a proiectului de Constituție, la 12 martie 1923, deputatul Karl von Möller, în calitate de reprezentant al șvabilor din Banat, a afirmat că vorbește în numele „poporului șvăbesc din Banat”, declarând loialitatea germanilor față de noua lor patrie, cerând însă ca noua Constituție să nu pericliteze existența minorităților din punct de vedere național, având obiecții la proiect, afirmând că acesta nu conține promisiunile făcute minorităților de către români la Alba
Karl von Möller () [Corola-website/Science/320235_a_321564]
-
să nu pericliteze existența minorităților din punct de vedere național, având obiecții la proiect, afirmând că acesta nu conține promisiunile făcute minorităților de către români la Alba Iulia. În mai 1920, șvabii “moderați”, în frunte cu Kaspar Muth, au format Partidul Șvăbesc al Autonomiei ("Schwäbische Autonomie - Partei"), la care au aderat și Karl von Möller, dr. Iosif Gabriel, Peter Schiff din Partidul Național German - șvăbesc. În 1927, Möller s-a retras din viața publică și s-a stabilit la Jimbolia, unde s-
Karl von Möller () [Corola-website/Science/320235_a_321564]
-
români la Alba Iulia. În mai 1920, șvabii “moderați”, în frunte cu Kaspar Muth, au format Partidul Șvăbesc al Autonomiei ("Schwäbische Autonomie - Partei"), la care au aderat și Karl von Möller, dr. Iosif Gabriel, Peter Schiff din Partidul Național German - șvăbesc. În 1927, Möller s-a retras din viața publică și s-a stabilit la Jimbolia, unde s-a căsătorit cu fiica unui țăran înstărit, șvab bănățean din localitate. La începutul anului 1931, a redevenit activ, devenind redactor șef al „Ziarului
Karl von Möller () [Corola-website/Science/320235_a_321564]
-
Șandra (, în dialectul șvăbesc "Schanderhaas", ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Timiș, Banat, România. Comuna ȘANDRA este așezată în plină câmpie a Banatului, în partea vestică a județului Timiș, la o distanță de 34 km de Timișoara pe DN
Șandra, Timiș () [Corola-website/Science/324506_a_325835]
-
din Banat. Încă de la început, planurile de construcție ale satului au fost foarte specifice, loturile de case erau divizate în mod egal, casele trebuiau să fie ordonat aranjate și să se supună unor reguli stricte, cu tipicele fațade ale caselor șvăbești spre stradă. Suprafețele de pământ erau destul de limitate și erau date în arendă în condiții destul de stricte. Aceste condiții au fost eliminate o dată cu revoluția de la 1848, fapt care a permis dezvoltarea așezământului. A urmat o perioadă de prosperitate care s-
Șandra, Timiș () [Corola-website/Science/324506_a_325835]
-
Lucerne din Wallnerstrasse, Kohlmarkt a fost cuprinsă de flăcări și focul s-a extins în întregul cartier. Regele Frederic cel Frumos s-a aflat printre cei din echipa de salvare. "Graben" nu este încă locul privilegiat al nobilimii, însă rudele șvăbești ale familiei lui Rudolf I locuiau acolo. Singura clădire mare cunoscută din această perioadă este "Freisingerhof". În secolele XIII-XIV strada "Graben" este « închisă » de construcțiile de case de la fiecare capăt. Astfel, în nord-vest apare "Paternostergässchen", o prelungire a Naglergasse, în
Graben (Viena) () [Corola-website/Science/328635_a_329964]
-
în anii 1905 și 1958, pe baza vechilor colecții și a cercetărilor noi. Muzeul deține colecții de arheologie (preistorică, dacică, medievală), istorie (exponate legate de istoria breslelor, unelte, lăzi, sigilii, documente, carte veche, memorialistică), etnografie (instalații țărănești, mobilier tradițional românesc, șvăbesc, ucrainean și maghiar, podoabe, icoane pe sticlă și lemn, costume populare, textile utilitare și decorative, ceramică, fotografii, etc.). Deține bunuri culturale clasate în Tezaur și Fond. Expozițiile de bază au fost modernizate în anul 1992, precum și în perioada 2002-2007. Clădirea
Muzeul Județean Satu Mare () [Corola-website/Science/331372_a_332701]
-
Vladimirescu nr. 102. A fost construit cu sprijinul Landului german Bavaria, pe locul fostei Case memoriale dedicate pictorului. Clădirea include: o secție de etnografie, o secție de arheologie, o încăpere destinată personalităților jimboliene, o sală de ședințe, o cameră tradițională șvăbească și un spațiu destinat expozițiilor. Atelierul pictorului a rămas neschimbat și cuprinde, pe lângă obiecte ce au aparținut artistului, 11 lucrări în ulei, acuarele și schițe. Colecția de etnografie cuprinde piese de port popular, mobilier, obiecte de uz casnic specifice populației
Muzeul de Arheologie și Artă Religioasă „Gheorghe Petre” () [Corola-website/Science/331381_a_332710]
-
fost și triplă campioană mondială pe echipe în 1985, 1989 și 1993, și a câștigat clasamentul general al Cupei Mondiale de Scrimă în 1989. S-a născut în Satu Mare într-o familie de etnie șvabă. Bunicii săi vorbeau încă dialectul șvăbesc, ci nu părintii, din cauza maghiarizării în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Tatăl său, László, era un tehnician într-o mare fabrică, în timp ce mama sa, Éva, era anestezistă într-un spital. Împreună cu sora sa mai mică Hedwig, s-a apucat
Zita Funkenhauser () [Corola-website/Science/336104_a_337433]