4,100 matches
-
Că ești darnic și ești bun/ Eu îți spun...”. Ca prin vis am auzit parcă numele meu și am simțit cum mama mă împingea ușor să mă ridic. Ajunsă înaintea micii adunări, cu ochii strălucitori de lacrimi care stăteau să țâșnească din cauza emoției, m-am concentrat un moment și am spus rar: „CRACIUNUL COPIILOR”, DE OCTAVIAN GOGA. După o scurtă pauză, așa cum m-a învățat mama, am continuat ca una ce știa ceva: „Dragi copii din țara asta,/Vă mirați voi
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Craciunul_copiilor_0.html [Corola-blog/BlogPost/358900_a_360229]
-
preocupat de imaginea celor doi copii care vâsleau, încât cuvintele îi înghețaseră pe buze, ceva îi spunea să nu întoarcă, nicio secundă, privirea către colegul său, parcă intuind pericolul. În scurt timp, barca a ajuns în apropierea debarcaderului, din ea țâșnind, zglobie, o fetiță de aproximativ unsprezece ani, care plecă în fugă către părinții aflați la o distanță destul de mare. În urma ei, băiețelul, cu vârstă apreciabilă în jur de zece ani, a vrut să imite saltul surorii sale, dar s-a
ÎNTRE DOUĂ PRAGURI, SECUNDA. DINCOLO… RESPECT! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Orizont/Meditatie/olguta_trifan_1455488389.html [Corola-blog/BlogPost/341327_a_342656]
-
lăuntric al sufletului Alexandrei-Svetlana, mare cât o țară, odrăslit în cununi de Doine și Legende, de Dor și Suferință, de Lacrimi și Sânge, de Lanțuri și Cătușe, de Prigoniri și Răstigniri, de Cruci și Învieri ale Neamului nostru dacoromân sfânt, țâșnește spre înaltul cer prin strigătul acestei minunate Românce: „De azi refuz să mai plătesc impozite, refuz să mai am carte de muncă în acest stat guvernat de oameni incapabili, corupți, needucați, care nu au în vedere decât propriul interes. Refuz
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
de zvâcnire spre salvare, spre luptă, spre onoare, spre adevăr, spre credință, spre demnitate, spre jertfă, spre biruință, spre iubire, spre încununare, spre înălțare a poporului frânt de abisul prăvălit de Statul-ateu peste minunata noastră Țara creștină. Strigătul Alexandrei-Svetlana a țâșnit ca un fulger pentru a aprinde în cei care au mai rămas români, Ecoul unui torent ori lava unui vulcan spre dărâmarea tenebrelor politiciste care și-au întins tentacolele meschine, prigonitoare, persecutoare și mișelești peste trupul sacru al Patriei noastre
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
pietrele.>> Și iată că AM UITAT tocmai de InimaTa, Regina Mea!” (Capitolul V. Întoarcerea Fiicei Risipitoare, p. 229-231) Din adâncurile mistice ale Neamului protodac, primordial, drept, cutezător, clarvăzător, aristocrat, primitor, luptător pentru libertatea Vetrei strămoșești, apărător al Focului sacru, profetico-monoteist, țâșnește forța și expresivitatea Svetlanei noastre dragi, reprezentând modul său de a defini esența lucrurilor, unele părând chiar antinomii, dar toate rămânând cu valoare de revelație. Deasupra admirabilului ei Dor, tors din Sânul Basarabiei martire, deasupra originalității gândirii ei, deasupra îmbrățișării
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Ți-ai scos și-ai zvârlit ruginita-armură. Vechile tristeți le-ai gonit din minte și simți că din nou orișice nervură este fierbinte. Un imn pătimaș iese din tumulturi și codrii-n afund îl freamătă-n plete. Din inima ta țâșnesc mii de vulturi zburând în cete. Cui să mulțumești pentru noaptea sfântă care ca un crin inima-îți îmbată? Parcă-ntinerit sufletul tău cântă ca niciodată. Anatol Covali Referință Bibliografică: Noapte de vis / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984
