123 matches
-
Întreaga mișcare literară. Ai să mă crezi, dragă prietene? Mi s-a părut că mă Întorc la lumea pe care o trăisem la Începuturile carierei mele de aici, lumea dezorientării și a umilinței scriitorilor, pe de o parte, și a țâfnei, a cinismului și a aritmeticii afaceriste, pe de altă parte, a editurilor! În prima zi când m-am Înfățișat la Alberto Moravia - scriitor, după cum știi, cu destul renume - aveam la mine ultimul roman tipărit În România, Timpuri Împlinite. L-am
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
adus și pe băieți. Cu sprâncenele adunate, îi cercetează nemulțumit pe cei doi tineri, care au rămas, prudenți, în cadrul ușii. Asemănarea dintre ei este izbitoare. Am urcat prin spate, preîntâmpină Toranius reproșul nerostit. — Și ce vrei acum? se răstește cu țâfnă Asinius Gallus. E în continuare cu ochii ațintiți pe băieți. Pe Hercules! Sea mănă leit între ei. Să fie adevărat că în înfățișarea noastră predomină elemente întâmplătoare observate în momentul concepției? Ce întrebare fără rost, se autopersiflează. Dar, în clipa
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ce-l privea pe Canafas era să-i Întrebe de cinci-șase ori pe zi pe cei doi felceri: „Băi, băieți, da’ calul ăla a băut și el ceva apă pe ziua de azi?”. Într-un rând, unul Îi răspunsese cu țâfnă: „A băut, cum să nu, dom’ Doctor, că-i era sete de la câtă lucernă și ovăz a crăpat În el ca spartu’!”. Pe Doctor, Însă, ascuțișul vorbelor nu-l Înțepase căci, grijuliu, Îl sfătuise pe felcer: „Mai ponderat cu hrana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și confirmarea existenței “Uliții Barboiului”. --Îmi place că sesizezi îndată noutatea. “Și nasul a prins a căuta spre stele...” - m-a luat în primire gândul de veghe. “Nu pot nici să răsuflu de răul tău” - i-am răspuns eu cu țâfnă. --Un “cupeț” (negustor n.n) “Vasilie din Târgul de Gios”, care “dimpreună cu... Măricuța” soția lui vând la 14 septembrie 1746 (7255) o casă cu tot locul și cu pivniță de lemn lui “Popa vel ispravnic de Curte”. “Casa iaste
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
i se mai spunea, mai puțin periculos, totuși, decât tăcutul și aparent tolerantul Gică Teodosiu, Grasul. Ambii treceau, senioriali, pe lângă frumușica Gina. Nu fiindcă nu le-ar fi plăcut sau că i-ar fi reproșat ceva. Nu, doar așa, din țâfnă mică, de colivie. „Ai grijă, când coboară ăia de la 218, mă chemi. Apartamentul 33 mi-l ții rezervat până la trei. La 105 nu intră nimeni, nici pentru curățenie. Când vine Olimpia cu pungile de cafea și cartușele de Kent, pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
crezi că ne-am fi concentrat asupra posibilității ca cineva să fi intrat pe acolo? mă Întrebă el pe un ton inutil de condescendent. — Ei bine, habar n-am pe ce vă concentrați voi, polițiștii, bine? i-am răspuns cu țâfnă. Atunci, varianta asta se respinge. La dracu’, mi-am spus. Și-mi păruse o idee așa de bună. M-am ridicat și-am mers să fac niște cafea. El m-a urmat la masa din bucătărie. Am umplut filtrul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
suntem florile grădiniței, deci noi toți la un loc suntem grădinița și să nu mă mai tângui după așa ceva, că acasă am destulă grădină să mă zbengui în ea cât poftesc. — Țâfnoasa ma, o îmbrățișează Cezar. De mică îți sărea țâfna. Parcă tu n-ai avut cusururi. — Eu mă speriam și speriam și pe alții. — Cum? — Pentru că suntem la momentul amintirilor, îmi aduc aminte ce frică am tras când m-a dus tata prima dată la cinematograf. — Te-o fi dus
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
n-oi răbda să mă rușineze dânsul pe mine în fata satului, parc-aș fi cârpa lui... ― Apoi gură mare ca a ta mai rar, măi Petrică! zise Cârciumarul mai împăciuitor, văzând zvârcolirile flăcăului pe care țăranii îl ostoiau. Și țâfnă, și semeție! Lasă, că te-am păscut de când te-ai întors de la oaste! Parcă numai tu ești om în sat!... Stai, băiete, că ești tinerel! Lasă-ne și pe noi să trăim și să mai spunem câte o vorbă așezată
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
este unul dintre acele produse încă provizorii, dar din ce în ce mai stabile, pe drumul modernizării învățămîntului nostru și alinierii sale la standardele de calitate din „țările civilizate”. Adică un amestec de traducere trunchiată și imaginație învolburată, propus lumii universitare cu doza de țîfnă necesară pentru a se impune ca ceva serios și „în conformitate cu normele internaționale”. Așa să fie... Doar că ultimul lucru pe care îl are în vedere această fișă de autoevaluare este ce face profesorul la cursuri, dacă îi e drag de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
