361 matches
-
de muguri, Noi în livadă suntem iarăși singuri Și ne-mpletim un vis din razele de soare. Toate par mai clare în răcoare, Cerul se apleacă peste noi, Culegem flori din verdele zăvoi Și legăm cu raze buchete de cicoare. Țîțîna Nica Țene
POEZII DE TITINA NICA ŢENE, TRADUSE ÎN CATALANĂ DE PERE BESSO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364415_a_365744]
-
dispari. Cu greutate, Darius se ridică și se îndreptă înspre bucătărie. În drumul ce părea că nu se mai termină, deși erau numai doi pași, auzi soneria. Apoi, ca de obicei în ultima vreme, pumni puternici aproape scoteau ușa din țâțâni. - Darius, deschide ușa, știu că ești acasă. Ai restanță la întreținere, când o plătești? Trec săptămânile și o să te evacueze ăștia. Pumnii se opriră, vocea se auzea din ce în ce mai încet, dar cuvintele îi răsunau lui Darius în minte ca niște tunete
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
într-o societate omenească sunt oamenii de caracter. Energia centrului lor de gravitate și dreapta ascensiune a liniei lor de mișcare trebuie descărcată de greutăți prea mari. Precum Arhimede cerea un punct fix, pentru a ridica cu pârghia lumea din țâțâni, astfel caracterele tari și determinate sunt (ilizibil) împrejurul căreia se-nvârt lucrurile lumii. Este drept că ele adeseori sunt rezultatul mișcării sociale". Schimbând acum, registrul discuției noastre, mă întreb și vă întreb: Cum mai este receptat, tratat și abordat astăzi
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
Mi-am revenit într-un târziu, lângă mine ghemuită cu spatele ca de felină, era Ursula. Doream s-o mai ating, să mă conving că totul era aievea. Dar n-a mai fost timp. Izbind ușa, mai să sară din țâțâni, în cameră intră John. - I-ai dat tu numele meu, dar să ajungă și-n patul meu, asta e prea de tot. Am sărit de cealaltă parte a patului. Eram încordat ca un arc gata să plesnească. - Ha, ha, ha
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > DEFINIȚII ERETICE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1080 din 15 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului A * "A" este vocala ce dechide toate gurile! Absurdul este realitatea ieșită din țâțâni. Adevărul este liantul și fermentul unei prietenii. este liantul și fermentul unei prietenii. Aforismul este cel mai lapidar templu. este cel mai lapidar templu. Agricultură: cultură cu prefix la țară. : cultură cu prefix la țară. * Amintirea nu-i partea erodată
DEFINIŢII ERETICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363356_a_364685]
-
Fundația-Editura Scrisul Românesc Craiova, 2016 Scriitor român din Diaspora americană, Virgil Ciucă s-a impus în literatură prin spiritul său combatant, prin lupta neobosită cu sine și cu ceilalți. Vocea lui este un vuiet necontenit, care tulbură, conștientizează, scoate din țâțâni, atenționează, amenință, îndeamnă, este asurzitoare ca un tunet, făcându-se astfel auzită. Nu mi-a fost dat să citesc un poet mai vehement decât Virgil Ciucă, trimis să vestească prăbușirea unei lumi în declin, a unui „veac ipocrit”. El are
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
țară, spre deosebire de unii care pleacă și nici nu se mai uită în urmă. Iată dovada, în viziunea poetului Virgil Ciucă, a acelora care uită de unde au plecat: „Ați dat cu pietre și cu vorbe grele/ De-ați zguduit infernul din țâțâni/ Ați tulburat și apele din stele/ Și-ați otrăvit izvoare din fântâni// Vă închinați, o, ce nesăbuință!/ La venetici și trădători de țară/ V-ați depărtat de glie și știință/ Și-ați pângărit speranța milenară// Omagiați filozofii nebune/ Amanetând schelete
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
obiectului activității ei în societatea americană a timpului, condiția limitată totuși a infractorului cu drepturi elementare care nu i-au fost încălcate în cea mai mare măsură, cu un orar zilnic plictisitor, rutinier, enervant de natură să-ți ieși din țâțâni, cum se zice. Iată două reguli clare ca lumina zilei, una excedând Regulamentul, întregindu-l cu sens și rațiune civică - pușcăriașii chiar criminali sunt și ei oameni, cu familie, cu copii, etc. - alta anunțând prin norme draconice comportamentul care guvernează