NOAPTE DE VIS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1465236585.html [Corola-blog/BlogPost/373447_a_374776]
-
migdala o strâng în pumn de frică să nu se întoarcă umbra prinde prima stea căzută din inimă împreună cu mireasma credinței mă săruți de fiecare dată când intru în tine cu dimineața fără să întrebi dacă și mâine izvorul va țâșni cu aceași putere adăpostul zorilor se clădește sub secetă de cer în fiecare stâncă. Referință Bibliografică: Iar și iar... Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 222, Anul I, 10 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Maria
IAR ŞI IAR... de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Iar_si_iar_.html [Corola-blog/BlogPost/360802_a_362131]
-
în mine, numai că eu țineam în mână un obiect tăios, tocmai îmi făcusem de lucru cu el, și, cum ridicasem instinctiv mâna să mă apăr de lovitura lui, dăduse cu palma în obiectul acela. Și sângele începuse să-i țâșnească șuvoi din palmă, iar el se uitase la mine așa, dușmănos, cu fața crispată într-o parte, crezusem că mă va face bucăți, dar nu, stătea cu mâna însângerată la piept, ca împietrit, iar mama țipase: Te doare la glonț
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
08 martie 2017. Când Primăvara vine Desculță, peste câmpuri, Râzând ca o copilă Cu pletele în vânt; Suavă, visătoare, Purtând în brațe, fire De galbene narcise Și palizi ghiocei. Tresaltă-ntreaga viață! Din lut răsare iarba, Iar mugurii pe ramuri Țâșnesc triumfători! Renaștem dimineată, Din neguri și durere! Din pulbere și moarte Pornim biruitori, Spre zări memărginite Pictate cu albastru; Spre bobul de sămânță Bogat și roditor. Ne naștem bucurie, Din clipe de-ntristare! Din lacrimi și păcate Ne îndreptăm spre
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
de azi este obligată să renunțe cu bruschețe la vasta panoplie de semnificații construite de-a lungul și de-a latul vremilor trecute deja spre a se scufunda, împinsă virtual de la spate, în prăpastia unui șir infinit de sunete dizarmonice țâșnite la comandă din geometria sui-generis a vechiului krummhorn, instrumentul de interpretare a cântului popular renascentist, din muzicalitatea căruia se alcătuiește la ordin în clipa de față un soi de adagio macabru patologizant. Mai trist e faptul că, sub faldurile lui
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_noua_conjugar_magdalena_albu_1389785006.html [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
-ți scriu cât încă n-ai zburat Între pământ și cer pe vârf de munte Să nu-mi citești iubirea, e păcat S-o iei cu tine! Flori de colț, s-asculte! Când moartea-n palme va scuipa Cu sângele țâșnind peste uitare S-arunci scrisoarea înspre vara mea Unde-aș fi vrut să îți dospesc răcoare. Și te voi aștepta iubire-astrală Să scriem amândoi în palimsest Un cod genetic, piramida-i goală Doar un cuvânt mă-ntâmpină, celest. Referință Bibliografică
SĂ-ŢI SCRIU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Sa_ti_scriu.html [Corola-blog/BlogPost/356003_a_357332]
-
izvor prin munte Și-n limpezimi să ne iubim, de-i vrere, Cu buzele scriindu-ți dor pe frunte, Sărutul meu să-ți fie mângâiere. Să-ți dărui liniștea la tâmpla serii, Șoapta-mi timidă tainic să te-alinte, Seve țâșnind din trupul primăverii Să umple golul dragostea fierbinte. Sunt prizoniera viselor, dorinței, Mă pierd adesea-n lanuri de cuvinte, Când setea-mi sting cu lacrima credinței Simt răni săpate-n lut de-al fricii dinte. De-ți pasă sau de
POEMELE AMURGULUI (3) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1424741401.html [Corola-blog/BlogPost/374897_a_376226]
-
