289 matches
-
Nea Mitică și-a amintit că l-a vizitat pe Vasile Țâra, pe când locuia la Saint Gervais, în Franța. Era împreună cu alți trei profesori francezi și discutau despre diverse lucruri, toți dețineau cunoștințe vaste de cultură generală. „Era acest Vasile Țâra un om foarte cult și se putea vorbi cu el ore întregi, era documentat, citise mult! - mi-a spus nea Mitică la modul admirativ - continuând apoi povestea. Unul dintre colegii săi, profesori i-a spus mirat: Vasile, tu vorbești perfect
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
am înțeles că era un erudit de excepție, un om deosebit. „S-a căsătorit cu o asiatică cu sânge albastru, fiică de șef de stat - Vietnam sau Indochina, nu mai țin bine minte!” - a încheiat prietenul meu istorisirea despre Vasile Țâra și în ochii săi am putut citi cu ușurință mulțumirea, dar totodată și nostalgia acelor vremuri... Istorisirea vieții lui, ce prindea contur în discuțiile mele cu nea Mitică, incitantă și plină de personaje și personalități captivante îmi stârnea curiozitatea la
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
mai bine taina prieteniei ce s-a născut între cei doi. Mitică și Vasile: aveau un lucru deosebit în comun: erau părtași la aceeași dragoste - amândoi iubeau nespus de mult CĂRȚILE! Referință Bibliografică: Un bistrițean cu studii la Sorbona - VASILE ȚÂRA: Da, eu semăn cu mama, îmi plac cărțile! / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 224, Anul I, 12 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: Un cuvânt nu are stare, E răspuns sau întrebare. Însumi eu pot fi cuvânt, Chiar de tac sau de cuvânt. Mi-s muzele plecate în concediu, M-au cam lăsat să mai respir o țâră. Mă uit ca mâța proastă-ntr-un compendiu, De de scris, n-am reușit decât o dâră ... Aștept! Poate revin și or să-mi deie O pană și un strop de inspirație. Pană de scris, că n-or să-mi
TULEIE DE STARE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442298809.html [Corola-blog/BlogPost/365620_a_366949]
-
ca titlu numele unui exilat, urmat foarte pe scurt de un detaliu care esențializează povestea de viață a acestuia. Astfel, Radu Bumbaru este „omul care nu s-a certat niciodată cu nimeni”, Ion Ritivoi este „un liberal de miloane”, Vasile Țâra, un om pe care dragostea de carte l-a dus până la Sorbona etc. „Exilul românesc la mijloc de secol XX” - o carte autentică „Exilul românesc la mijloc de secol XX” este un volum sinteză, plin de culoare, în care conflictele
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX . O ALTFEL DE CRONICĂ A ISTORIEI ROMÂNILOR DE ACUM UN VEAC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_corina_diamanta_lupu_1327650943.html [Corola-blog/BlogPost/362451_a_363780]
-
Vedeți? Sunt sinceră și directă, cum la fel voi fi și în cele ce urmează. Revenind la „aventura” tinerei și talentatei poete pot afirma, cu mâna pe inimă, că după ce i-am lecturat sonetele, mai că m-a atins o țâră de invidie, curajul cu care aceasta a abordat un gen atât de sensibil și frumusețea versurilor, dar mai ales profunzimea lor, fiind motive reale de pizmuială prietenească a unui mânuitor talentat al condeiului. Mi-a mers la suflet prefața cărții
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_sonetul_alexandrinei_georgeta_resteman_1357817287.html [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
piesele unui puzzle numit viață în exil și să le așezăm în pagini de carte... Când Dumitru Sinu a trecut frontiera dintre Italia și Franța și s-a îndreptat cu amicii săi spre Paris, deținea o schiță primită de la Vasile Țâra - bistrițeanul îndrăgostit de carte - și Eugen Ștefănescu - „un inginer silvic român care studiase la Paris și pe care l-am întâlnit peste câțiva ani în Canada” - îmi spusese nea Mitică la una dintre întâlnirile noastre anterioare. Îl cunoscuse la sârbi
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10.html [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
aveau, și-au luat rămas bun de la ceilalți confrați care mergeau spre Australia și s-au grăbit să ia trenul care-i ducea spre frontiera cu Franța. Toate drumurile duc la...Paris! „Din fericire dețineam o schiță trimisă de Vasile Țâra și Eugen Ștefănescu, acesta din urmă fiind un inginer silvic român care studiase la Paris și pe care l-am reîntâlnit câțiva ani mai târziu, în Canada. Având reperele principale, ne-a fost mult mai ușor să trecem granița și
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
