133 matches
-
te prindă vremea Pus la punct cu conștiința. Echilibrul act organic Când se împlinește viața Chiar de unde crezi că-i trainic De-acolo se rupe ața. Am trudit stors de sudoare Și de oboseală frânt Drept răsplată la plecare Primești țărnă pe mormânt. După ce-ai băut otravă Și-ai rămas spuzit pe gură, Mori, că n-ai trăit degeaba, Ai lăsat în urmă dâră. Iași, 23 IV 1983 Și tot cugetări Dacă vezi că n-ai talent Lasă-te de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
asiste la înmormîntarea mamei sale. În acea zi, sufletul său a fost învolburat de o mulțime de sentimente puternice. Urmînd sicriul mamei, el și-a reamintit de toate cîte dulcea lui mama le făcuse pentru el: "...Cînd pe dînsa cu țărnă-a coperit-o Părea că lumea-i neagră, că inima îmi crapă Și aș fi vrut cu dînsa ca să mă pue-n groapă... Cînd clopotul sunat-au, plîngea a lui aramă Și rătăcit la minte strigam: unde ești, mamă? Priveam în fundul gropii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
odihnă; un pahar; pagubă; piscină; pîrîu; a planta; primejdie; problemă; probleme; pusă; rahat; rău; rece; rîu; România; a săpa; săpată; săpun; sări; scară; scurtă; singur; spaimă; strașnic; străzi; străzile României; stricăciune; acolo unde se strică mașina; supărare; șanțuri; tristețe; tunel; țărnă; ură; veșnicie (1); 769/157/63/94/0 gros: subțire (142); mare (98); copac (31); gras (20); haină (18); mult (18); lapte (16); lat (15); frig (14); obraz (12); slab (12); lemn (11); puternic (10); pulover (9); cald (8); fular
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
roșu; Sahara; la sat; sărăcie; scame; schimbător; scîrbos; scrum; scump; senin; sentiment; singurătate; spală; spăl; de spălat; spulbere; statut; strălucitor; străzi vechi; substantiv; substanță; sufla; sufocare; supărată; sur; și; șlefuit; ștergere; tablă; taină; televizor; trage; de tras pe nas; tu; țărnă; uliță; umed; uscat; uscăciune; usturător; de usturoi; ușor; vară; veche; viață; vulcan; în zadar; zahăr(1); 791/221/69/152/0 prag: ușă (168); casă (124); obstacol (38); treaptă (34); trecere (28); lemn (26); înalt (18); etapă (14); intrare (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
popa toaca toca, / Ea se da și blestema: / Constantine, Constantine, / Blestemat să fii de mine, / Blestemat de maică-ta, / C-ai dat-o pe soră-ta / Pe hotar-nstrăinate, / N-oi vedea-o pân` la moarte. /Pământu` nu te primească / Și țărna nu te voiască!.../ Ea amar l-o blestemat / Și blestemu s-o legat. / Într-un amurgit de sară, / Constantin ieși afară. Când afară l-o țâpat, / Pământu o tremurat, / El o plâns și o oftat: / " Duce-m-aș și-s
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu mi-a bate-o. / Nici n-a călca pe picioare, / Num-a ședea la răcoare. / Dragul nostru trupușor, / Cum s-a face lutișor. / Dragii noștri ochișori / Cum s-or face mândre flori. / Oi! Săraca față albă / Cum te-i face țărnă neagră. / Din sprâncene, / Sânziene, / Din mânuțe, / Flori albuțe. / Din guriță, / Tămâiță."143 Omul, la rândul său, se îndepărtează de elementele naturii, trăind durerea însingurării: "Draga mamii, față albă, / Cum s-a face țarină neagră! / Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dumnezeu să nu i-o dea, / Să mi-o deie numai mie / Ca s-o port la pălărie, / C-o știu din copilărie."168; " Ia-i bradului cetina / Și omului dragostea, / Și-i vedea ce-a rămânea: / Numai forma și țărna."169; Dragostea merge pe apă / Nu se teme că se-neacă; Urâtu stă pe uscat / Și strigă că s-o-necat."170; De-ar fi dragostea ca noru / N-ar mai îmbătrâni omu; / Dragostea nu-i călătoare / Te usucă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să mănînce gospodarul, că făcînd așa va avea totdeauna faguri plini. Falcariță Baligă de lup, prăjită cu său, e bună de falcariță*. Farmec Dacă are o femeie pizmă pe alta și vrea să i facă vreun rău, apoi îi ia țărnă din urma dreaptă, cu care apoi unge gura cuptorului, zicînd: „Așa să crape călcîile cutăreia cum crapă gura cuptorului“ - și respectivei apoi îi crapă călcîile. Fata care are pizmă pe alta pentru că joacă mult ia un cîne și-l spală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se