-n așteptările cu ecouri târzii Și-n scorburi de timp te-astept deșii nu vii , Când mă ascunzi alungând toate zările. De nicăieri ai apărut din fâșii de timp , Ecoul aceleași iubiri te striga-n picuri de lumină , Privirile îmi țâșnesc că macii de pe câmp Când gândul meu te strigă și te-alina. Cortegii de cuvinte tresalta-n sufletul meu trist Ecorile târzii ale aceleiași iubiri , Nici numai știu dacă eu lângă tine exist Sau e doar visul trezit din amintire
ECOURILE ACELEIASI IUBIRI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1474481813.html [Corola-blog/BlogPost/384374_a_385703]
-
e univers ci o parte din ceva care nu știm ce este. Deci primele elemente luau cu asalt spațiul pe care îl formau pe măsură ce expansiunea avea loc. Vă întrebați ca și mine desigur ce era dincolo de aceste prime elemente care țâșneau în toate direcțiile? Norocul nostrum e că avem matematica. Păi era zero. Nici măcar nimic nu putem spune că era fiindcă nimic înseamnă sau te duce cumva cu gândul la ceva gol, deci un spațiu oarecare pe când zero te duce cu
UNIVERSUL ANTICREAŢIONIST AL LUI STEPHEN W HAWKING (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Universul_anticreationist_al_lui_stephen_w_hawking_2_.html [Corola-blog/BlogPost/348965_a_350294]
-
loc într-un fel nou; florile albastre de cicoare ale căror priviri mai curate ca adâncul cerului răsar din loc în loc pe marginea drumurilor înguste, și vântul ușor al dimineții care face ca grâul valuri asemănătoare mării, și ciocârlia care țâșnește din lan și urcă cu spinarea în sus spre cerul boltit și albastru, și întradevăr, pitpalacul tulburător și barza care pășește rar printre răzoare, și floarea galbenă a spicelor de grâu, care nu s-au copt, încă și se revarsă
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
fost martori sau chiar protagoniști, așa cum este cazul medicului Maor Gruber, a cărui dorință de răzbunare a crescut, s-a exacerbat, chiar și după patru decenii, deși s-a străduit din răsputeri să-și țină ascuns trecutul. Dar trecutul a țâșnit precum o arteziană lăuntrică, inundând cămările inimii și ale creierului într-o clipă. Gheara vulturului cenușiu era adânc înfiptă în carnea și sângele lui, tatuându-l, mai adânc decât numărul care era imprimat în piele, cu care erau deosebiți evreii
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
ține strâns firul epic și nu pierde teren nicio clipă. Și legământul solemn pe care-l face Maor Gruber în fața prietenului său mai mic, Itzhak, de a-l ucide pe Philbert Schirach este ferm, cu toată durerea inimii care-i țâșnea în ochii colorați diferit, stigmat care-l va urmări toată viața. În aroganța lor de „oameni superiori”, așa cum se considerau, naziștii aveau drept normă, uciderea cât mai multor nearieni. Și nimeni nu le stătea în cale, dimpotrivă. Uciderea evreilor era
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
de prisos. Din subconștientul minții, încețoșat de aburul dens al lenei și inapetenței cognitive - parcă dintr-un fel de arhivă a nebuloasei corticale, pe care n-o stăpânim și n-o conștientizăm (și-aici, n-ar prea fi vina noastră!) - țâșnesc, pentru a numi și fecunda (!) acțiunea cotidiană, noțiuni și terminologii stranii, absconse, nefolosite în vocabularul public curent și care fixează absurdul și inutilitatea. Pentru a orbecăi. Un fel de „joc în dodii” sau al „aflatului în treabă” care, la noi
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
acestuia. „Și pentru că binele poate fi înțeles cu adevărat de rațiune numai prin credință - că binele stă departe de noi și ochiul nu l-a văzut și urechea nu l-a auzit - pe când dulceața păcatului este la îndemână, iar desfătarea țâșnește prin fiecare simț, de aceea fericit este cel care nu se îndreaptă spre pierzanie din pricina momelilor plăcerii, ci, prin răbdare, culege nădejdea mântuirii, iar la alegerea uneia din cele două căi n-a pășit pe calea care duce la păcat
