557 matches
-
acestora de a fi fost pavăză dar și un instrument de “îmblânzire” a celor din vest, care contestau tendințele centralizatoare (citește și acaparatoare) ale rezidențiabililor din “D.C.”... Mai jos, pe o peluză în pantă, împrejmuit de un gard ciudat din țăruși albi se află cimitirul pentru animale (Pet Cemetery), inițial locul unde erau îngropate doar animalele armatei. Se pare că civilii din oraș au violat acest spațiu și au găsit loc de îngropăciune și pentru patrupedele lor canine atât de îndragite
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
albanizați această țară. Băgați viteză, că vă trece anul și s-a scurtat și s-a-nvechit ciolanul. Și ce vă pot eu spune la plecare decât lozinca lui Fănuș cel mare : Nenorociților, se rupe șnurul, " La muncă, la bătut țăruși cu curul" Referință Bibliografică: INDEMNUL MARELUI ADRIAN PAUNESCU / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 259, Anul I, 16 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
INDEMNUL MARELUI ADRIAN PAUNESCU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348128_a_349457]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > STARE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului răstignit între două ierni, arunc timpul în țărușul fără vârf al primăverii. în gând întorc bumeranguri grele. umbrele lor sunt măștile umbrelor. genunchii sunt amorțiți de orgoliu. privesc piruetele lor. vor să prindă pământul într-un cerc. nordul și sudul refuză scena tragico-comică a perfecțiunii... Referință Bibliografică: stare
STARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361807_a_363136]
-
jur cumpărându-și parcele cu vie. Satul avea un sigiliu propriu încă din anul 1850, cu inscripția „Sigiliu Comunei Kelencze”. Emblema satului era un lot cu viață-de-vie, mai pronunțat, ieșite în evidență fiind, două corzi de viță legate cu un țăruș. După anul 1700, satul a căpătat un aspect unitar, fără hiatusuri în interiorul zonelor locuite; pe Valea Hijului și, până la Valea Purcărețului, au locuit și locuiesc și azi țigani, în timp ce, de la Valea Purcărețului, în jos pe drum, pe Deal și până la
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
s-a hotărât ca în fiecare sat să existe școală. Astfel, în anul 1854, primul învățător, Moise Conea, ținea cursuri cu copiii din sat într-o casă închiriată (nu se menționează unde). Drept bănci erau folosite niște scânduri sprijinite pe țăruși înfipți în pământ; se învăța din bucoavna cu litere latine și chirilice. Bucoavna, adică alfabetul, era scrisă pe niște cartoane care erau agățate pe pereți. Plata învățătorului era o mierță de mălai, adică 25 de kg/familie și 25 de
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
pădure Cei mai tineri ulmi și brazi Nu aduni, ci mai mult scazi Ce nu pot alții să-ți fure I-am iubit pe-aceia singuri Care știu să-și facă vad Și dintre strămoși, pe Glad Ce-a bătut țăruș în ringuri! Referință Bibliografică: Destinul ca un zid / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul II, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DESTINUL CA UN ZID de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362107_a_363436]
-
Pe cei vii nici n-o să-i doară, / Cu condiția să moară.”/ Legea 18, privitoare la retrocedarea proprietăților funciare, a creat mari nemulțumiri și discordii: „Se vorbește-n dosul ușii, / Că prin țară sunt zâzănii, / Intr-un loc se bat țărușii, / În alt loc se bat țăranii.”/ Apariția noii categorii sociale a patronilor, de după `89 , mai avidă și lacomă, n-a scăpat de înțepăturile critice ale autorului, în catrenul „Ce sunt patronii”: „Pe treapta-aceasta de privatizare, / Patronu-i o invenție oportună
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
amoniu, care era în pericol de a exploda și a distruge Galațiul și Brăila. Unul din filmele ''Dracula'' în care se spunea că sicriul domnitorului, devenit vampir, urmărit de niște englezi cu trenul, pentru a-l ucide prin înfigerea unui țăruș în inimă, din Anglia a plecat la Varna, apoi a ajuns la Galați pe mare, iar de acolo a plecat înapoi în Transilvania cu o căruță de țigani. ''Meta Tempesta'' s-a filmat la Galați, mai precis la ruinele de la
