114 matches
-
strălucit constituț ionalist, vedea rezolvarea problemei sociale a țărănimii în cadrul amplu al viitoarei unități naționale. Acest volum al doilea al Publicisticii ne mai oferă ocazia unei revizuiri. Și anume, a impresiei că avem în Stere un mesianic paseist, al cărui „țărănism” merge mână în mână cu un refuz obstinat al modernității. Articolele din perioada 1905-1909 ne înfățișează, în răspăr cu tonul de mai târziu al romanului În preajma revoluției, un C. Stere modern, atât ca informație - în timp ce preopinenții se nutreau din idei
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
derapajele ori orientările unor colegi de generație. Nu se identifică deloc cu teoriile ,primitiviste" ale lui Mircea Eliade și Mircea Vulcănescu, la acesta, pe care, de altfel, îl socotește ,o mină de inteligență și genial într-unele sclipiri", îl supără ,țărănismul idealizant, cu pretenții de realism sociologic"; Mihail Sebastian îi apare ,prezumțios și îngâmfat..., care face pe pontiful ajuns la definitivă înțelepciune"; Mihail Polihroniade este ,mediocru și fudul; C. Fântâneru, ,un om ciudos, imposibil, care are ceva de smintit și iluminat
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
găsi atâta boală, atâta mizerie, atâta rău trai și atâta gol sufletesc ca la populațiunile din țara noastră" 13). Invitația la responsabilitate față de soarta țărănimii - "singura care n-a desperat de soarta noastră în Orient" - nu este nici populism, nici țărănism, nici opacitate față cu sensul progresului, ci pur și simplu expresia spiritului său tragic, al patosului veracității. Cultura și experiența de viață iar nu accidentele biografice l-au apropiat pe Eminescu de conservatorism. Poetul nu a devenit conservator doar fiindcă
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
fost o dezvoltare firească a folclorului, ci o deprindere gentilă a primilor bonjuriști. Romantismul lui Eliade și al lui Alexandrescu e de import. Toată literatura secolului nostru trecut e de import, și uneori de import brut, cu modificări în iscălitură. Țărănismul Vieții românești și «simbolismul» de la 1908 sînt de import. Coșbuc, singur, e o floare autentică a solului. Firește că s-au scris, totuși, opere de valoare. Dar tocmai aceasta degradează argumentul «importului»”. O viziune oarecum asemănătoare întîlnim în controversata „Prefață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dezvăluie comportamente „buimace”, născociri ale unor minți ce funcționează anapoda, iar tot ce se petrece, în orice istorisire, e îmbibat de poezia Bărăganului, a bălților dunărene, a Deltei. O poezie de genul celei cuprinse în eposul sadovenian, dar pigmentată de țărănisme iuți, asemănătoare parțial acelora din Desculț al lui Zaharia Stancu, de exotisme și senzualități vrednice de Panait Istrati, punctată de situații ce amintesc de proza rurală americană (Faulkner, Caldwell, Steinbeck), răscolită de freamăte ce răspund în felul lor tumultului din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
I. PETROVICI, NICOLAE IORGA, DIMITRIE GUSTI, PETRE ANDREI. Între forțele sociale care au participat la conducerea țării s-au înfruntat două tendințe în politica școlară: una care avea în vedere cerințele unei economii întemeiate pe industrie (burghezia liberală), iar alta țărănismul care, apreciind că pornește de la realitățile proprii României de atunci, își întemeia propunerile pe ideea dezvoltării unei economii preponderent agrare. În consecință, politica școlară a partidului liberal a urmărit organizarea învățămîntului primar unitar, același pentru orașe, cît și pentru sate
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
constituia țărănimea. Ideile mai vechi ale poporanismului, puse în circulație în jurul anului 1900, au fost reluate, îndată după război, de mișcarea țărănistă. Preluarea a fost cu atît mai ușoară cu cît ideologul poporanismului, Constantin Stere, a fost unul din fondatorii țărănismului. Statul român, afirma el în 1921, nu poate fi decît un stat țărănesc, pentru că poporul român e un popor de țărani, iar munca țărănească condiționează întreaga viață economică și socială (27, p. 322). Criza economică din 1929-1933 a oferit un
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
păstrîndu-și dominația pe plan economic, nu se putea să nu domine și pe plan politic; statul urma să rămînă deci un stat capitalist (28). Sub impulsul cercetărilor sociologice, a orientării acestora spre lumea satelor, precum și a curentului de idei specifice țărănismului, s-a dezvoltat o puternică mișcare de pedagogie sociologică. Cercetările sociologice au constituit și un temei pentru efortul de științifizare a pedagogiei. Se aprecia, în spirit durkheimian, că educația este, în primul rînd, un fenomen social, că ea trebuie să
