417 matches
-
cuțit, Întocmai ca ăla din „Cei șapte magnifici”, de la șold. Cuțitul s-a Înfipt Într-un prun. Și n-o să mă credeți dar din prun a Început să picure țuică cum curge cauciucul din copacii plantați În acest scop. Apoi șvabul și-a terminat lucrul și s-a dus acasă ca să se pregătească de Înmormântare. Fiul lui lucra tot la Comtim dar urma să fie mutat Într-un post mai Înalt cu o placă de erou pe piept, imediat după slujba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a dus acasă ca să se pregătească de Înmormântare. Fiul lui lucra tot la Comtim dar urma să fie mutat Într-un post mai Înalt cu o placă de erou pe piept, imediat după slujba bisericii evanghelice specifice Înmormântărilor. După aceea, șvabul și-a adunat sculele, nevasta și cei doi copii de liceu și s-au urcat Într-un tren fiecare cu câte o valiză În mână și după ce trenul s-a pus În mișcare nu i-a mai văzut nimeni niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
vest germani, dintre care 155.000 în cadru organizat)*, schimburi de vizite între scriitori și ziariști. Au fost inițiate și primele contacte cu diaspora română. S-au dezvoltat, cu rezultate benefice pentru atmosfera relațiilor bilaterale, legăturile cu organizațiile sașilor și șvabilor proveniți din România. Cu prilejul vizitei șefului statului român în Republica Federală a Germaniei (iunie 1973), conducerea organizației sașilor proveniți din Transilvania și-a reînnoit Declarația de loialitate din 1919 față de țara de origine, România. Orientarea de care a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
domenii de interes major: raporturile bilaterale complexe și un trecut istoric, politic și cultural bogat, valorificarea pentru imaginea externă a țării noastre a Centrului internațional de presă din Viena, relația cu emigrația venită din România, între care numeroși sași și șvabi. În continuare, a avut preocupări și față de Parohia română și Asociația de prietenie româno-austriacă. Atenție aparte a acordat Centrului internațional de presă și presei austriece în general, ceea ce s-a și reflectat în rezultate, respectiv, în august 1974, s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
vectori de influență din exterior care prejudiciau interesele statului român (răspândirea de hărți cu teritoriul României mutilat, de lozinci vehement antiromânești, știri intenționat exagerate privind "sistematizarea satelor" și "oprimarea" minorităților etc.). A menținut relații apropiate cu liderii organizațiilor sașilor și șvabilor originari din România, sprijinind soluționarea unor cazuri umanitare semnalate de aceștia. A participat la Congresul U.C.D. de la Bremen, din septembrie 1989, și a informat despre manevrele rivalilor cancelarului din propriul partid care au încercat, fără succes, să îl debarce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
din România, apărute în zona mass-media austriece, îndeosebi asupra situației minorităților, dezvăluind substratul antiromânesc și incompatibilitatea unor puncte de vedere orientate spre trecut cu conceptul de unitate europeană. A cultivat relații apropiate cu diaspora românească și cu organizațiile sașilor și șvabilor emigrați din România, stimulând menținerea legăturilor cu fosta patrie și atrăgându-le în activități de corectare a imaginii României. A organizat, în calitate de Însărcinat cu afaceri a.i., vizita la Viena a fostului suveran al României (aprilie 1997) Activitatea în M.A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
o cuprinsese pe Liselle. Cît de derutată, de frustrată, de nemulțumită era din cauza turbionului în care intrase lumea altfel știută, lumea "bine". Paradele tancurilor sovietice, marșurile lumpenproletarilor, jurnalele de actualități cu discursuri agresive, Ana Pauker aplicînd jus talionis (sașii și șvabii deportați în lagărele de muncă din URSS), cunoscuți și prieteni arestați pentru "cercetări speciale". Noile constrîngeri o traumatizau. Cartelele. Reformele monetare. "Stabilizările" făcuseră din fiecare un paria financiar. Cine mai garanta averea cetățeanului? Și istoria aducea valuri din ce în ce mai mari. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
așezare cum vii dinspre nord, de la Sătmar prin Mădăras și Ardud, pe șoseaua care duce la Zalău și, mai departe, la Cluj. Era pe atunci un colț pierdut de țară șvabă. „Pierdut“ În mai multe sensuri, Între care acela că șvabii nu-și mai vorbeau dialectul german, preferînd limba ungurească. Generația părinților mei o rupea Încă binișor pe șvăbește, În schimb, a mea nu mai știa o boabă de nemțească. Vorbea numai maghiara, pe care am deprins-o și eu destul de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