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
marginea comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
satul vecin și au trebuit să se descurce singuri cu resturile cocoșului și cu ulcelele de vin rece scos de la beci de gazdă, dar cine avea timp să observe aceste mici neajunsuri, acum când se muncea cu încordare la schimbarea țărușilor bătuți ieri, cu unii mai mari, muncă mult îngreunată de ruperea cozii teslei și folosirea ca unealtă de bază a unui târnăcop împrumutat de la un vecin. Oricum, în faptul serii, se odihneau stând liniștiți la masă, cu stacanele în față
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
marginea comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
diafan Nelumesc și netrupesc. În înaltul pământesc Să mă nalt și să trăiesc Cu același dor ceresc. Asta-ți cer și asta sper De la tine, Lerui Ler... IESLEA DE CRĂCIUN Doi copii cu două tesle vor să meștereasc-o iesle din țăruși de lemn de fag pentru copilașul drag. Dintr-o creangă și-un uluc ei cioplesc un mic pătuc și aduc un braț de paie să le-așeze în copaie. Pentru Pruncușorul sfânt ce coboară pe pamant să ne-aducă mântuire
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351574_a_352903]
-
Reflecții > NICI POET, NICI CÂNTEC NU-S Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 830 din 09 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului între până și arcuș, nici poet, nici cântec nu-s; doar nisip, de vânt adus, la umbră unui țăruș. din al iernii lunecuș m-am trezit sărind în sus; dintr-un smoc de vise, dus, mă întind că un arcuș. și așa fără motiv, ca un câine fără zgarda, vreau să mă alint pe-o coardă, într-un veșnic
NICI POET, NICI CANTEC NU-S de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345731_a_347060]
-
iar mă trezesc că-s dus, să mă dau pe derdeluș; tu vioară, eu arcuș, când în jos și când în sus. între până și arcuș, nici poet, nici cântec nu-s; doar nisip, de vânt adus, la umbră unui țăruș. Referință Bibliografica: nici poet, nici cântec nu-s / George Safir : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 830, Anul III, 09 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NICI POET, NICI CANTEC NU-S de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345731_a_347060]
-
clasă de mijloc și legislațiunea liberală fiind exclusiv în favorul acestei clase, ei vor deveni aci stăpâni privilegiați și românul slugă la jidan. România nu e datoare nimic evreilor decât doar cu o bună recoltă de cânipă și cu câțiva țăruși ciopliți anume pentru membrii pământeni ai Alianței Izraelite. Iar Europa... a făcut din chestiunea izraelită o chestiune de recunoaștere a independenței noastre. Dar, de va recunoaște-o sau nu, pericolele internaționale ale existenței noastre naționale și de stat rămân aceleași
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
DE ORFANĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 592 din 14 august 2012 Toate Articolele Autorului Basarabie moldavă, Mă dor doruri de prăpăd Și mi-e inima bolnavă De când văd că nu te văd. Ți-au înfipt în răni țărușii Din Hotin până-n Buceag Și ți-au tăvălit beți rușii Trupul tău curat și drag. Basarabie fecioară Siluită în pustiu, Dorurile mă omoară De când știu că nu te știu. De la Prut și de la Nistru Basarabii plâng și strâng În mormântul
VIOL DE ORFANĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355054_a_356383]
-
răpuse, Frânturi de umbre terne, s-or ridică în coate Și-n ochi îți vor sapă rău de-ntrebări nespuse. Din teama, nepăsare sau poate chiar din vina, Vei implora ninsori pizmașe peste gânduri, Dar ne-nțeles vor crește printre țăruși și țină, Cruci vii plimbându-și dorul, pe umeri, printre ziduri. Târziu, după negari și amânări deșarte, Cănd nesupuse clipe se învrăjbesc cu visuri, Cu suflet frânt de iele, în ropote de noapte, Prezumțiilor caută-vei zădarnice răspunsuri. Arar, câte
VIS RĂNIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369791_a_371120]
-