ședere în Franța, valabil pentru trei luni”. Nea Mitică își amintea cu lux de amănunte totul: „Acuma? Acuma suntem liberi? - a întrebat profesorul Ionescu și ne-am îndreptat bucuroși spre gară să luăm trenul spre Paris!” Vous connaissez monsieur Vasile Țâra? În tren au avut parte de o surpriză plăcută: conductorul trenului, un francez cu o figură calmă și în ochii căruia se citeau bunele intenții, după ce a constatat că sunt români a exclamat: Vous connaissez monsieur Vasile Țâra? Nea Mitică
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
monsieur Vasile Țâra? În tren au avut parte de o surpriză plăcută: conductorul trenului, un francez cu o figură calmă și în ochii căruia se citeau bunele intenții, după ce a constatat că sunt români a exclamat: Vous connaissez monsieur Vasile Țâra? Nea Mitică i-a dat răspunsul imediat, surprins plăcut de atitudinea binevoitoare a conductorului francez. Îl cunoscuse doar, pe Vasile, în lagărul sârbesc și se împrieteniseră, avea de la el schița de trecere a frontierei. Conductorul le-a povestit apoi cum
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
dat răspunsul imediat, surprins plăcut de atitudinea binevoitoare a conductorului francez. Îl cunoscuse doar, pe Vasile, în lagărul sârbesc și se împrieteniseră, avea de la el schița de trecere a frontierei. Conductorul le-a povestit apoi cum îl cunoscuse pe Vasile Țâra și cum acesta îl încântase, cu cât de multe știa; vorbiseră mult despre comuniști și despre România! Îl fascinase românul! Când trenul a ajuns la Paris, același conductor de tren a telefonat părintelui Zăpârțan de la Misiunea greco-catolică română, pe care
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
pentru ei, scoverz’ - pre¬să¬rate cu mult zacăr. Se scula biata Hobzoaica din viu’ nopțî, frământa aluat, decupa din el romburi, pe care apoi le cresta la mijloc și trecea un capăt prin crestătură, după care le lăsa o țâră, să să hodinească. Apoi încingea untură de porc lim- pede într-o tigaie și-i prăjea bine-bine scoverzi lui Hobza. Deși nu împlinisem încă șase ani, când s-a prăpădit, i-am reținut perfect aceste tabieturi ale lui, ca și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
Nu i-a putut uita vreodată pe acești oameni, pentru că toți cei cu care s-a înfrățit erau de o calitate ireproșabilă, el i-a iubit și i-a stimat tot timpul. Cum să poți uita un om ca Vasile Țâra, bistrițeanul îndrăgostit de carte, după cum bine am arătat într-un capitol dedicat lui în exclusivitate? Erudit de clasă, licențiat la Sorbona și profesând în învățământ, la catedră se bucura de o recunoaștere deosebită din partea societății culturale franceze. Avea alături o
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intoarcerea_la_saint_gervais_capitolul_xxii_.html [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
și foarte prietenoasă era fascinată de peripețiile din viața de refugiat a lui nea Mitică și adeseori îi spunea: Ați avut o viață atât de palpitantă, dar n-a scris nimeni despre asta? Nea Mitică îi spusese adesea lui Vasile Țâra - care era de multe ori prezent la întâlnirile cu familia Elian: „Eu ți-am zis, măi cap luminat, să scrii ceva!”, dar răspunsul ilustrului erudit venea cu un calm imperturbabil: Măi Mitică, și eu ți-am spus că mai multă
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intoarcerea_la_saint_gervais_capitolul_xxii_.html [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
și răspunse: - Apă, măi Hanți, dragule, hai, ș-om bé un tiutun sî videm cumu-i treaba!! Chestia cu tutunul i-o spusese nevastă-sa, că vezi, măi Dumitre, când ai de dat un răspuns nu te repezi, mai stăi o țâră, mai vezi că ce și cum, mai cumpănește că doar nu dau turcii (nu știm nici de ce turcii sunt, în zicerile noastre foarte grăbiți, fiindcă realitatea pare a fi cu totul alta). Deșteaptă muiere, mai ceva ca popa Gligore de la
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
ai ei. Am arătat doar cum mă înființam acolo de cel puțin două ori pe săptămână, seara, când se așezau la masă și când aginam de pe margine, doar-doar m-o chema și pe mine lea Florica să gust numa’ o țâră din ceea ce mâncau ei... Deși eram bucuros că am și eu o soră, - chiar eu i-am ales și numele - Ana-Angela i-am zis -, mă gândeam totuși cu groază că a doua zi, la școală, colegii vor face mișto de
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477081861.html [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
