194 matches
-
cine?” Murgoci scoase ceasul din sertarul unde-l pusese și-l aduse jandarmului ținându-l tot așa numai de lănțișorul acela subțire. Era un ceas de buzunar plat și frumos cu încrustații măiestrit făcute, cu două capace de protecție. Acum țăcănea nepăsător la oamenii care vorbeau în jurul său. Jandarmul deschise capacul din spate al ceasului care era cu dedicație, așa cum se făceau toate ceasurile de aur din acele vremuri și citi numele proprietarului. Îl citi odată, încă odată apoi îl silabisi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de somnul de frumusețe. Așa că hai. Bagă-te în pat, iar eu am să-ți aduc ceva fierbinte de băut și mâine-dimineață ai să te simți de o mie de ori mai bine. Nieve se holbă la el. —Te-ai țăcănit de tot? întrebă ea. Nu am nevoie de ceva de băut. Am nevoie de câteva milioane de dolari. Și n-am să mă simt mai bine mâine-dimineață. Carol, Rosa și Roy se întorseseră la hotelul Radisson, unde erau cazați. Darcey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
din pilitură de fier. Ușurat că-și terminase treaba, legănă muscheta În brațe. Totuși, Încă nu foarte sigur că plumbul avea să iasă În zbor din țeavă. Îndreptă pușca descărcată spre perete și o probă. Când apăsă pe trăgaci, cocoșul țăcăni mulțumuitor. „Ah, pare să meargă bine,“, Își spuse el. Dar ar fi fost mai mare rușinea să i-o predea lui Koroku, iar acesta să găsească Încă un defect. Vârî pe țeavă pulbere și un glonț, umplu tasa de aprindere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Rodica Zafiu Într-unul dintre dicționarele on-line de argou românesc (dictionarurban.ro), este înregistrată expresia a avea lilieci la mansardă, explicată cu ajutorul unor formule din același registru: "a avea păsărele", "a fi țăcănit", "dus cu pluta" etc. Calificarea nebuniei e unul dintre cele mai productive câmpuri semantice în toate limbajele popular-argotice, dominate de sfera negativității, inovative în exprimarea judecăților depreciative de orice tip. De altfel, e de așteptat ca într-un limbaj al
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
decât la o ridicolă exibare de multă masă mușchiulară și de prea puțină materie cenușie. Dacă singurele consecințe ale tragediei de la Timișoara sunt îmbrăcarea polițiștilor, pe timp de noapte, în treninguri, și înlocuirea pistoalelor cu mitralierele, înseamnă că ne-am țăcănit cu toții! Cum adică, să folosești mitraliera în oraș?! O astfel de gândire e demnă nu de o țară gangsterească, dar nici măcar de un regim polițist-criminal precum al faimosului președinte haitian Papa Doc! Degeaba îi mângîie acum, părintește, dl. Iliescu pe
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
librărie mai are o interfață cu pregătirea profesională a tânărului venit din România, celelalte job-uri presupun noi calificări și măiestrii. Nu e simplu, deși pare, să oferi clientului un pui american bine prăjit sau un vin european de tradiție, țăcănind încontinuu la casa de marcat, până la transformarea mâinii într-o cârjă nefuncțională. Așteptările emigrantului luminează începuturile cărții, după care starea de spirit, cu tonalitățile ei, se schimbă. Mai exact, critica începe de la pagina 104, din scrisoarea intitulată, semnificativ, Dor de
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
moartea ascunsă în ochii vecinului!)/ și fotograful i-a așezat după un fel consacrat/ (bunicul, de-abia sosit din America/ desigur, în mijloc, pe scaunul nou!). Și-apoi/ fotograful a bătut din palme iar ei au zîmbit,/ aparatul Agfa a țăcănit discret/ și cu toții au răsuflat ușurați/ și au spus:/ «O, azi e-o zi minunată, să bem mai departe»/ și au rîs și-au cîntat/ (Îți mai aduci aminte doamnă și În fînul de curînd cosit),/ au cîntat și deodată
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
teren de fotbal, care se întinde pînă la buza lacurilor. Unii își plimbă cîinii pe faleză și se simt aproape ca la mare. Trecerea de la oraș către exteriorul lui se face pe o porțiune de macadam pătrățos, unde roțile mașinilor țăcăne sacadat. Aici, o dată cu lăsarea întunericului, dar și ziua, zeci de prostituate își oferă serviciile șoferilor aflați la volan. Fetele, chiar și iarna, sunt îmbrăcate sumar și fac gesturi provocatoare către șosea. Cînd se întîmplă ca vreo mașină să oprească, un
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
fără mobile, tristă. Am petrecut destule ore în tezaur. Când, în ultima primăvară a războiului, bombardamentele au devenit mai dese și mai intense, ne adăposteam în tezaur. între pereții groși, în subteran, exploziile se auzeau înfundat iar salvele artileriei antiaeriene țăcăneau ca o pușcă-jucărie. Ca și cum totul s-ar fi petrecut undeva, la mare distanță. Primejdioasă amăgire! Ar fi fost deajuns o bombă care să blocheze scara ca să ne trezim prinși ca niște șoareci în cursă. Dar nu la asta mă gândeam
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
solnițe mari Și pajiști cu vîrfuri de ace. Oh!, vrea să mi-l deie în dar, Trăgîndu-l pe calde băltoace, Din vis, ca pe-un fagure strîmt. Iar coapsa ei plată-i cum ceasul Pe care-l aud, surîzînd, Deja țăcănind parastasul...
