115 matches
-
și culturală, românii din fostul stat iugoslav nu și-au putut depăși disensiunile și interesele personale pentru un scop de anvergură. Mai mult, pentru defăimarea adversarului de aceeași origine unii nu s-au sfiit să colaboreze cu grupurile etnice sârb, șvab sau maghiar, ceea ce a avut efecte previzibile, de dispersare și destrămarea unității naționale. Ca de multe ori în istoria acestui neam, interesele personale, de grup sau de partid au prevalat în fața interesului etnic românesc. Un document din epocă ne scutește
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ba chiar cineva recunoscuse în tablou câteva mutre din oraș. Tatăl lui Chiril însă avea o adevărată slăbiciune pentru cupidonul acela baroc, rupt, descleiat pe care îl reparase cu mâna lui, apelând la unele detalii și la un meșter tâmplar șvab ce completase, după multe consultații, știrbiturile, cu esența de lemn cuvenită, lăcuind totul astfel încât nu se mai puteau desluși cârpiturile. Abea peste vreo cinci ani, după ce doctorul Merișor se stabilise în București cumpărând casa de pe Dristorului, pentru bătrânețe, un vechi
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
s-a referit, fără urmă de jenă, la faptul că aștepta de la guvernarea ungară luarea în considerare a "intereselor istorice vitale ale poporului german" și intensificarea, fără piedici, a "dezvoltării ei naționale"14. Alta era situația în jurul Careiului-Mare (Nagykároly), unde șvabii localnici, de multe ori aflați pe calea asimilării, a maghiarizării, s-au bucurat sincer de intrarea armatei ungare. Populația română s-a retras, în majoritate, în case, și a lăsat în grija șefilor ei ecleziastici întâmpinarea noii conduceri: la intrarea
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
-lea și din însemnările zilnice ale reginei Maria. De când știm că există un jurnal al regelui Carol I și când a început să-l scrie? Întemeietorul tradiției jurnalelor în casa regală a României a fost Carol I, membru al liniei șvabe a neamului Hohenzollern, ales principe constituțional al României în 1866 și devenit rege în 1881. Începuturile însemnărilor sale zilnice nu sunt legate însă de nici unul dintre aceste momente. Carol a adus cu sine, la venirea în noua patrie, obișnuința notațiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la gară, eu cu kronprințul. Toți principii sunt de față la despărțire. Wilhelm von Württemberg și Hanno Weimar pleacă de asemenea. După-amiază promenadă și la papa, unde e și Albert de Saxonia. Ora 6 mare dineu, la care vine nobilimea șvabă, principele și principesa Wrangel, baronul și baroana Ulm, Hornstein etc. Se cinează în salonul întunecat, care e iluminat electric. 120 persoane. După aceea soirée dansante, dansăm toți cadriluri și carillon până la ora 11. Fumat în cazemata dinspre Dunăre până la ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
moștenitor prezumtiv al tronului României, ceea ce explică și îngrijorarea sa, a lui Brătianu și a presei românești în legătură cu întâmplarea relatată în jurnal. Principele Karl Anton de Hohenzollern (1811-1885), tatăl lui Carol I. În acel moment, Karl Anton era șeful ramurii șvabe și catolice a familiei Hohenzollern (ramură care a purtat, până în 1869, denumirea de Hohenzollern-Sigmaringen). A fost președinte al guvernului Prusiei în anii 1858-1862. De la venirea fiului său în România și până la moarte, Karl Anton a fost un foarte atent sfătuitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cuvinte: ”zekar”, vb.”zakar” tradus prin ”a-și aminti”, „jah”, cuvânt ce trimite la ”Iahve”, tradus prin sintagma ”Iahve și-a amintit”, o formă de mulțumire adresată de către părinți Divinității. Numele de familie Herdelea provine din ungurescul ”herdelo”-”gândac negru, șvab”. Zaharia Herdelea este un copil de țărani din Zagra, ajuns învățător, are o familie mare, cu două fete de măritat, fără zestre, un fiu, Titu, care nu are nicio ocupație, îi redactează jalba lui Ion dintr-un gest de altruism
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Începuturile învățământului în limba modernă la Aromâni, jurist V. Diacon (Iași): Observator în Albania printre Aromâni. Recensământul din anul 1992 arată pentru județul Iași următoarea situație pe naționalități: Aromâni 4, Macedoneni 9, Unguri 482, Secui 2, Germani 225, Sași 4, șvabi 2, țigani 5918, ucraineni 48, ruteni 2, sârbi 13, croați 6, sloveni 4, polonezi 22. Din totalul de 811.342 locuitori ai județului Iași 801.054 sunt români. Toate grupurile minoritare din jud. Iași care trec de 20 persoane au
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
