124 matches
-
deliciile unui "chief", cum e în noaptea de 1 spre 2 iulie 1966, cînd cinează cu E șEugen Ionescu?. Rezultatul e pe măsură: se întoarce acasă la 3 după miezul nopții, "beat criță", iar dimineața suportă consecințele: "mahmureală, vomă, o țîfnă morbidă". Înspăimîntat de "arterioscleroza noastră de familie" și de ceața din propriul creier, respectă interdicția de sare și de grăsimi și e satisfăcut că " După patruzeci de zile de regim, fără sare firește - starea sănătății mele s-a ameliorat", tensiunea
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
Cristian Teodorescu Nu cred că disputa dintre Ministerul Învățămîntului și cel al Sănătății trebuie privită că un simplu conflict de competențe. Chiar dacă în duelul de comunicate emise de Andrei Marga și de Hajdu Gàbor se simte acea țîfna care apare la noi ori de cîte ori miniștrilor li se pare că le pătrunde cineva în parohie. E normal ca ministrul Sănătății să fie prudent în evaluarea efectelor unei epidemii și să se străduiască s-o limiteze, chiar dacă asta
Între epidemie si haos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17653_a_18978]
-
să răspundă la atacurile la care au fost supuși. Pe de altă parte până la ultimele alegeri taberele politice erau clar delimitate și, practic, asumate de toată lumea. Acum totul stă sub semnul penumbrei, complicitățile, vizibile în acțiunea politică, sunt rejectate cu țâfnă în declarațiile celor în cauză, dar niciodată contrazise de fapte, o țesătură transpartinică și opacă, concepută în laboratoarele unor oligarhi și promovată de mari trusturi de presă tinde să acopere molatec o țară abia intrată în Uniunea Europeană. Trădările se țin
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
de supraviețuitorii Securității, pe de alta, au ajuns să reducă aproape de zero eficiența instituției în fruntea căreia tronează dom' Onișoru. însă în țara "românului care se mulțumește cu puțin" idealul îl reprezintă, să nu uităm, nimicul. Un nimic plin de țâfnă. Nu pot decât să admir calmul și înțelepciunea cu care oameni altminteri nu lipsiți de temperament (Mircea Dinescu, Andrei Pleșu, H.-R Patapievici) răspund acuzelor în serie bine orchestrate în laboratoarele SRI-ului și ale partidelor de la putere (dar nu
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
după ce erau mâncați! Zeul - ce monstru! - îi pedepsise sisific atât pe vulturi, cât și pe Prometeu! Vina lui Prometeu era pusă pe aceeași tarabă cu sarcina belicoasă și caraghioasă a vulturilor! Vina lui Prometeu, lumina adusă de Prometeu din cer, țâfna lui Prometeu, era politica, fiindcă însuși Prometeu întrupa Politica. Dar, până la urmă, ținând cont de învățătura rezultată din inteligența și filosofia ciorilor, vulturul cu aripi de oțel - oțelite în bătălii duse de la 48, - Agamiță Dandanache, a descoperit adevărul ficaților politici
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
suținut de Ponta și de Antonescu, a spus că nu-l interesează Schengen. A decis pentru toți românii că nu vrem în Schengen, să stăm acasă supărați și când vor vrea ei să ne ia, să ne sune. Asta este țâfnă și aplicarea proverbului că - Prostul nu e prost destul până nu e și fudul", a spus europarlamentarul PDL, potrivit Mediafax. Ea a mai spus că de doi-trei ani MCV este legat de Schengen. Nu putem să-l dezlegăm artificial. Este
Macovei: Intrarea în Schengen, pe agenda JAI datorită lui Băsescu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38887_a_40212]
-
se desfășoare mai direct, mai constant, tenace și agresiv împotriva propriei persoane. De treizeci de ani, Alexandru George se delimitează cu neagră voluptate de toată lumea, de toate curentele de opinie, de (aproape) toate lobbyurile ce striază lumea literară, cu o țâfnă când pitorească și profitabilă, când copilăresc-ridicolă și păguboasă. Egofil etanș, e fericit să se știe bârfit, neînțeles, marginalizat, potopit de invective. Alterat de mania persecuției și mania contradicției, iritările și negațiile sale sunt direct proporționale cu... satisfacțiile și pozitivul existenței
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
altceva decât nerușinarea și ciocoismul îl fac să accepte numirea propriului cumnat că prefect de Argeș? Aceeași arie o cântă, vai, însăși doamna prim-ministru, simpatică, de altfel, Măriucă Vasile. Cu aplombul lui Ludovic al XIV-lea, dar și cu țâfna despletita a madamei Bovary, vocea blondă din alcovul premierului decretează: "F.P.S. sunt eu!" Culmea e că d-na Vasile chiar ar putea să aibă dreptate! În fond, dacă dl Diaconescu a împânzit județul de baștină cu droaia de nepoți, de ce
