887 matches
-
fac oameni ? Ce, el cu acest geamantan de bani nu s-ar face om? Și se văzu cu nevasta și cu cei trei copii pe un transoceanic, alunecând pe ape, spre țara fericirii. Toți erau îmbrăcați în alb, nevasta lui, țăranca lui de acolo din sat, într-o rochie de crep-saten, foșnind ușor în bătaia vântului, cu decolteurile largi ca demoazelele din lumea mare, și copiii-ăștia cu băști bleomaren și uniforme albe de marinari, și el la fel, într-un
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
în construcția unor simfonii, concerte, opere. Este exact ceea ce face George Coșbuc în "Pe lângă boi". El nu vine cu mâna goală, poemul său se dezvoltă în mod personal. Iar măiestria în versificare nu împiedică naturalețea precipitatei exprimări a unei tinere țărănci: Pocnind din bici pe lângă boi, În zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. și de pe bici l-am cunoscut, și cum țeseam, nici n-am știut Cum am sărit și m-am zbătut Să ies de la război
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
opțiune și se întoarce către un realism denotativ și arhaic, chiar înainte ca România să cadă explicit sub tăvălugul comunismului sovietic. Încă din 1945, cînd mai erau doi ani pînă la abolirea monarhiei și trei pînă la naționalizare, el pictează țărănci monumetale și austere sau peisaje panoramice, legate subtil de ideea proletariatului suveran, cum ar fi acela din Petroșani. Și alături de el vin, în aceeași direcție, și alți exponenți ai avangardei, spirite nonconformiste și ostile establismentului burghez, care își reneagă propriile
Realismul socialist la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8019_a_9344]
-
În viitor, omul sovietic va deveni androgin. El va fi, concomitent, bărbat și femeie și va luneca pe patine. Și ce era totuși ăla - patinajul artistic? Sport olimpic? Balet pe gheață? Sau erau cei doi înviați (din statuia) "Muncitorul și țăranca"? Sau erau sovieticii yin și yang? Patinajul sovietic apăruse din nimic, de nicăieri. În Rusia, totdeauna s-a dansat prost și s-a patinat așijderea prost. În Rusia dansau frumos doar țarii și scriitorii ruși. Dacă erau treji, rușii, chiar dacă
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
vilegiatură), dragostea, paliativă și ironizată, nu e bună să-mpiedice destrămarea lui Doi: "Era tot o dimineață de August aceea/ când sărutările au devenit comune ca niște bani.../ Ei, dar cât te poți iubi cu o fată/ care e și țărancă și n'are decât paisprezece ani!...". Nu știu cât, cum credeau moderniștii, asasinează poanta poezia. Sigur e că-i asasinează mijloacele. Ce să mai scrii despre amorul nemuritor, după așa sfîrșit de poemă? Sfîrșit de carte - ce carte! mic depozit de ironie
Linia de pornire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8155_a_9480]
-
și-l găsește încă o dată la Miorcani, unde, asemănându-se cu Dinu, pictează un complex și admirabil portret al bunicii - Maica, spirit prin excelență democrat, mai precis, demofil, în contrast cu grandpapa, "cel mai tiranic feudal". Ea lucra cot la cot cu țărăncile, "spălând pe jos, frecând, vopsind, tencuind," vorbind la fel cu ele. Mai toată ziua în compania lor îi doftoricea pe toți amărâții satului, se umplea de păduchi și ea și nepoata, luată ca ajutor, care, trimisă în alt an tot
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
-l văzuse de mult, pe Petrache din vară, când i-a adus un porc, să-l crească pentru sărbători. Pe fiul mai mare îl îmbrățișă de parcă i-ar fi fost frică să nu o respingă. Ce era ea? O simplă țărancă, urâțită de ani și de nevoi, iar el, om mare cu mașină la scară, la Timișoara, cunoscut și stimat de toată lumea... -Gata cu plânsu', mamă! nu am murit, sunt bine, mersi. Știi că nu suport, mormăi Gheorghe. Dar fetele, Elena
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Parlament, Dumnezeii mamei lor de bandiți! Poate nu mă despărțeam de Lucica, dar devenisem... incompatibili, era prostuță săraca și nu a făcut nimic să se schimbe. Neam de neamul lor n-au dus-o cum a dus-o ea, dar țăranca tot țărancă a rămas. I-am spus să se înscrie la o facultate, că în doi-trei ani o licențiez. I-am făcut rost, numai eu știu cum, și de o diplomă de bacalaureat, dar știi ce mi-a spus proasta
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
mamei lor de bandiți! Poate nu mă despărțeam de Lucica, dar devenisem... incompatibili, era prostuță săraca și nu a făcut nimic să se schimbe. Neam de neamul lor n-au dus-o cum a dus-o ea, dar țăranca tot țărancă a rămas. I-am spus să se înscrie la o facultate, că în doi-trei ani o licențiez. I-am făcut rost, numai eu știu cum, și de o diplomă de bacalaureat, dar știi ce mi-a spus proasta? „Ce să