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sociologice gustiene spre mediul rural a rezultat și axarea pedagogiei sociologice aproape în exclusivitate pe problemele școlii sătești. Interpretarea faptelor sociale, culturale, educative însă a urmat nu numai calea sugerată de sociologia monografică, ci și de ideile social-politice promovate de țărănism. Această ultimă influență apare, cel puțin la unii dintre adepții pedagogiei sociologice, din modul în care este criticată legislația școlară (adoptată, cum s-a văzut, mai ales în timpul unor guvernări liberale), din interesul mai scăzut pentru școala urbană, din unele
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cel puțin la unii dintre adepții pedagogiei sociologice, din modul în care este criticată legislația școlară (adoptată, cum s-a văzut, mai ales în timpul unor guvernări liberale), din interesul mai scăzut pentru școala urbană, din unele ecouri ale ideilor specifice țărănismului, întîlnite în construcția lor teoretică. Așa se face că o teorie care ambiționa să se întemeieze pe datele sigure ale cercetării monografice, cu toată dragostea pe care reprezentanții ei o manifestau pentru lumea satelor din care proveneau, are uneori un
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vol. I, 1935; d) Pedagogia generală, 1938; e) Metode de educație, 1943. O amplă prezentare a operei lui C. Narly se regăsește în studiul introductiv la volumul Texte pedagogice (E.D.P., București, 1980), semnat de VIOREL NICOLESCU. 27. Cf. Z. ORNEA, Țărănismul, Editura Politică, București, 1969. 28. Cf. LUCREȚIU PĂTRĂȘCANU, "Statul țărănesc" un nou tip de stat?, în "Era nouă", 1936, nr. 2, apud Z. ORNEA, op. cit., pp. 324-325. 29. D. GUSTI, "Știința și pedagogia națiunii", în vol. D. GUSTI, Scrieri pedagogice
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogice, op. cit. 34. Cf. ȘTEFAN COSTEA, "Educația și învățămîntul în concepția și activitatea lui D. Gusti", în vol. D. GUSTI, Studii critice, coordonator H. H. STAHL, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. 35. PETRE ANDREI, "Instrucția publică", în vol. Perspectivele țărănismului în fața noilor curente sociale, f.a. 36. Cf. C. RĂDULESCU-MOTRU: a. Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, ed. I, 1936; ed. a II-a, București, 1939; b. Personalismul energetic, București, 1927. 37. Cf. I. C. PETRESCU, Școale de experimentare, Editura Institutului pedagogic român
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
forță ale naționalismului autohtonist, pe care le-au expirat apoi în sfera publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare ale curentului autohtonist au fost Nichifor Crainic și Nae Ionescu - arhitecții etno-românismului ortodoxist, Virgil Madgearu și Constantin Stere - promotorii țărănismului, izvorât din aceeași matcă a doctrinelor agrarieneîn circumscrierea căruia pot fi reperate și contribuțiile ideologice ale lui Nicolae Iorga (sămănătorism) și ale lui Lucian Blaga, în special prin teoria sa a "spațiului mioritic" ca "matrice stilistică" a sufletului românesc. Exegeza
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lucru este afirmat și de Giurescu (1942): "odată cu legiunile, au plecat din Dacia Traiană și funcționarii precum și bogătașii care, cu averea lor, puteau trăi oriunde. Mare mulțime însă [...] a rămas pe loc" (p. 59). Astfel poate fi pledat cazul pentru țărănismul originar al poporului român, în baza căruia putea fi fundamentat proiectul unui "stat țărănesc" elaborat de doctrinari ai autohtonismului ca Nae Ionescu. Continuitatea statalității românești este de asemenea păstrată neatinsă ca dovadă a permanenței politice românești. Suntem, totuși, departe de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Jos labă, Urss-ule!). Abia când înfrângerea Germaniei devine evidență, în primăvara și vară lui 1944, orientarea ziarului începe să se schimbe treptat. Aurel A. Mureșianu vorbește acum despre „luptele comune ale românilor și slavilor împotriva asupritorilor”, Radu Enescu discuta despre „țărănism și marxism”, „democrație și cultură” sau laudă fără rezerve opera de „savant sociolog” a lui V. I. Lenin, jucând cu dezinvoltura rolul de „avocat al diavolului”. Speriat de articolele pe care le scrisese în „Țară” de la Sibiu în perioada imediat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
realități și așezarea temeiurilor unui stat țărănesc de structură țărănească, singura formă în care noi putem cu adevărat trăi după indicațiile firii noastre și singura care poate îngădui o adevărată și Cultura europeană cultura de centru. Izolaționism, anti-occidentalism, autarhie, subdezvoltare, țărănism (deci nu burghezie, clase mijlocii, industrie etc.), rasism, nimic nu lipsește (articol din 1932). Numeroase pasaje condamnă fără apel și formele arbitrare, formele importate, toată falsitatea și artificialitatea culturii române, de aproape 100 de ani încoace. Or, tocmai în acest
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