sau de dictatori impuși de forțe străine nu ne poate distanța de ea În nici un caz! Și nici obiceiul primitiv al celor care o folosesc ca o armă contra etniilor care ne sunt parteneri și complici În istorie, precum Nemții - Șvabi sau Sași - Ungurii, Evreii, Greci sau Ruteni. Și, Încă o dată, dacă „mondializarea” ne va proiecta pe toți Într-un alt exil, mai cuprinzător și mai „barbar” decât cele pe care nația noastră le-a cunoscut până acum, eu - și sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care m-a hotărât nu să mă exilez definitiv, ci să-mi caut norocul, mai bine zis „editorul” în altă parte. Au urmat doi ani la Frankfurt, în R.F. Germania, și, negăsindu-l pe acel editor în țara strămoșilor mei șvabi și alsacieni și sufocându-mă cumva - deși altfel decât în România lăsată în urmă! - în atmosfera literară din cea mai prosperă țară europeană, am ales definitiv Parisul, Franța, drept „noua mea patrie literară”. Aminteam mai sus că nu sunt trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
trebuie luată cu sine. Doar mort n-ai mai purta-o cu tine - dar ce-are asta a face cu patria? Cuvântul „patrie“ nu-mi place, în România era acaparat de două soiuri de proprietari de patrie. Unii erau coconii șvabi, mari amatori de polcă pe furate și experți rurali în virtute; iar ceilalți - funcționarii și lacheii dictaturii. Patria rurală ca teutomanie și patria de stat ca supunere fără crâcnire și ca frică oarbă de represiune. Ambele noțiuni de patrie erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Începuturile Învățământului În limba modernă la Aromâni, jurist V. Diacon (Iași): Observator În Albania printre Aromâni. Recensământul din anul 1992 arată pentru județul Iași următoarea situație pe naționalități: Aromâni 4, Macedoneni 9, Unguri 482, Secui 2, Germani 225, Sași 4, șvabi 2, țigani 5918, ucraineni 48, ruteni 2, sârbi 13, croați 6, sloveni 4, polonezi 22. Din totalul de 811.342 locuitori ai județului Iași 801.054 sunt români. Toate grupurile minoritare din jud. Iași care trec de 20 persoane au
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ora cinci am fost luată, ridicată, despărțire de la familie...”. Arestarea sașilor și șvabilor Majoritatea arestărilor și deportărilor au început la 22 ianuarie și a continuat până la sfârșitul lunii. Unul dintre grupurile deportate în această perioadă a fost cel al populației șvabe ai cărei strămoși fuseseră prezenți în Transilvania încă din secolul al XVIII-lea. Localitatea Satmărena, o comunitate rurală supusă procesului de maghiarizare și care a luptat pentru înființarea școlilor de limbă germană în anii ’20, era tipică pentru multe comunități
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
publicat `n Analele Sighet, vol. 2, 1995 (Ignaz Fischer, „Date despre deportarea `n Rusia a etnicilor germani din Banat”, pp. 416-418; Maria Ballasch, „Cinci ani de ne`nțeles”, pp. 419-420; Jean Schafhutl, „Krasnodon - lagărul 1210”, pp. 421-425; Julius Hager, „Deportarea șvabilor sătmăreni `n URSS”, pp. 426-428). Alte mărturii și analize au fost adunate sub titlul „Deportări. Tratarea germanilor și a altor minorități `n România comunistă”, 22 plus, nr. 152, 18 februarie 2003. Theodor Schieder (ed.), The fate of the germans in
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România, Sibiu, 1994, p. 7. Ibidem, p. 14. Ibidem. Ibidem, p. 13. Dumitru Șandru, „Etnicii germani și detașamentele de muncă forțată din România, 1944-1946”, Arhivele Totalitarismului, anul 3, nr. 1, 1995, p. 26. Kroner, op.cit., pp. 17-18. Julius Hager, „Deportarea Șvabilor Sătmăreni `n URSS”, Analele Sighet, 1995, p. 428. Ordinul a fost prezentat de generalul V.P. Vinogradov, șeful Comisiei de Control a Aliaților, guvernului român `n nota 031. Radosav, op.cit., p. 15; Kroner, op.cit., p. 43. Radosav, op.cit., p. 15. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care se adăugau rețele de partizani. În 1939, Siguranța a identificat grupuri operative în unsprezece orașe transilvănene, oblăduite de unitatea paramilitară Rongyos Gárda (Garda Furioasă), alcătuită din veterani de o rară cruzime. Una dintre diversiuni a fost arderea unor sate șvabe și săsești spre a fi puse pe seama românilor. După încheierea Pactului sovieto-german, faptele au început să se manifeste la vedere. Boris Stefanov publica în ziarul Kominternului (Communist International, 2 decembrie 1939) un articol privind o imediată cesionare a provinciilor românești
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
observă, cu acuitate, Cornel Ungureanu în prefață, accentul cade pe "Trup", pe suferințele sale într-un habitat ostil, precar. Realitate ce ascunde un paradox: din punct de vedere moral lucrurile stau, surprinzător, mai bine decât din perspectivă materială, grație capacității șvabilor de a cîștiga respectul și admirația unanimă a părții adverse. Prin probitatea și meritele lor, dar și grație forței lor de caracter, ei reușesc să-i îmblânzească, până la un punct, pe cei ce i-au înrobit, să impună o ștachetă