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
și a Pământului la tine !” În spatele lui a apărut Împărăteasa Cerului și a Pământului. Era o Prezență Majestuoasă, pe cap avea o coroană cum poartă rusoaicele, dar care era acoperită de o maramă mare, maro, cu care era legată ca țărăncile lui Grigorescu. Fusta lungă, largă, și bluza tot largă, peste fustă, erau tot în nunațe de maro. Liniștită, Maica a făcut un semn cu bastonul, pe care-l avea în dreapta, către portar și i a spus : Las-o în pace
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
e realitate! Cum putem muta un om în cioareci în Academia Română? Nu poți absolutiza țăranul. Îl poți iubi că e viguros și că e român autentic. Că sigur e român! Dacă eu, că taică-meu a fost popă și mama țărancă, și tot mă îndoiesc că sunt român, dar de un țăran în cioareci nu trebuie să te îndoiești, dă-o încolo de treabă! Ăla e român prin definiție. Ăla duce cioarecii la primărie și îi dă certificat de român... Eu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
că ar trebui să facă așa ca ăla, arătând cu degetul către mine. Da, zice, ăla ne va conduce în viitor... Și într-adevăr, i am condus pe toți... la pușcărie! Eu sunt aristocrat prin adopțiune — că maică mea era țărancă. Cum spune Tudor Vianu despre Titu Maiorescu: a fost el boier? Dacă nu se duceau la Viena și în Germania, rămâneau doar niște balcanici extraordinar de inteligenți... Și eu la fel, dacă n-aș avea cultură filozofică germană, aș fi
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
dresasem indoors - cu o femeie mai înaltă decât mine... Un căluț flamand. Cred că avea vreo doi metri... sau trei, la un moment dat nici nu mai contează. Altminteri, da, frumusețe nordică, fără perciuni, păr transparent pe antebraț, piele de țărancă hrănită cu stridii, responsabilă culturală la primăria unui burg în care s-au născut și au băut zeci de pictori flamanzi medievali din patrimoniul UNESCO... unul din ei, cel mai bețiv, i-a fost străbunic... prezentată mie pe tavă de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de o mare valoare. O parte din ele se pot vedea în depozitele viitorului muzeu din Pașcani și în casele unor colecționari din Heci și Buda. ȚESĂTURILE ȘI PORTUL POPULAR Țesăturile și cusăturile reprezintă unul din domeniile în care talentul țărăncilor noastre s-a manifestat cel mai bine. Ele dau viață casei țărănești, funcțiile lor fiind multiple: îmbracă casa, acoperind pereții cu lăicere sau covoare puse pe laiță sau perete; pe paturi puneau cuverturi subțiri (făcute din macaturi), pe pereți ștergare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nivelul simțului comun. Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara - Totul a început cu o crimă amintește dureros de ororile comunismului la începuturile lui, de primele victime, nedumerite și încă obișnuite cu libertatea. Sunt mărturiile unei arhicunoscute femei din popor, ale unei țărănci superioare, pentru care intensitatea trăirii și sinceritatea copleșitoare suplinesc remarcabil o tehnică elaborată și intenționat subtilă a scrisului. Anița Nandriș-Cudla este prezența feminină care încheie antologia și în același timp cea mare marchează extrema Cercului Polar: Amintiri din viață. 20
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
imaginate. Un gourmet refulat care visează în singurătate la beția de mirosuri, arome și forme din bucătărie și din cămara de alimente, este obsedat de partea ascunsă a fiecărei femei - sexul ghicit sau întrezărit pe furiș, în special cel al țărăncilor planturoase, cu forme rubensiene sau, dacă preferați, felliniene, plesnind de sănătate, ale căror corpuri nu sunt decât niște anexe ale aparatului genital -, are, în permanență, nostalgia recitirii unor cărți din clasici (preferințele sale sunt, de departe, Dostoievski și Cehov). Există
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
îmbrăcat în haine de un bun-gust desăvârșit, la Ion Iliescu. Modul aferat în care continuă să meargă parlamentarii pe coridoarele Casei Poporului, în timp ce ziariștii încearcă să dialogheze cu ei. Aerul marțial pe care și-l iau jandarmii când amendează o țărancă bătrână pentru că vinde pătrunjel pe stradă fără autorizație. Rapiditatea cu care se zgribulesc, de frică, aceiași jandarmi, devenind brusc orbi și surzi, când apare în preajma lor o bandă de răufăcători fioroși" (pp. 58-60). Iată dintr-un foc o mână de