Cîntec vesel de iubire by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16097_a_17422]
-
jumătate din ceea ce știu nu mi-a folosit la nimic cealaltă jumătate îmi va folosi să nu-mi ajute la nimic. Paul Vinicius crede, probabil, că se salvează prin faptul că azi îți poți permite să fii banal, plat sau țăcănit în numele atât de uzitatelor principii ale (auto) persiflării și al demistificării, inclusiv a poeziei, prin orice procedeu: „tu ești atât de frumoasă / încât / azi e joi / iar mâine / o să fie / marți"(tu - întotdeauna...) sau „cerșeam de băut / cerșeam de fumat
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
la intrare, într-adevăr mi s-a întors stomacul pe dos. Asta-i bine. Noapte. Stele. Și borîtura de la picioare n-o vedeam - era de-acum tîrziu. Trebuie. Nu mai e loc de dat înapoi. Două decenii și ceva am țăcănit la claviatura mașinii de scris. Să renunț la eul meu, la textele mele (acum mă agățam și de texte) numai pentru că și el e om?... Da, să renunți, mi-am spus deodată. Da, e om. Beția îmi trecea. Beția ieșea
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
în romanul lui Eliade doamna Moscu mestecă apăsat bucatele într-o totală absență, creându-le un sentiment de jenă comesenilor, în filmul lui Maftei aceeași doamnă, interpretată de Maia Morgenstern, suferind parcă tot restul filmului de OCD (Obsessive Compulsive Disorder), țăcăne isteric cu furculița în farfurie după o invizibilă fleică. Egor uită să-și dea jos pantofii, musai ghetre, tot restul filmului, pentru că așa e artistul, nu are decât un tricou și-o pălărie. Într-un remarcabil eseu, Pentru un cinema
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
sublimă a informării rapide, gata să decoleze... Stau cu fruntea în jos sub etrava corăbiei eșuată pe patul greu de granit, soclul zgâriat, și scriu febril, cu litere tremurate de emoție, ca ale unui abia alfabetizat, în timp ce în jur aparatele țăcănesc. Scriu îndărătnic și-mi spun că, totuși, nici un aparat din lume, oricât de sofisticat, nu întrece percepția căpățânii mele bătrâne. Nu prinde ideea unicității unui artist, cum e necunoscutul autor al statuii. Ideea că el nu e repetabil. (Cum spune
Informarea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13192_a_14517]
-
ani, poetul nu mai crede în capacitatea poeziei de a-l face nemuritor (ideea este de altfel și ironizată, printr-un joc de cuvinte: "binemuritorul"). Resemnat și surâzător, el așteaptă declicul final: "în spatele unui perete/ se aude aparatul de fotografiat/ țăcănind țăcănind/ ca și cum aș fi vreo celebritate// nu te mai neliniști mi se spune/ e moartea care te fotografiază/ nu ai atins încă probabil/ poziția optimă" (Ultima fotografie) Dar să ne întoarcem la modul de a scrie. Nicolae Prelipceanu nu s-
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
poetul nu mai crede în capacitatea poeziei de a-l face nemuritor (ideea este de altfel și ironizată, printr-un joc de cuvinte: "binemuritorul"). Resemnat și surâzător, el așteaptă declicul final: "în spatele unui perete/ se aude aparatul de fotografiat/ țăcănind țăcănind/ ca și cum aș fi vreo celebritate// nu te mai neliniști mi se spune/ e moartea care te fotografiază/ nu ai atins încă probabil/ poziția optimă" (Ultima fotografie) Dar să ne întoarcem la modul de a scrie. Nicolae Prelipceanu nu s-a
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
toamnei, viile... Trase aer în piept, închise ochii, întinse cu delicatețe mâinile și rămase câteva minute bune în extaz. Mihai o admira și trăia alături de ea bucuria naturii. Ioniță privi pe sub sprâncene și-și zise că trebuie să se fi țăcănit de tot cucoana. - Coniță, nu vă fie cu supărare, da' io nu m-am scrântit încă... Treaba dumitale dacă vrei să respiri cu toamna... - Ioniță, n-ai nici un simțământ! sări Mihai. Catinca încearcă să-ți arate ce nu vrei să
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
de trecerea lui, de ieșirea din el și de zgomotul lui. Obiectul fundamental al spațiului din Regele moare este ecranul retezat al unui ceas care nu mai are decît limba secundarului. Bătaia ei se aude neîncetat și fiecare minut îți țăcăne în urechi. Orele însă nu înaintează. Deși Regele se apropie de moarte, deși rotițele se învîrtesc, deși secundarul muncește pe cadranul fizicii și metafizicii. Vedem asta și în burta mecanismului care își expune intimitatea. Aceasta-i pecetea anormalității normale în