care unește Tokaj cu Sătmarul, ținut unde oricare așezare nemțească ar fi putut să-și sape boierește un iaz pe care să-l umple cu vin. Nu departe de Rătești, către est, răznite de la șoseaua principală, Întîlneai trei colonii de șvabi care vorbeau curent germana lor de secol al XVIII-lea: Homorodul de Sus, de Mijloc și de Jos. Crame și acolo cu nemi luita. CÎnd, În toamna lui 1944, satele au fost atacate de trupele rusești, populația s-a retras
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de biserică, ale beciurilor, au tras cu pușca În butoaie și s-au Întins pe jos să soarbă tot vinul. Cum găuriseră multe doage, vinul s-a revărsat Într-atît Încît i-a Înecat pe bravii soldați sovietici beți de mult. Șvabii s-au Întors, au mai secerat dintre rușii care dormeau ori se clătinau pe afară, eliberîndu-și satele. După război, Într-unul din Homoroade s-a Înălțat un monument țanțoș În memoria eroismului Armatei Roșii. Printre cramele din Rătești, pornind de la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
iveală și un săculeț camuflat, numai el știa cum, plin cu o sumă mare de bani. Era pe la cinci ale după amiezii cînd căruța a ajuns la marginea satu lui Moftinu Mare despre care militarii știau că e locuit de șvabi. S-au sfătuit mult Între ei, apoi unul a Îndrăznit să bată la o poartă. După un răstimp destul de lung, s-a Întors cu un bărbat cam de vîrsta prizonierului. Alte tîrguieli, alte presupuneri. — Nu ni s-a dat nici un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lui mobilizați ca auxiliari, o fi scăpat din prizonierat de la ruși, abia se tîrăște pe drum spre casă, e bolnav, l-ai luat să-l ții pînă se Întremează, arăți medaliile de la Împăratul, dacă te Întreabă careva. — Mergeți cu Dumnezeu! Șvabul din Moftin l-a ținut ascuns pe Weisz pînă prin aprilie 1945, cînd se vorbea deja În gura mare, rostindu-se nume de oameni și de așezări, că unii dintre evreii deportați se Întorseseră acasă. Jidovul rătăcitor Weisz a ajuns
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cu vîrsta, necazurile cu piciorul amputat amenințau să devină din ce În ce mai apăsătoare, cu alte cuvinte, Înțelegea limpede că avea nevoie de cineva ca sprijin permanent În casă și În comerț. Doar soții Schimpf, cea mai nevoiașă familie din toată obștea de șvabi, au acceptat ca fiica lor de șaisprezece ani, Maria, să lucreze la Weisz. Fata făcea de toate: deretica, spăla, gătea, Îl ajuta pe stăpîn la vînzări, la tejghea. CÎnd a sosit Clara În 1947, Maria era gravidă cu Weisz, care
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
zi Pomean cel tînăr s-a văzut silit să se ducă, alături de alți săraci, dar aceia ne voiași de cînd lumea și care se uitau cam chiorîș la nevoia lui Încă crudă, Într-un sat vecin și să muncească la șvabi. Iar de la nemți, din vorbă-n vorbă, a aflat ceea ce avea să-i schimbe curînd viața. Așa că Într-o seară, Întors de la sfatul cu alți bărbați, a hotărît: — Mă duc la o țară, America. Nu știu unde Îi, nimeni nu știe, atîta
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În Încurcătură părinții cu soiul ăsta de curiozitate, pe cînd urma cursurile Liceului Eminescu din Satu Mare și frecventa aici și lecțiile de germană ale profeso rului Ernst Hauler. Aflase astfel că generația părinților ei din Rătești și din alte sate, șvabi la origine și Încă vorbind dialectul din nordul lacului Bodensee, Întrucît aparțineau națiunii Înfrînte În al doilea război și supuse oprobriului mondial, au preferat să se declare unguri. De ce nu români, de vreme ce În 1945 nordul Transilvaniei se reîntorsese oficial la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Uniunea Sovietică a nemților de prin toate statele Europei călcate de Armata Roșie, unii oameni, mai slabi de Înger ori Întrezărind vreo șansă În plus, fugeau de condiția de german spre orice ieșire posibilă. Maghiaritatea li s-a părut multor șvabi sătmăreni o povară mai suportabilă decît germanitatea, mai ales că, la vestul României, se ridica asupra Pustei Panonice tot un regim de „democrație populară“. În acest talmeș-balmeș etno-politic, identitatea maghiară asumată li s-a părut mai puțin antisovietică decît cea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Ardealului, aproape toți unguri, bucurîndu-se că le sporește neamul. Erica știa toate astea fiindcă, la Liceul Eminescu, dr. Ernst Hauler Îi luase Încet și cu băgare de seamă pe adolescenți. Le explicase de unde vin ei și de cînd se stabiliseră șvabii În ținutul Sătmarului, cum de Își pierduseră unii dintre ei limba și conștiința etnică și le arătase că „nu funcționează nici un motor pe pămînt și În aer În care să nu existe cel puțin o invenție a unui șvab: Daimler