mai înaintată ni se aprinde mai tare setea să bem apă din fântâna noastră. Își mai doresc întoarcerea cei care nu-și pot potrivi pasul în ritmul vieții în care au intrat. Mentalitățile cu care au venit îi priponesc de țărușii de acasă. „Nu știu canadienii să se distreze, n-au cârciumi la tot pasul ca la noi, nu poți să agăți sau să faci glume cu o femeie, nu poți să te îmbeți mai zdravăn, păi ce viață e și
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
Articolele Autorului La Săliște Pe un tăpșan Între culmi Gelanu' a găsit un craniu de cal, Și l-a luat. Ca niște colopuri Se lăsau în iarbă Dealurile peste care alergam Paul Balint La 1.93 înălțime, Slab ca un țăruș, Mânca la masă 3 porții, Și mai cerea una Cu noi, handbaliștii, Erau fetele de la handbal, Și baschetbalistele, În seara de adio i-am cerut Nicoletei pantofii mărimea 39 și am intrat în ei, deși purtam 43, doar călcâiele mi-
LA SĂLIŞTE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357195_a_358524]
-
vino până la poartă! -Ce vrei Cârțule? -Am să-ți vorovesc ceva! -Hai că vin ... Bătrânul Marin înfipse cu dușmănie hârlețul în pământ și se îndreptă spre portița ce despărțea curtea de grădină. Cînd a trecut pe lângă Patrocle, legat de un țăruș lângă gard, câinele crescut cu drag de Dorel, acesta începu să urle. -Taci, jigodie! Ce te-a apucat!? -O fi știind și el ceva, replică Cârțu. -Să trăiești vecine! -Să te audă Dumnezeu Marine! -Auziși la radio că în Afganistan
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
ocupau de toată partea de organizare. Vinu-l aduceau de pe Târnave și mâncarea o adunau din sat, iar fetele o găteau. Atunci vedeau feciorii, care și la ce se pricepe fiecare dintre fetele prezente. Fiecare fecior avea numele scris pe trei țăruși: pe unul scria țuică, pe altul, vinși pe al treilea, bere. Cei trei țăruși reprezentau nota de plată pentru fiecare flăcău, acolo însemna ce și cât a băut, iar plata se făcea de Sfântul Ion, când se terminau sărbătorile... „Spiritul
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
din sat, iar fetele o găteau. Atunci vedeau feciorii, care și la ce se pricepe fiecare dintre fetele prezente. Fiecare fecior avea numele scris pe trei țăruși: pe unul scria țuică, pe altul, vinși pe al treilea, bere. Cei trei țăruși reprezentau nota de plată pentru fiecare flăcău, acolo însemna ce și cât a băut, iar plata se făcea de Sfântul Ion, când se terminau sărbătorile... „Spiritul Crăciunului, atmosfera aceea de sărbătoare de la Sebeșul de Sus, cu obiceiurile și tradițiile sale
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
mai întîi, hotărîse bărbatul, mergem la domn primar să ne cunune, că eu nu mă mai despart de tine, femeie, pînă la moarte ... După-amiezele, nebun de fericire, Grigore urca la mal și-și vizita pămînturile, le măsura cu pasul, bătea țăruși pe hotar, aprecia din priviri cam cîte prune or să rodească pomii, pe unii trebuia să-i ajute, să-i mai tundă, că prea se înălțau spre cer ca niște trestii, iar pe alții trebuia să-i înlocuiască, livada îmbătrînise
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
izvor de munte ne agățam de ultimul dans când păsările ciugulesc din palme atunci învățăm să fim darnici arbitri necunoscuți ne măsoară pașii figuri strecurate în născociri de-o clipă în râma îngheață minutul să renască fotografia din propria umbră țăruș înțepenit, ulițe în respirație nu vor crește păstăi, zambile nici lacrimi agățate de vreji de fasole ... Citește mai mult Timpul ascultădurerea omului care treceprintr-un monolog al valsului cărămizi roșii de-ale morțiimă voi trezi peste sau piatrăîntr-un izvor de muntene
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
pădure Cei mai tineri ulmi și brazi Nu aduni, ci mai mult scazi Ce nu pot alții să-ți fure I-am iubit pe-aceia singuri Care știu să-și facă vad Și dintre strămoși, pe Glad Ce-a bătut țăruș în ringuri! Referință Bibliografică: Destinul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I, 19 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DESTINUL de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359489_a_360818]