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > DEFINIȚII ERETICE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 864 din 13 mai 2013 Toate Articolele Autorului * "A" este vocala ce dechide toate gurile! * Absurdul este realitatea ieșită din țâțâni. * Adevărul este liantul și fermentul unei prietenii. * Aforismul este cel mai lapidar templu. * Agricultură: cultură cu prefix la țară. * Amintirea nu-i partea erodată a prezentului, ci avanpostul lui. * Arta: reducția metaforică a realității. * Autorul este un individ dubios: se
DEFINIŢII ERETICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350298_a_351627]
-
zid de cetate, bătătura gospodarului. Priveau ca hipnotizați cum teribila bestie, așezată într-un colț, se pregătea de atac. Ochii roșii, botul însângerat și sunetele cumplite pe care le scotea dădeau fiori de moarte privitorilor. Câteva fete, mai slabe de țâțână, lepădară. Bărbații, urmași ai vechilor și vitejilor răzeși din timpurile de glorie ale istoriei, cuprinși de patima luptei, agitau ciomegele și proferau îndemnuri din care nu lipseau dumnezeii, crucile și anatomia mamei acestei cumplite arătări, ieșită parcă din străfundurile iadului
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
băutură. - Tată mare, vino să stăm de vorbă la sculărie. Mă auzi? la sculărieee! - Am venit taică, rosti meșterul apăsat și mai târziu îi fu greu să își aducă aminte care din cei doi ieșise prin portieră izbind-o de țâțâni și care trecuse prin parbriz făcându-l țăndări. Sigur e că Piticu s-a oprit la punctul de pază militarizată, cu ochii cât cepele, dând din mâini, cu spumă la gură, dar nimeni nu înțelegea ce voia el să spună
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362019_a_363348]
-
Să mai fim noi împreună încă-o lună sau o toamnă Și nici n-aș mai vrea cu viața, eu să mai încep vreun joc Dar nici cu tine, nu, deloc!... Deja simt cum, ușa mea stă să iasă din țâțâni Mă întreb cine-o fi oare? N-am pe nimeni, sunt orfan, Trag de lanț, mânerul cade și privesc două fântâni Negre ca păcatul. Doamne,Te rog eu să mai amâni, Că nu vreau să m-apuc iarăși să aprind
NU,DELOC! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362039_a_363368]
-
au uitat de cele întâmplate.Spre binele meu. În luna mai voi candida ca primar în comuna asta. Încercarea moarte n-are ... Și să vezi pe Netea primar ... “ Cu acest gând a deschis poarta care abia se mai ținea în țâțâni.A luat cheia de pe grinda prispei și a introdus-o în broasca pe jumătate ruginită. A intrat și ușa a schrțâit cu un vaiet prelung. L-a izbit un miros de aer stătut cu iz de mucegai.A dat să
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
naibii de zgârcioabă, a văzut că-i merge! - îi răspundeam eu repezit. Mințeam, firește, cu nerușinare, dar în sinea mea îmi spuneam: „Na, c-am dat de dra- cu’, am încurcat-o, ce măi!”. Într-o bună zi, scos din țâțâni, taică-meu s-a luat de Băloasa: - Bine, fă, lea Ioană, păi ieu credeam că tale, iești muiere cinstită! - Ancailea, zău, hai ca-i zâs-o, numa’ asta n-o măi auzâsem! Da’ ce-ai mă, Măriene, ce moarti ț-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
a- tunci că nu avusesem și eu frați și surori, cum erau, de exemplu, la nea Ilă, cinci la număr. Pentru că eram singur la părinți, nu era zi de la Dumnezeu să nu trec pe la verișorii mei, sco- țînd-o adesea din țâțâni pe lea Florica - nevas- ta lui nea Ilă, care era sătulă de-ai ei. Am arătat doar cum mă înființam acolo de cel puțin două ori pe săptămână, seara, când se așezau la masă și când aginam de pe margine, doar-doar
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
din 12 ianuarie 2010 pe care și străbunicii lor au “trăit-o” la fel de dramatic aici, în urmă cu peste o sută de ani ... Când în stradă au ieșit porta-vocile și caii, atmosfera s-a încins, răbdarea și-a ieșit din “țâțâni”, dialogul civilizat a fost înlocuit cu “scrâșneala” și ascuțitul baionetelor, cu “scăpăratul” plachielor, pintenilor și cărâmbului cizmelor pe caldarâm și asfalt, mârâitul și lătratul fioros al câinilor lupi cu botnițe și ținuți deocamdată în lesă, cu dislocarea din caldarâm a
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