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
stabiliseră șvabii În ținutul Sătmarului, cum de Își pierduseră unii dintre ei limba și conștiința etnică și le arătase că „nu funcționează nici un motor pe pămînt și În aer În care să nu existe cel puțin o invenție a unui șvab: Daimler, Bosch, Porsche, Messerschmitt, Domier, Zeppelin“. Mi-a mărturisit că demonstrația asta cu inventatorii de mașini zburătoare și alergătoare o cucerise definitiv. Am hotărît atunci, mi-a mai spus ea, că trebuie să fac În viață două lucruri: să Învăț
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Lenau că a regăsit În fine Paradisul. Și tot de aici au purces spre nordul Ardealului, apoi spre Banat, valuri de emigranți Începînd cu anul 1712. Iar În mișcare nu s-au pus numai spre a-și cinsti vechea zicală: „Șvabul Își așază pruncul pe sită și-i dorește să nu moară pînă nu va vedea tot atîtea țări cîte găuri sînt În ciur.“ Au luat drumul străinătății deoarece În acele vremuri țăranul german era iobag, nu avea dreptul de a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fiind de asemenea să treacă pasional de la o convin gere solidă la alta total opusă și asta cu aceeași forță inte ri oară făcută să mute munții din loc. A pornit procesul resedentarizării populației În ținutul Sătmarului prin colonizarea cu șvabi. Totuși, nu i-a prea răsfățat norocul pe cei dintîi nemți aduși de el să se stabilească pe noile sale latifundii. Lădoaiele din Ulm i-au coborît cumva pe oameni pe Dunăre pînă la Pesta. De aici i-au preluat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
aceluiași an, 1712, orașul Ulm era plin de coloniști disperați, Întorși În zdrențe din aventură. De frica vreunei molime, municipalitatea i-a reți nut În la găre de carantină. Abia următoarele operațiuni de coloni zare, mai bine organizate, au izbutit. Șvabii Înșiși spu neau mai tîrziu că prima generație de coloniști a avut parte de Tod (moarte), a doua de Not (mizerie) și abia a treia de Brot (pîine). Contele Károlyi, obișnuit cu confruntările ma jore, nici de data asta nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
țîn -, unde-l pui, prinde rădăcini.“ Inima contelui, la vremea aceea, trebuie că simțea asemenea scriitorului rus. În plus, voia să și răsădească populație catolică pe moșiile sale pus tiite. A mizat pe cartea germană și a reușit. Satele de șvabi din Sătmar au sporit ca număr, au apărut coloni zările in terne de la un sat mai populat la altul mai sărac În suflete ori pe cîte un loc primitor, fără case. Károlyi a Început să-i așeze pe nemți și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
un rîuleț Încă, un „rivulus“, cum tot spui tu. Și e păcat că nu zburăm mai jos ca să vedem castelul din Sigmaringen. Se oglindește În Dunăre, din cîte știu. Ai văzut? Și regii României provin tot de aici, nu numai șvabii Sătmarului... Dar uite: cornul din stînga al melcului e despicat spre capăt! Poate că am o iluzie optică, dar să știi că așezările de pe maluri și coli nele Înlănțuie strîns marea asta și parcă o ridică În brațe... Dacă În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Károlyi și ale urmașilor lui. Găzduia de bună seamă mai multe cîrciumi, iar În interbelic aici funcționase pretura plasei. La recensămîntul din 2002, Înainte de a fi ridicat la rangul de oraș, număra peste 6.400 de locuitori: români, germani, maghiari, șvabi, țigani, rromi și un japonez. De vreme ce unii nemți s-au declarat germani, alții șvabi, iar minoritarii de obîrșie indică au simțit că sînt fie țigani, fie rromi, nu Înțeleg de ce japonezul nu și-a promovat și el condiția de nipon
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
interbelic aici funcționase pretura plasei. La recensămîntul din 2002, Înainte de a fi ridicat la rangul de oraș, număra peste 6.400 de locuitori: români, germani, maghiari, șvabi, țigani, rromi și un japonez. De vreme ce unii nemți s-au declarat germani, alții șvabi, iar minoritarii de obîrșie indică au simțit că sînt fie țigani, fie rromi, nu Înțeleg de ce japonezul nu și-a promovat și el condiția de nipon!... După Înțelepciunea recensămîntului, putea s-o facă liniștit și cu deplin succes. Îl abătuseră
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]