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
cu mâinile ridicate ... Trag în piept mireasma blândă a florilor, adusă de un vânticel vălurat prin preajmă. Aerul lui cald, unduitor, îmi dă o stare de plăcută amețeală. Câteva păsări ciripesc, cântă legănându-se pe ramuri. Din gâtlejurile lor mici țâșnesc triluri în cinstea primăverii sosite. Razele soarelui vibrează ca râsul îngerilor fericiți, printre ramurile arborilor cu mici frunzișoare verzi (ah! verdele, principiul creator!) și muguri fragezi, gata să se desfacă... Pământul se bucură, respiră ... Totuși e rece, mă retrag în
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Femeile_si_florile_vavila_popovici_1330626591.html [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
o voce masculină gravă, întrebând-o despre fiecare mișcare făcută de la urcarea în mașină. Eu stau liniștită în scaun, pe jumătate hipnotizată de balansul lănțișorului aurit prins la cheia mașinii. La indicațiile prețioase primite prin telefon, apasă ambreiajul și mașina țâșnește pe carosabil. Zâmbetul încrezător răsări din nou pe buzele lucioase gata de un adevărat periplu verbal. Mașina rulează lin, aproape fără zgomot, liniștitor. La primul semafor, Sandy își scoase o țigară subțire, lungă, o aprinse și pufăi un norișor diafan
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434690451.html [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
Mai alb ca pâinea jertfei din sfintele altare,/ Mai alb decât potirul cu binecuvântare,/ El stă în tronul slavei, de slavă-nconjurat./ Din palma Lui nu curge șiroi de sânge greu,/ Ci vinul bucuriei din veșnic sfânta Cină./ Din coasta Lui țâșnește izvorul de lumină,/ Menit pe veci să facă din om un Dumnezeu./ Nu-L ungeți cu miresme pe Cel de-a pururi viu/ Și nu-L culcați, fecioare, în giulgiu, sub piatra rece, Căci iadul plin de flăcări nu va
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
luptători, zăvorându-și inima în spada Adevărului. Cu beteala răbdării și-a stropit crezul în închinare Neamului. În foșnetul cumpătării și-a cuibărit înțelepciunea. În cei 15 ani de cumplită suferință și-a pitrocit dragostea întru Domnul din care a țâșnit jertfa sa măreață pentru Neam. Plâng clopote în inimi departe-n amintiri,/ cu funii grele trase, păstrate în iubiri;/ ușor, pe nesimțite, ăn suflet năvălesc,/ trezind uitate taine și gândul mi-l sfințesc./ Sub fulgerele vremii și crâncene blesteme/ m-
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
suspectă: crengile de deasupra ei erau ofilite, rupte în multe bucăți, iar pereții, nu se știe de ce, aveau o ciudată culoare verzuie, parcă ar fi fost din frunze. Privind mai atent am văzut că ceva sub forma unor raze verzi țâșnea în sus din fundul gropii. (va urma) Referință Bibliografică: Puterea razei albasre (5b) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1992, Anul VI, 14 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465885267.html [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]
-
secunde. Amețeau nebune toate celulele lui curgătoare Când în mine făceai să pulseze mii de inimi rotunde. Ca să te găsească printre stelele învelite în ger, Sângele meu îmi spune să accept orice rană deschisă Prin care el să poată să țâșnească spre cer Și prin rugul fluid al durerii să-mi aducă-napoi iubirea promisă. De ce? De ce mă cauți la marginea fiecărei clipe care-mi trece prin sânge? De ce te cuprind cu trupul meu ca un zbor rănit ce se frânge
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1469131695.html [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]