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
să se împace - mânându-i pe toți înapoi pe coridoarele lungi, vorbind în șoaptă, pe un ton confidențial, spunând " A avut o noapte liniștită" sau "Acum se odihnește". Toate astea în timp ce pacientul ar fi moțăit, iar mașinile indispensabile ar fi țăcănit, zumzăit și oftat. Și totul doar ca să fim singuri. Ceea ce înseamnă că am fi avut un cuvânt de spus în momentele de cumpănă ale celuilalt, dacă nu în cele fericite. Până la urmă, după o convalescență îndelungată în timpul căreia unul sau
Richard Ford - Ziua Independenței by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/7326_a_8651]
-
o zdrelitură în tencuială, fața aspră a unui cărămizi, o țeavă rece, apoi, un gemuleț și un obiect lung, rotund, care nu se mai termina și care, fără îndoială, era extinctorul. Mâna descoperi butonul automat de lumină, apăsă și butonul țăcăni inutil în beznă. (...) Înainta orbește cu capul dat pe spate, cu mâinile întinse, făcând pașii mici, cât mai mici cu putință; era o înaintare înșelătoare, întoarsă parcă spre el, și atunci în vârful degetelor simți că îl împinge îndărăt zidul
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
grafic. Orice întârziere însemna atunci, ca și astăzi, de fapt, pierderea startului la vânzare. Ieși mai târziu pe piață, riști să pierzi cititori și să te alegi cu retururi. Greu la propriu și la figurat. Atunci, cu un telex care țăcănea de mama focului preluând fluxuri de știri de la București. Astăzi, Internet. Legături prin satelit cu marile agenții de presă românești sau străine. Comunicate de presă prin poșta electronică (e-mail). Însuși faxul tinde să devină desuet. În aparență, muncă de birocrat
Agenda2006-07-06-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/284743_a_286072]
-
răsar ghiocei Tresar apele - mâțișorii salciei plesnesc pe ramuri Vârtejuri de vânt ridicând nisipul spre cer - sosesc graurii Dimineață de martie fără soare - doar triluri pe ram Înfrântă-i iarna - mii de fire de iarbă sulițând cerul În micul scuar - țăcănit de zaruri și ghiocei înflorind Pâclă-n pădure - lumina se înalță dintre ghiocei Plouă necontenit - mocnește-n pământul ud jarul ridichei În ploi cu spume spălate-s noroaiele - reînviere Numai un melc pe trunchiul oțetarului - tot cerul vânăt Gardul prăbușit
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
prima dată, în atelierul bunicului. Acolo am găsit vreo zece mașinării, una mai stranie ca cealaltă. Bunicul murise de aproape un an și ele continuau să se miște singure. Aveau mișcări circulare, pendulate, de du-te-vino, sau complet dezordonate. Fierătăniile zumzăiau, țăcăneau, plescăiau, clipoceau, pulsau și fremătau ca niște jivine ciudate. Cu siguranță, erau o lucrare a diavolului și a discipolului său care mi-a fost bunic. Brusc, în creierul înfierbântat, mi-a încolțit o bănuială cruntă. De unde luau viață aceste bizare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
că m-am căcat pe mine de frig!” îi zice un hominid din branșă. Mexicanul clatină din cap: „Nu, bă, intru acuma la film!”. Hominidul scuipă nervos: „Băi, ești diliu la bilă, ce pizda mă-tii vezi acolo? Te-ai țăcănit, ai luat-o și tu pă urmele lu’ ăștia?” și a mai scuipat o dată spre coadă. „Nu, bă, ești prost, e un film mare ăsta, l-am mai văzut de două ori, e cu patru mari actori”. Așa a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
periat și el, cu aceeași manie, "boala civilizației"...fiindcă, "asta", care se vede aici, civilizația, e o "maladie", o apucătură, pe care niște sălbateci nu o pot avea... Din când în când potcoavele unui cal gras, bine frecat și el, țăcănesc pe caldarâmul vânăt, surprinzător de clar și de ritmic, un sunet al Transilvaniei, amplificat de ziduri și de edificii vechi, ursuze, trainice însă. Mirosuri de coloniale, piper și vanilie, săpun și apă de colonie se amestecă în aer cu tăria
Arad,1963(din carnetul de reporter, variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9587_a_10912]