socoteala limbii ceea ce ar fi trebuit să pună pe socoteala ciocnirii formelor noi cu obiceiurile vii ale pământului. * Dar toate direcțiile în care s-a manifestat, și toate contradicțiile chiar, pe care le-am relevat, patruzecioptismul, ca și junimismul său, țărănismul său patriarhalist, cântarea trecutului, ca și reformismul său, critica sistemelor lingvistice și a literaturii, ca și activitatea sa politică - toate se reduc, la urma urmei, și se conciliază în tendința lui permanentă și dominantă: naționalismul, și naționalismul așa cum poate să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Acești reprezentanți ai "proletarilor" au fost cei mai "țărăniști" și mai "moldovi-nești" oameni. Stilul lor mișună de "hăul", de "jariștea", de "pojarul" etc... Închipuiți-vă, în Apus, pe socialiști (șreprezentanți ai proletarilor) făcând școli lingvistice și literare țărăniste, făcând din țărănism un articol din cele două-trei ale crezului lor! Și culegând expresii și forme din textele vechi religioase! Din acest punct de vedere, socialiștii sunt adevărați urmași ai lui Alecu Russo, care - mai mult decât oricare alt critic, decât chiar Kogălni-ceanu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
idealiști generoși ca Goleștii și Rosetti și organizatori ca Brătianu și Carada. Muntenia este mai politică decât Moldova. De aceea, genul oratoric înflorește mai mult acolo. (De aceea, poezia ei dinainte de 1880 e mai propagandistă.) Și astăzi partidele serioase - liberalismul, țărănismul, socialismul - sunt mai puternice în Muntenia. Și a organiza un stat nu e un lucru de disprețuit, mai ales că "primum vivere, deinde philosophari". (Trebuie să observăm însă că, la această organizare, nu s-a ținut îndeajuns seama de realitățile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
noastră literară, literatura anterioară, spiritul național, și se inspira numai de la literatura străină și (vom vedea) de la o literatură care ni se potrivea mult mai puțin decât s-ar fi potrivit Alfred de Vigny în vremea lui Alecsandri și Bolintineanu. Țărănismul literar repudia influența străină și se mărginea la imitarea poporului (vom vedea în ce chip). Așadar, și una și alta din aceste două literaturi în luptă erau exclusiviste; se lipseau de un factor esențial al literaturii normale, rupeau cu tradiția
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
adaptată la caracterul național. Aceasta o spuneam în articolul-program "către cititori". Ideea, mai special literară, pe care am dezvoltat-o după aceea, era numai un corolar al acestei idei mai generale - literatura fiind un capitol al culturii. Ce-a fost țărănismul literar? Să luăm câteva exemple de ceea ce nu e țărănism literar, ca să înțelegem, prin eliminare, ce a fost acel țărănism. A scrie nuvele ori romane cu subiect din viața țărănească nu e țărănism literar. Nimănui nu i-a venit în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cititori". Ideea, mai special literară, pe care am dezvoltat-o după aceea, era numai un corolar al acestei idei mai generale - literatura fiind un capitol al culturii. Ce-a fost țărănismul literar? Să luăm câteva exemple de ceea ce nu e țărănism literar, ca să înțelegem, prin eliminare, ce a fost acel țărănism. A scrie nuvele ori romane cu subiect din viața țărănească nu e țărănism literar. Nimănui nu i-a venit în cap să spună că Povestirile unui vânător ale lui Turgheniev
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
după aceea, era numai un corolar al acestei idei mai generale - literatura fiind un capitol al culturii. Ce-a fost țărănismul literar? Să luăm câteva exemple de ceea ce nu e țărănism literar, ca să înțelegem, prin eliminare, ce a fost acel țărănism. A scrie nuvele ori romane cu subiect din viața țărănească nu e țărănism literar. Nimănui nu i-a venit în cap să spună că Povestirile unui vânător ale lui Turgheniev ori Țăranii lui Balzac sunt țărănism literar. Și tot așa
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un capitol al culturii. Ce-a fost țărănismul literar? Să luăm câteva exemple de ceea ce nu e țărănism literar, ca să înțelegem, prin eliminare, ce a fost acel țărănism. A scrie nuvele ori romane cu subiect din viața țărănească nu e țărănism literar. Nimănui nu i-a venit în cap să spună că Povestirile unui vânător ale lui Turgheniev ori Țăranii lui Balzac sunt țărănism literar. Și tot așa nuvelele dlui Sadoveanu cu subiect din viața țărănească, ori Voica, romanul drei Stahl
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ce a fost acel țărănism. A scrie nuvele ori romane cu subiect din viața țărănească nu e țărănism literar. Nimănui nu i-a venit în cap să spună că Povestirile unui vânător ale lui Turgheniev ori Țăranii lui Balzac sunt țărănism literar. Și tot așa nuvelele dlui Sadoveanu cu subiect din viața țărănească, ori Voica, romanul drei Stahl. Și aceasta, pentru că un scriitor nu poate fi definit după subiectele sale, ci după maniera sa. Și nici Creangă nu este țărănist. Ar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]