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
deleagă/Să fiu și ncoronatul și Pindaru;!// De-i scrisă, astăzi, clipa cea divină/ La „Roata Lumii” să mă dau în lanțuri,/ Tovarășul contabil Butușină/ Ar zice: „Timpu-i de întocmit bilanțuri!”// Să le-ntocmim/ Dar vezi, puțin îmi pasă/ De țâfne, socoteli, dobânzi, arvună!/ Tot poezia Vieții-i mai frumoasă/ Ia să vedem balanțele cum sună!/” Dincolo de toate, însă poetul are conștiința propriei valori. și de aceea în Autoepitaf singaporean el scrie: E timpul ca să-mi sânger epitaful/ într-un sonet
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în fața ochilor și i se păru că vede pe fața urâtă și crâmpoțită de sânge și scursori a "țârcovnicului", o adiere de râs, ba un râs înfricoșat și sălbatic, o apă care lucea între buzele lui lacome de pământ, o țâfnă, o bătaie de joc care i-o adresa lui, care era taică-su, care, ostenise să-l facă om, ținându-l pe la școlile popești din Craiova... Și cuprins de furie, băgă palma în țărână și cu ea plină, îndesată de
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
se vedea bine că nu are chef de vorbă - i-a răspuns: Dacă Pâcu zice așa, apoi n-ai încotro. Trebuie să-l asculți. Bine! Dacă spui tu... atunci am să mă încui, ca o măicuță - a răspuns Măriuța cu țâfnă. S-a întors grăbită și a intrat în cuhne, lăsând ușa întredeschisă cam un lat de palmă... Dintre toți cărăușii din crâșmă, doar Hliboceanu a băgat de seamă acest lucru, pe care de altfel îl și aștepta. Măriuța era mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-se fără doar și poate la strofa pe care o va compune dacă ieșea basma curată din primejdia aceea. Ochelarii Îi căzuseră pe piept și atârnau de șnurul lor, alături de roșia cruce de Santiago; și ataca feroce, asudat, cu toată țâfna lui teribilă pe care și-o rezerva de obicei pentru versuri, și care, În Împrejurări ca aceea, țâșnea și din vârful spadei. Șarja lui violentă și neașteptată Îi făcu să șovăie câteva clipe pe atacatori, ba chiar reuși să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ai serbat ziua de naștere! Oroare!!! Păi cum să nu te biciuiască, nenorocitule, zeul Colesterol și nimfele trigliceride? Cum să vii la eprubetă cu sângele doldora de delicii interzise!?! Atmosfera o știți: luni dimineața, figuri buhăite, cearcăne, scrâșnet, tropăituri nerăbdătoare, țâfnă, nimeni nu vede pe nimeni, am venit să mă rezolvați, nu mă interesează pe mine că n-aveți doctori, eu ce să fac cu copilul ăsta care urlă? ș.a.m.d. Brusc, însă, urechile mi se-mpiedică în dialogul dintre
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
talibanilor" în cazurile Valerian Stan, Victor Ciorbea, Ticu Dumitrescu, Radu Vasile, moliciunea nu tocmai inocentă în chestiunea băncilor falimentare, protecția pe față acordată unor infractori și multe, multe altele anticipează crahul cvasi-general al P.N.Ț.C.D.-ului. Formă fără fond, țâfnă revanșardă a unor victime ale istoriei, acest partid s-a dovedit a nu fi la înălțimea aspirațiilor etalate. Văd o mare diferență între ceea ce-și pusese în minte Corneliu Coposu - asigurarea unui trai liniștit la bătrânețe tovarășilor săi de
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
scriitorii aflați mereu aproape la propriu și la figurat (cei din Timișoara, Arad, Reșița, Lugoj, Jimbolia). Așa că am rămas noi înde noi, și în numărul festiv, și la petrecere. Numai îmbrățoșări, zâmbete, pupături, pace și armonie ca-n Banat, dincolo de țâfne și orgolii, dincolo de mici și mari frustrări, de vechi și noi vrăjmășeli între generații, stiluri, politici. Cel puțin astfel mi s-a deslușit mie toată povestea prin dioptrii, când la adunarea festivă am bălmăjit cotropită de emoție câteva cuvinte și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
codul unui hônnete homme le vei întâlni la cei nedreptățiți de soartă, cărora Dumnezeu, iubindu-i, le-a trimis o parte a încercărilor lui Iov ! Profesorul recunoaște că lui boala, vârsta etțetera i-au împuținat puterea de a suporta infatuările, țâfna, nesuferita vanitate a tinereții inteligente. Ceea ce nu mai recunoaște în public este că, de la cei mai dotați și mai străluciți dintre discipoli, a întâmpinat contraziceri, a citit recenzii negatoare la studiile lui sau i s-au transmis cuvinte deloc măgulitoare
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
adus și pe băieți. Cu sprâncenele adunate, îi cercetează nemulțumit pe cei doi tineri, care au rămas, prudenți, în cadrul ușii. Asemănarea dintre ei este izbitoare. Am urcat prin spate, preîntâmpină Toranius reproșul nerostit. — Și ce vrei acum? se răstește cu țâfnă Asinius Gallus. E în continuare cu ochii ațintiți pe băieți. Pe Hercules! Sea mănă leit între ei. Să fie adevărat că în înfățișarea noastră predomină elemente întâmplătoare observate în momentul concepției? Ce întrebare fără rost, se autopersiflează. Dar, în clipa