codul unui hônnete homme le vei întâlni la cei nedreptățiți de soartă, cărora Dumnezeu, iubindu-i, le-a trimis o parte a încercărilor lui Iov ! Profesorul recunoaște că lui boala, vârsta etțetera i-au împuținat puterea de a suporta infatuările, țâfna, nesuferita vanitate a tinereții inteligente. Ceea ce nu mai recunoaște în public este că, de la cei mai dotați și mai străluciți dintre discipoli, a întâmpinat contraziceri, a citit recenzii negatoare la studiile lui sau i s-au transmis cuvinte deloc măgulitoare
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ai serbat ziua de naștere! Oroare!!! Păi cum să nu te biciuiască, nenorocitule, zeul Colesterol și nimfele trigliceride? Cum să vii la eprubetă cu sângele doldora de delicii interzise!?! Atmosfera o știți: luni dimineața, figuri buhăite, cearcăne, scrâșnet, tropăituri nerăbdătoare, țâfnă, nimeni nu vede pe nimeni, am venit să mă rezolvați, nu mă interesează pe mine că n-aveți doctori, eu ce să fac cu copilul ăsta care urlă? ș.a.m.d. Brusc, însă, urechile mi se-mpiedică în dialogul dintre
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mi-a aruncat o căutătură piezișă. Vroia să vadă dacă nu glumeam. Nu glumeam. Apoi s-a hotărât să mă lase în plata Domnului. Nu ținea să se certe. Avea grijile lui cu boala, cu atelierul. Nu-i ardea de țâfnele mele. Dar am simțit că la prima supărare va prefera să rămână singur. Uneori, mă apăsa viața mediocră, cenușie, pe care o duceam. Dar, vorba Emiliei, nu mai aveam energia necesară să renunț la ea, zbătîndu-mă. Reproșurile amorțiseră undeva în
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mi-a aruncat o căutătură piezișă. Vroia să vadă dacă nu glumeam. Nu glumeam. Apoi s-a hotărât să mă lase în plata Domnului. Nu ținea să se certe. Avea grijile lui cu boala, cu atelierul. Nu-i ardea de țâfnele mele. Dar am simțit că la prima supărare va prefera să rămână singur. Uneori, mă apăsa viața mediocră, cenușie, pe care o duceam. Dar, vorba Emiliei, nu mai aveam energia necesară să renunț la ea, zbătându-mă. Reproșurile amorțiseră undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Rotari a azvârlit cât acolo un vas cu jăratic, stârnind un zgomot înfundat și o volbură de scântei pe marmura podelei. Încremenisem. A fost nevoie să-i blochez brațele, ca să-l împiedic să n-o pocnească. L‑a privit cu țâfnă și a avut îndrăzneala să continue: - Acum o să-mi dai tot ceea ce Arioald mi-a luat, dacă nu, mă voi sili ca Domnia Ta să nu dăinuie mai mult de o lună. Stăpânește-ți mânia. Stiliano mi-a povestit despre învățăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
înalt de un metru douăzeci, explodează și cîte-o piesă de teatru de Caragiale, Racine sau Goldoni, jucată de maimuțe și câini. O pală de vânt și afișele senzaționaliste se dezlipesc la ambele colțuri de sus, se înfășoară în jurul propriei lor țâfne și pică. Atelierele de ceramică "Frofrony" își mai vând marfa în două-trei magazine excentrice, de peste hotare, și astfel plutesc. Curând însă iau apă. Într-un cadru festiv, dintr-un smocking impecabil, închiriat laolaltă cu sala de bal, domnul Ninel se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
capul în nisip ca struțul și așteaptă degradări din partea agențiilor de rating. Căci datoria Franței atinge și ea 90% din PIB. Numai că datoria e în creștere și PIB-ul în stagnare, datorită anchilozării competitivității. Se impun deci reforme radicale, țîfna antiglobalistă nu mai ține loc de politică socială, cancanurile de budoar nu pot crea prea multe locuri de muncă, campaniile militare prin Africa nu pot înlocui necesara creștere a producției etc. Ce se vede în politica economică franceză este etatism
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Am fi poate mai virtuoși, dacă bârfa nu ar fi atât de voluptoasă. Dintre necuvântătoare, tăcerea vinovată este cea mai crudă. Nu reziști pe dinăuntru, nefardat pe dinafară. Fără câteva vicii și tabieturi, talentul parcă nu e rotund. Impostorul are țâfnă, nu argumente. Când nu mai fac față altor vicii, unii se apucă de scris. Multe dintre marile spirite nu s - au întâlnit cu laude decât în propriile necroloage. Norocul fumătorilor : pe ei canibalii îi fac pastramă. Fustițele tinerelor secretare încep
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