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
dezvelit duminică, în cadrul unor festivități“. (Temesvarer Zeitung din 29 iunie 1905). 75 ani „Concurs hipic la Deta. În ziua de 29 iunie va avea loc la Deta, pe islazul comunal, un concurs hipic, organizat de filiala locală a Asociației gospodarilor șvabi“. (Temesvári Hírlap din 27 iunie 1930). „Proectul premiat pentru construirea podului Cebza. Pentru construirea podului Cebza de peste apa Timișului, prefectura județului a distins cu premiul de 20 000 lei planul inginerului Schier“. (Voința Banatului din 29 iunie 1930). 50 ani
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
cine narează: copila, femeia prin ochii puberei sau o altă instanță, gata să defrișeze distanțele dintre autoare și naratoare? Rezultă texte hibride, ce pot fi considerate deopotrivă autoficțiuni și fragmente autobiografice. Discursul este dominat de incompatibilităț ile cu lumea rurală șvabă, de teroarea tatălui nostalgic după trecutul nazist, de portretele unei mame fără personalitate, dar care impune autoritar o viețuire în minciună. Cert e că de la această primă carte la cea mai recentă, pentru Herta Müller rămâne vitală incapacitatea concilierii. E
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
amendate, în 1982, ca triviale - nu sunt altceva decât transcrierile vag poetice ale unei femei căreia i se amână, patologic, metamorfoza frumuseții (Fereastra). Împlinire ce are rădăcini în temerile fetiței captive într-o familie anapoda, lipsită de șansa refugiilor. Familia șvabă face baie în aceeași apă (Baia șvăbească), e sursă de legende adultere și incesturi acceptate tacit (Familia mea, Pere putrede). Moartea e anunțată de chipurile crepusculare, de uitare și indiferență (Cărarea germană și mustața germană), iar războiul, nu doar pentru
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
cultura Germaniei în următoarele decenii. Și chiar dacă drumurile lor se vor rupe pînă la urmă (poetul murind nebun în casa de pe Neckar și dialecticianul murind de holeră în plină glorie berlineză), toți s-au desprins din același trunchi al spiritului șvab, un spirit care impunea prin perseverența unor oameni care nu numai că știau să se facă necesari, dar care, dacă mai primeau și privilegiul unei sclipiri de spirit, puteau schimba istoria. Spre deosebire de intensitatea relativ scurtă a vieții celorlalți doi comiletoni
Spiritul calcitrant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4648_a_5973]
-
descrierea acestei neliniști (Ruhelosigkeit) de care suferă emigranții aflați în căutarea a ceva greu de descris, a ceva ce le lipsea sau credeau că le lipsește. Am observat că acest soi de oameni nu-și găsesc niciodată liniștea. Compatrioții mei - șvabii bănățeni - (ceea ce și descriu în roman) sunt într-un neîncetat du-te vino. Au emigrat mai întîi în secolul XVIII din Baden-Würtenberg în Banat, apoi în secolul XIX unii pleacă în America, rămîn acolo, alții revin "acasă"... După cel de-
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
Sala de Marmură a Castelului Huniade, la un eveniment cu miez de istorie, dar și de amintiri dureroase: vernisajul expoziției „Bărăgan 1951-1956. O deportare în vremuri de pace“. Expoziția itinerantă este organizată de Casa Germanilor din Europa Răsăriteană (München), Organizația Șvabilor Bănățeni din Germania, Ministerul Culturii și Cultelor, Muzeul Județean Arad, Muzeul Banatului Montan Reșița și Muzeul Banatului Timișoara. Conceptul expoziției și fotografiile color îl au ca autor pe dr. Walter Konschitzky, textele și hârtiile sunt întocmite de Josef Wolf, prezentarea
Agenda2003-9-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280744_a_282073]
-
mândria orașului“, scrie peste ani despre sine Ioan Gyuri Păscu într-o autobiografie. În fapt, avea să fie mai mult: chiar mândria în materie de DIVERTISment a unei Românii întregi. Rap, Peter Pitto șvabul și aviatorul „Pitto, Peter Pitto. Era șvab, de aici, de la Timișoara. Acum, nu știu, o fi prin Germania. El a fost primul meu profesor de muzică. De la Timișoara venise la Agnita, eu eram mic“, sunt primele cuvinte pe care le spune Ioan Gyuri Păscu când este întrebat
Agenda2003-20-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281029_a_282358]
-
Cultural Român). Premiile vor fi decernate în 15 mai, la Teatrul Național din București. din presa vremii acum... 100 ani „Deputat țăran. În dieta ce se va întruni în curând va intra iarăși un deputat din țărănime. Acesta este țăranul șvab Ioan Filipp ales în cercul Aradului nou... Foile zic că Filipp e om foarte frumos și cu minte naturală cum rar se află între țărani“. (Drapelul din 29 aprilie 1906). „Fabrica orășenească de gheață. La 1 Mai, la fabrica orășenească
Agenda2006-17-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284921_a_286250]