însoară de-a doua oară bărbatul rămas văduv, pe mormîntul femeii sale moarte se varsă apă multă, că aceea se crede că arde în groapă. întîmpinare Cînd îți iese cineva cu deșert înainte, să zvîrli de trei ori cu țărnă după el, că ți merge bine. înțărcare Nu-i bine să înțărci copilul în zi de post, ci în una de frupt. Copiii se înțarcă lunea, și astfel: de duminecă sara se pune după ușa casei un pahar cu vin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să coase, nici să toarcă, căci le amorțesc mînile. Peste omul mort, toți cei de față aruncă pămînt și se spală dintr-o turnătură de apă, ca să nu le amorțească mînile. Cine petrece mortul trebuie să-și frece mînile cu țărna de pe groapa mortului, altfel îi amorțesc mînile. Dacă lucrează cineva din greu și i se dezvălește mîna, apoi este bine să-și lege la mînă ața cu care Mînăstire Să nu cumperi nimic ce a fost mînăstiresc, că-ți aduci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de rău peste an. Cînd vezi rîndunele zburînd pentru întîiași dată în primăvară, ești sănătos peste an; iar de [le] vezi întîi stînd și ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rău. Primăvara, cînd vezi rîndunele întîi, se dă cu țărnă peste cap, ca să nu faci bureți* pe obraz peste vară. Cînd vezi rîndunele întîia oară primăvara, să iei două bucățele de lemn, să sufli asupra lor și să le zvîrli jos. Cine va face aceasta, mai ales dintre femei, poate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
punîndu-se țărușul iarăși la locul său, se vor vindeca de slăbiciunea lor. Uitare Cînd a murit un membru din familie, ca să-l uiți îndată, să te uiți prin sită înspre mormîntul mortului; sau, pe timpul înmormîntării mortului, să-ți azvîrle cineva țărnă de la mormînt pe spate, că iar îl uiți degrabă. Ulcea Copiii mici să nu se scalde în apă din ulcea, căci nu mai cresc: rămîn ca ulcelele. Ulcior Să nu te speli dumineca din ulcior, că sfoiegește*. u Cînd bei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că dacă cineva, deși a dormit noaptea destul de bine, cade de somn, va urma o vreme rea. Cînd muștele ciupesc, porcii strîng străiuri*, ciorile se strîng în stoluri și gărăiesc zburînd; cînd pițigoiul cîntă, paserile de uscat se scaldă în țărnă și se giugiulesc; cînd pisica se spală, cînii se joacă, puricii ciupesc; cînd rîmele ies pe uscat, caii se încură, sarea prinde asudeală, furnicile ies deasupra mușuroiului și rîndunelele zbor la înălțimi mari, timpul se va schimba, încep ploi și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîrcîie* în baltă. Cînd asudă fereștile. Cînd se umezește sarea. Cînd se varsă solnița cu sare. Cînd se tîrăsc rîmele pe pămînt. Cînd se scutură oile mereu. Cînd umblă furnicile pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru că el, în mult mai scurt timp decât stejarul ni dă trebuinciosul lemn de durat, de lucrat, de ars cu pară și de cărbuni. În vârstă de 60-80 ani crescând la loc potrivit spre soare și în pământ amestecat cu țărnă lutoasă, năsipoasă și neagră, agiunge la o înălțime de 80 pân <la> 112 palme, iar la loc de tot priincios, pân și <la>140 și grosime de 2 pân la 4 palme în diametru; în sfârșit, el crește și trăiește
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mijoc și dacă încolțesc numai 25, apoi este ră. În a doua și a tria întâmplare, trebuie câtimea seminței a se spori. Încă mai sus am arătat că pentru cultura crinului este potrivit un pământ alcătuit din lut, năsip și țărnă neagră, însă el crește îndeobștie în orice feli de pământ, până și în cel slab, unde pot crește și alte soiuri de brad și alți arbori frunzoși, precum: stejarul, fagul ș.a., numai poziția să nu fie pre umedă și stâncoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