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un mare rahat balcanic. În loc de concluzie: la 800 de kilometri mai la vest, Halele acoperite ale orașului Budapesta sunt o mândrie arhitectonică și un punct de atracție pentru turiști. Noi, repet, am moștenit knut-ul și administrația rusească, agrementată cu ceva țâfnă tipic balcanică. Mirel 21 mai 2006 Și am fost la București. După două luni de la ultima mea vizită în capitala unei Românii care se va alătura UE peste mai puțin de șapte luni. Dar ce oraș am regăsit? Același ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
în brânci. Ei, hai că nu dăm chiar așa, în brânci, mai bine te-ai duce să vezi ce-i cu găina aia pestriță, că tu n-ai ce face de-aia te ții de capul fetei, vezi că are țâfnă și-i cam atârnă aripile. Controleaz-o și tu de vezi are ceva în gușă? Dacă nu, să-i retezăm gâtul până n-o găsim țeapănă. Mai vezi și tu prin grădină, ceapa aia a ieșit? Mai udă zarzavatul, nu sta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
unui „autoportret” de gânditor „militant”, schițat într-o frazare ritmată, cu o plastică verbală inconfundabilă. Cred că pagini de felul editorialului reprodus mai sus fac posibilă descoperirea celuilalt Eminescu, altul decât scriitorul supus mistificării, denigrării ori tratamentului „critic” prezidat de țâfna savantă. (revista Plumb, mai, 2013) II AMBROZIE ȘI POȘIRCĂ 59 Cum a fost posibil? Revoluția a trezit dorința unora de a țintui la stâlpul infamiei pe aceia care au susținut fostul regim dictatorial. Dar cine poate define culpa, pentru a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
unui „autoportret” de gânditor „militant”, schițat într-o frazare ritmată, cu o plastică verbală inconfundabilă. Cred că pagini de felul editorialului reprodus mai sus fac posibilă descoperirea celuilalt Eminescu, altul decât scriitorul supus mistificării, denigrării ori tratamentului „critic” prezidat de țâfna savantă. (revista Plumb, mai, 2013) II AMBROZIE ȘI POȘIRCĂ 59 Cum a fost posibil? Revoluția a trezit dorința unora de a țintui la stâlpul infamiei pe aceia care au susținut fostul regim dictatorial. Dar cine poate define culpa, pentru a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pieton. Emite clinchete discontinue, care țin locul unui claxon plăcut. Două școli pornesc de la baroneasa de Servus, care Își dă (conform unei persoane perspicace) cel mai de soi consimțământ pentru a doua. Prima e a străzii Florida; cealaltă, cu o țâfnă mai populară, e a străzii Boedo. Membrii celor două tabere coincid, În pofida nuanțelor care Îi diferențiază, În a nu se aventura În stradă. Garderobă II Chiar dacă, așa cum s-a arătat la vremea sa, calificativul funcțional acuză o marcată discreditare În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mi-a aruncat o căutătură piezișă. Vroia să vadă dacă nu glumeam. Nu glumeam. Apoi s-a hotărât să mă lase în plata Domnului. Nu ținea să se certe. Avea grijile lui cu boala, cu atelierul. Nu-i ardea de țâfnele mele. Dar am simțit că la prima supărare va prefera să rămână singur. Uneori, mă apăsa viața mediocră, cenușie, pe care o duceam. Dar, vorba Emiliei, nu mai aveam energia necesară să renunț la ea, zbătîndu-mă. Reproșurile amorțiseră undeva în
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
nu a părut trist, obosit sau plictisit că mă vede la față (nici măcar vânzătoarele după opt-zece ore de lucru); mai mult, m-am simțit permanent înconjurat de bunăvoință afectivă și de atenție nedisimulată. Vinovat eu însumi de tarele naționale ale țâfnei și suspiciunii față de celălalt, mă simt reconfortat că există un colț de lume în care umanitatea nu a abandonat bunătatea, respectul mutual și demnitatea. Partea a doua GIUVAERUL Dansul ceremonial al hârtiei A simți recunoștință și a nu o exprima
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și confirmarea existenței “Uliții Barboiului”. --Îmi place că sesizezi îndată noutatea. “Și nasul a prins a căuta spre stele...” - m-a luat în primire gândul de veghe. “Nu pot nici să răsuflu de răul tău” - i-am răspuns eu cu țâfnă. --Un “cupeț” (negustor n.n) “Vasilie din Târgul de Gios”, care “dimpreună cu... Măricuța” soția lui vând la 14 septembrie 1746 (7255) o casă cu tot locul și cu pivniță de lemn lui “Popa vel ispravnic de Curte”. “Casa iaste
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]