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
Rotaru, el însuși fiu de țărani, îi apreciază preferențial pe scriitorii care sunt fii de țărani: de exemplu entuziasmul său pentru Marin Preda este nemărginit și din această pricină sau o apreciază pe Ileana Mălăncioiu în primul rând pentru că e "țărancă de origine" (p. 835). Nu fac o observație superficială, ci numai una simptomatică, ușor de aprofundat dacă mergem pe această filieră depistată. E. Lovinescu e tratat mult prea expeditiv, în abia trei pagini, plus o addenda postdecembristă despre agendele restituite
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
unei căsnicii ratate, nici cumplitele încercări prin care a trecut după venirea la putere a regimului comunist nu-i răpesc seninătatea și superioritatea unei perspective filosofice de o indestructibilă armonie. Extraordinara Elisabeta Rizea e următoarea prezență în această antologie. Această țărancă de o dîrzenie și de o tărie de caracter fără egal personifică o față a demnității României neștiute, peste care mulți comentatori trec fără să o sesizeze, victime ale prejudecății că țăranul român a rezistat în timp prin adaptare umilă
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
rupturi istorice survenite în destinul individual sau colectiv, imposibilitatea înțelegerii depline a celuilalt, a comunicării nedistorsionate. Deși țesut pe canavaua unui subiect exotic - abordat și de Margriet de Moor în romanul Ducele din Egipt (istoria nefericită a dragostei dintre o țărancă olandeză și un rom) - romanul lui Richard Wagner translează story-ul pe terenul criticii sociale și de idei, căutînd cu dinadinsul temele fierbinți ale actualității, fără să-și frigă însă degetele.
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
tip rousseauist, în care copilul de dezvoltă liber, nu "tuns" geometric ca în grădinile baroce. Capitolul despre femeie și modă prezintă, în contrast, doamna nobilă de tip baroc, încorsetată și deformată, cu femeia care mizează pe naturalețe, de multe ori țărancă sau păstoriță, din grădinile englezești. Concepția despre moarte e modificată și ea odată cu idealurile de simplificare a vieții. Dispar reprezentările alegorice ale morții, așa cum apar în parcul baroc, în favoarea concepției antice elene despre moartea ca efeb cu făclia întoarsă, fiind
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
la biserică de foarte devreme. Avea o bucătăreasă a lor foarte veche, care i-a fost foarte credincioasă și care a murit la noi, la bătrâneți foarte adânci. Și foarte bine dresată. Când primea musafiri, era adorabilă Neaga! Ea era țărancă, dar așa se șlefuise, încât atunci când primeam musafiri își punea mănuși albe. Era adorabilă! Avea un haz, un humor! Iar foarte mult folclor de la ea am învățat. Știa atâtea basme, știa atâtea snoave, atâtea lucruri extraordinare! Și Neaga mă lua
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
avînd doar cîțiva ani. Observațiile Ralucăi Grosescu merită a fi citite. Să reținem două lucruri: bunicii s-au dovedit mai corecți decît părinții în relatările lor (sociologic, remarca ar merita un studiu), iar cele mai atroce istorisiri aparțin unor țărani (țărănci) în vîrstă, orășenii fiind mai înclinați spre omiterea asperităților. Un eseu (ori un fragment, nu știm), dintre cele reluate de Dilema veche, se cuvine reprodus în întregime. Autorul se numește Florian Răzvan și are 18 ani (s-a născut așadar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
mă lua în brațe atunci când voia să-mi dea câte o povață. Una dintre acestea suna foarte asemănător cu regulile australiene: "Poți să te porți oricând în voie, dacă nu superi pe nimeni cu purtarea ta", spunea bunica. Era o țărancă neinstruită. Satul copilăriei mele se guverna după astfel de reguli, foarte puțin diferite de cele australiene din anul 2009. Dar a venit colectivizarea și nimeni nu a mai respectat pe nimeni. A venit industrializarea și orașul s-a transformat într-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de om, atât de geloasă pe tata, îndrăgostită de el până a închis ochii. Acum e acolo, în mormânt, încerc să mi-o imaginez așa cum era în zilele înainte să o îngropăm, frumoasă, cu hainele ei neasemuite, era una din țărăncile care își păstrase portul, îl purta cu distincție, veșmintele i se potriveau de parcă ar fi crescut în ele. Geloasă pe toate femeile satului fiindcă tata era un bărbat frumos, cu meșteșug la vorbă și trecere atât la femei, cât și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]