feliurită, după mărimea copăceilor de răsădit; cu toate aceste, mai bine este a se face cu giumătate de palmă mai largi. Aceste gropi pentru răsădirea copăceilor să se sape cu giumătate de an mai nainte, pentru ca aerul atmosferic să pătrundă țărna și ploaia și căldura să străbată întrânsa. Copăceii, deci și gropile, au să fie în depărtare de 8-12 palme de laolaltă. La scoaterea copăceilor din shoală, trebuie foarte bine să luăm sama ca, pe cât se va putea, să nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de pământ ca de 80 pân la 100 palme, de aceea se sapă o groapă verticală ca o fântână, largă de 8 palme în cvadrat și se căpătuește cu lemne de brad groase de 3-4 palmace, ca să nu se năruiască țărna; astă căptușală, numită țambra, se deștinde până și pintre pătura de sare 16-24 palme. După aceea, începe a se săpa sarea și, adâncindu-se groapa, se tot lărgește din toate părțile împregiur, încât, în adâncimea de 250 palme, capătă o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ale portretului celei în jurul căreia se clădește tot universul lui și care păstrează în fiecare fibră a ei suferința de a se fi jertfit, blândețea unei inimii generoase: „Iar buzele tale sunt, mamă, O rană tăcută mereu, Mereu presurată cu țărna Mormântului tatălui meu.” („Buzele mamei”) „Când m-am născut, pe frunte eu Aveam coroană-mpărătească: A mamei mână părintească A mamei mână părintească. (...) O, mâna ei, o, mâna ei, O, mâna ei, ca ramul veșted, A-mbătrânit la mine-n creștet, A-mbătrânit
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de sabie vor peri” duritatea și violența vor fi răsplătite, mai devreme sau mai târziu, cu aceeași monedă; p. 195, r. 39 41 : „Oșlobanu, prost-prost, dar să nu-l atingă cineva cu cât e negru sub unghie, că-și azvârle țărnă după cap, ca buhaiul”ofensarea unei persoane subapreciate poate dezveli un caracter aprig, combativ, orgolios și irascibil; p. 199, r. 6 9 : „mulți lăsându-și nevestele câte cu doi-trei copii acasă, în creierii munților, venise la Folticeni să se pricopsească
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Din târguri, municipii, cotune, un popor De-același curat sânge, se scoală să ia parte La zi de sărbătoare, la rugăciune-n cor. Cu-a națiunii cruce, de secoli ferecată, Ca pelerin sosește la noua Golgota Unde eroul zace și țărna-i fu uitată. Tăcere!... Este ora acum a ne ruga. {EminescuOpIV 55} "Mărire ție Doamne! O Iehova mărire! Ce verși în noi durerea ca balsamul ceresc, Să curăți moliciunea, nedemnă moștenire, La pragul casei tale, palat dumnezeesc". Virtutea românească, virtutea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nutrește din acea dulce gură, De-un zâmbet, de o vorbă ce mi-o arunci de milă - Să te iubesc atâta, nu e păcat copilă? Pe maică-mea sărmana atâta n-am iubit-o Și totuși când pe dânsa cu țărnă-a coperit-o Părea că lumea-i neagră, că inima îmi crapă 70Și aș fi vrut cu dânsa ca să mă pue-n groapă... Când clopotul sunat-au, plângea a lui aramă Și rătăcit la minte strigam: unde ești mamă? Priveam în fundul gropii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
visată. Indiferent ce, numai să faci un proiect beton și să ți-l aprobe comisia. Nu mai este ca acum 5-6 ani, cu Sapardu’, când primeai fonduri numai dacă te declarai țăran cu acte în regulă, dețineai un petec de țărnă și vroiai să te dezvolți pe tarla. Atunci aș fi făcut și io celebra afacere cu melci. Mici și simpatici, privindu-mă dragăstos cu cei patru ochi și încelindu-mă cu balele lor ca un libidou patologic. Iar eu să-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
eu m-am luat de nepotul, păi ce, în casa mea el face ce vrea? în cazuri de criză am întors vorbele în lucruri, eu îs sătul de femeile astea de a doua mînă! da' ce, eu n-am mîncat țărnă? la mine în casă, da' eu nu știu la ce se compromite! pune-ți televizor dacă pe al meu nu merge cablul! ție, domnișoară, îți rup urechile acasă, eu discut cu tine și tu faci ce vrei! autointoxicatul în obiecte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un ciur orezul, pe care apoi Îl pune Într-un paner de bambus. O pisică cu coada pe jumătate tăiată se suie rapid Într-un stâlp la hămăitul răstit al unui câine costeliv. Câțiva puradei se joacă cu mingea În țărnă. Deodată norii se adună pe cer, se văd primele fulgere și se aud bubuiturile tunetelor. În curând Începe să plouă torențial și Întreaga suflare se adăpostește sub streșină unei colibe. Este timpul să ne retragem, mai ales că vânticelul care
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]