este în exteriorul societății? Și atunci, pe ce scenă joacă libertatea, derutată între sabie și aplauze?! Cucerirea libertății în România de azi nu decurge din fapte bune, așadar! Întregul tablou al societății românești contemporane edifică binelui răstigniri, crucificări, anchete la țâțâna ușii, urmăriri, ascultări, spionări, aruncări în fundul iadului ocnelor... Pe când răul indică scene de spectacol orgiastic, ridicări de statui de idoli, sacralizarea puterii, dictate, doctrine pro-putere, sfâșieri, fără minimă încercare din partea legii, de a fixa limitele urcării în spinarea celor mulți
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
se agită idea fărâmițării dualismului, urmând ca fiecare naționalitate, inclusiv Transilvania să-și ceară autonomia. După acest articol, Eminescu este citat să dea explicații la judecătoria de instrucție. Urmează apoi Serbarea de la Putna și articolele din Timpul care scot din țâțâni serviciile secrete ale imeriului. Să fi fost societatea ,,Carpați” cauza care cerea Ardealul, mobilizând mii de români? Sau fulminantele lui articole din ,,Timpul” împotriva Imperiului? Să fi acționat unii dintre junimiști ca spioni ai imperiului? Sau Maiorescu să fi jucat
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
drumurile meșteri dăruiți cu harul fântânăritului! Dar să vezi minune! Când mergeau treburile mai bine, în sensul că se vorbea deja de apa cea bună și rece a fântânii, menită să devină vestită spre gloria familiei Duluman, poarta sări din țâțâni și în curte apăru un comando în frunte cu doamna Veruca înarmată cu o umbrelă, fiică-sa Elfida, înarmată cu mă-sa, mecanicul de tancuri Costel, sergentul cel săritor, plus niște mașini care de care mai ciudată, conduse de militari
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
meu dispăru în spatele ușii închise. Cealaltă jumătate a rămas mult timp acolo, pe străduța strâmtă și sordidă, potopită de ploaie și melancolie. * În aceeași zi, puțin după orele amiezii, băteam cu insistență la ușa aceea veche, pregătit să suport concertul țâțânilor ruginite. Se auzeau, vag, voci ce veneau din interiorul casei care părea gata să se prăbușească sub povara anilor. Îmi deschise o femeie în vârstă, îmbrăcată sobru, etalând o eleganță ce venea mai degrabă din atitudinea și gesturile femeii decât
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]
-
băutură. - Tată mare, vino să stăm de vorbă la sculărie. Mă auzi? la sculărieee! - Am venit taică, rosti meșterul apăsat și mai târziu îi fu greu să își aducă aminte care din cei doi ieșise prin portieră izbind-o de țâțâni și care trecuse prin parbriz făcându-l țăndări. Sigur e că Piticu s-a oprit la punctul de pază militarizată, cu ochii cât cepele, dând din mâini, cu spumă la gură, dar nimeni nu înțelegea ce voia el să spună
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356426_a_357755]
-
Acasă > Poeme > Rasfrangere > TOARCEM AMINTIREA, POEZIE DE ȚÎȚÎNA NICA ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Toarcem amintirea Merg încet cu sufletul pustiu singură printre atîta lume timpul a trecut cînd nici nu știu oamenii din juru-mi nu
TOARCEM AMINTIREA, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355761_a_357090]
-
stăpîna lui cea bună nu mai umblă noaptea pe ulița lătra, lung, sfîșietor, la Lună. Și cum stau, așa, privind grădină și ograda care-i proaspăt ninsa mama iese-n prag, face cu mîna și-n pridvor mușcată e aprinsă. Țîțîna Nica Țene . Referință Bibliografica: Toarcem amintirea, Poezie de ȚÎȚÎNA NICA ȚENE / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
TOARCEM AMINTIREA, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355761_a_357090]
-
ulița lătra, lung, sfîșietor, la Lună. Și cum stau, așa, privind grădină și ograda care-i proaspăt ninsa mama iese-n prag, face cu mîna și-n pridvor mușcată e aprinsă. Țîțîna Nica Țene . Referință Bibliografica: Toarcem amintirea, Poezie de ȚÎȚÎNA NICA ȚENE / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
TOARCEM AMINTIREA, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355761_a_357090]
-
Acasă > Stihuri > Prietenie > ȚÎȚÎNA NICA-ȚENE: "IARTĂ-L DOAMNE PE-AL MEU SOȚ" (POEZIE) Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 886 din 04 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Iartă-l, Doamne, pe-al meu soț, care acuma-i dus de acasă, să caute
TITINA NICA-ŢENE: IARTĂ-L DOAMNE PE-AL MEU SOŢ (POEZIE) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346244_a_347573]