Dumnezeu!, zise fata făcând o cruce în grabă și sărutând apoi mâna părintelui. - Măi copchii, dar hai sa mergem acasă, acuși se face noapte. Trebuie să cinstim un păhărel, așa cum se cuvine. Ce treabă-i asta? Să ne veselim o țâră, deși mi se strânge inima că o să ramân singur. Haideți! Moș Costache își mai turnă un pahar de vin. Duse paharul la gură. Un smoc de păr din bărba lungă și albă ca omătul intră în pahar. Câteva lacrimi, una
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Un_gradinar_si_o_floare_intre_flori.html [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
disagă, tatăl meu a mai pus un drob de sare, ca să se echilibreze greutatea. Din când în când părinții mei, verificau să vadă dacă este totul bine cu mine, iar maica-mea, îi spunea lui tatei: -Măi Achime, oprește o țâră oile ca să-i dau țâță lu* Aronică, că i-o fi foame sărăcuțu*, apoi, tata striga la vătaful Vasile din fruntea oilor: -Vasâle, măă..., auz*!? Dă oile pe poiană, să ne hodinim și să îmbucăm și noi ceva și ăsta
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1485590901.html [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
să cumpere o capră, să aibă lapte pentru cei patru copilași ai lor. Înainte de a o lua spre casă, a făcut o escală la crâșmă. A legat capra afară, de un cârlig, și s-a dus să se „sfințească” o țâră cu doi dèți de pălincă. Mai mulți consăteni au vrut să-i joace o festă și au schimbat capra cu un țap. Ajungând acasă, cu „flăcăul cu barbă și patru picioare”, nefăcător de lapte pentru copii, a luat-o pe
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1450628662.html [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
raionul Florești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. E. Coca nr. 57, ap. 40. (162/2005) 47. Leșco Elena, fiica lui Caisîn Mihail și Maria (fiica lui Popovschi Pimen, născut la 26.08.1896 în localitatea Țîra, raionul Florești, și Efrosinia), născută la data de 15 septembrie 1974 în localitatea Țîra, raionul Florești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. V. Lupu nr. 19, ap. 48. (148/2005). Copii minori: Leșco Mihai, născut la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197060_a_198389]
-
nr. 57, ap. 40. (162/2005) 47. Leșco Elena, fiica lui Caisîn Mihail și Maria (fiica lui Popovschi Pimen, născut la 26.08.1896 în localitatea Țîra, raionul Florești, și Efrosinia), născută la data de 15 septembrie 1974 în localitatea Țîra, raionul Florești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. V. Lupu nr. 19, ap. 48. (148/2005). Copii minori: Leșco Mihai, născut la data de 9.06.2002. 48. Lozovanu Vasile, fiul lui Dumitru (fiul lui Vasile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197060_a_198389]
-
lui Dumitru și Xenia, născut la data de 12 octombrie 1951 în localitatea Bardar, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Albișoara nr. 84, bl. 1, ap. 70. (2.834/2006) 162. Toderașcu Stela, fiica lui Țîra Dumitru și Maria, născută la data de 19 mai 1980 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ip. Soroceanu nr. 77, ap. 9. (4.341/2004) Copii minori: Toderașcu Dinu, născut la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216824_a_218153]
-
167. Tudoreanu Valeriu, fiul lui Tudor și Anghela, născut la data de 19 iulie 1978 în localitatea Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn nr. 11, ap. 85. (4.119/2004) 168. Țîra Dumitru, fiul lui Nicolae și Ana, născut la data de 28 iulie 1953 în localitatea Pridorojnoie, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ip. Soroceanu nr. 77, ap. 9. (4.339/2004) 169. Țîra Maria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216824_a_218153]
-
168. Țîra Dumitru, fiul lui Nicolae și Ana, născut la data de 28 iulie 1953 în localitatea Pridorojnoie, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ip. Soroceanu nr. 77, ap. 9. (4.339/2004) 169. Țîra Maria, fiica lui Bularu Petru și Victoria, născută la data de 5 februarie 1954 în localitatea Slobozia Mare, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ip. Soroceanu nr. 77, ap. 9. (4.340/2004) 170. Țurcan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216824_a_218153]
-
Cv 21, P 479; 5. drum la Făsui, L = 0,230 km, l = 5 m, Cv 22, P 488; 6. drum la apus Dincă, L = 0,164 km, l = 8 m, Cv 23, P 517; 7. drum ce duce la Țîrei, L = 0,214 km, l = 5 m, Cv 24, P 520; 8. drum ce duce la Moară, L = 0,320 km, l = 6 m, Cv 25, P 528; 9. drum la apus de Dan Titu, L = 0,500 km, l
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234213_a_235542]