din urmă. Faci mult sport? — Nu în mod special. Oricât de bine ar fi depășit momentul, încă și-ar fi dorit să se simtă mai puțin stingherită în preajma lui. —Ești pregătită? întrebă el. — Ce întrebare! i-o întoarse ea fără țâfnă. Nu mi-am pierdut timpul săptămâni întregi cu prezentarea asta? N-a fost o pierdere de timp, îi zise el. Ceea ce știi tu ne poate fi de folos. —Probabil. Doamne, ce susceptibilă sunt, își spuse ea în gând. Nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pieton. Emite clinchete discontinue, care țin locul unui claxon plăcut. Două școli pornesc de la baroneasa de Servus, care Își dă (conform unei persoane perspicace) cel mai de soi consimțământ pentru a doua. Prima e a străzii Florida; cealaltă, cu o țâfnă mai populară, e a străzii Boedo. Membrii celor două tabere coincid, În pofida nuanțelor care Îi diferențiază, În a nu se aventura În stradă. Garderobă II Chiar dacă, așa cum s-a arătat la vremea sa, calificativul funcțional acuză o marcată discreditare În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
un mare rahat balcanic. În loc de concluzie: la 800 de kilometri mai la vest, Halele acoperite ale orașului Budapesta sunt o mândrie arhitectonică și un punct de atracție pentru turiști. Noi, repet, am moștenit knut-ul și administrația rusească, agrementată cu ceva țâfnă tipic balcanică. Mirel 21 mai 2006 Și am fost la București. După două luni de la ultima mea vizită în capitala unei Românii care se va alătura UE peste mai puțin de șapte luni. Dar ce oraș am regăsit? Același ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
în acest caz, pentru delegitimarea spiritului critic? Nu. Sugerăm doar dublarea autorității lui prin politețe și respect față de aproape, dublarea inteligenței prin bună tate, și dublarea libertății prin virtutea discernământului. Altfel ne vom sufoca în îndârjire, scrâșnirea dinților, bășcălie malignă, țâfnă și arțag. Și vom ieși din tranziție desfigurați, ca după un caft de cartier. Pentru o politică mai feminină Sunt o fire conservatoare. Nu-mi plac ideologiile de ultimă oră, activiștii modelor corecte politic, fundamentalismul ateu și feminismul militant. Din
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
se explică prin nebunia latentă a vanității. Există femei fru moase pe care vanitatea le schimonosește fizic, există premianți care ratează cariere onorabile pentru că alunecă într-un sterilizant narcisism, există cupluri care sucombă din cauza unor intratabile accese de vanitate, de țâfnă auto-complezentă (de ambele părți). Dizolvantă la nivel individual, vanitatea nu e mai puțin primejdioasă la nivel colectiv. Vanitatea de partid, combinată cu impure interese de grup, pune cu ușurință între paranteze problematica adevărată a țării și a națiunii. Vanitatea națională
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și el, de mult, în retorică țățească, în tacla de bodegă, în sentimentalism turmentat. Seară de seară, o echipă de cuconițe nervoase își dau poalele peste cap în diferite studiouri de televiziune, întrecându-se una pe alta în mediocritate și țâfnă. Oamenii politici, la rândul lor, au, în majoritatea cazurilor, comportament de parlagii. Gigi Becali a ajuns voce a națiunii. Bunul-simț, buna-creștere, măsura, discernământul sunt în comă. Împotriva exasperării mele se invocă, de regulă, trei tipuri de argumente: unul șmecher, unul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
emisiunea de la „Realitatea”, din 27 decembrie 2007, moderată de doamna Crețulescu, având ca invitați pe Corina Dragotescu, un alt ziarist cunoscut și, bineînțeles o „romă” și un „rom”, „roma” de la Agenția Națională pentru romi, „romul” din partea Partidei romilor. Lăsăm deoparte țâfna țigăncii, asupra căreia vom reveni, vom spune că cel care prezintă o emisiune cu o problematică atât de complexă, gingașă și controversată, trebuie să fie pregătit, să fi studiat, informat, întrebat anterior, altfel spus să vină cu lecția învățată, să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
decât să te descalifice. Întâi și întâi li se poate reproșa liberalilor de astăzi că încheie alianțe nefirești: pe la Timișoara cu Cavalerul Tristei Figuri; mai nu știu când o alianță, tot de dreapta, cu Miluț, șef de partiduleț, născut din țâfnă, ambiții și răzbunare. Cât de orbiți sunt liberalii dacă n-au văzut până acum că PNȚ-ul cu credința-n coadă (CD), a fost și este un avorton, care nu merită nici să spele picioarele națiunii? Să nu știe liberalii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]