610 matches
-
a schimbat direcția (fără voia mea) și a pătruns vijelios pe ușa sufrageriei lovind drept în tastatura calculatorului. ( Că și Mamy, ca deșteapta, a pus tastatura exact unde nu trebuia) Și ca să fie și mai rău de atât, acum țopăia țanțoșă pe parchet spre disperarea mea nedisimulată, dar mai ales a lui Taty, care începuse probabil să anticipeze ce poate urma (că și pe El îl apucase exemplele tocmai acum ). Nici nu am apucat bine să anticipăm toate șcenariile care puteau
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430400848.html [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
vii la sală, să vedem de ce ești în stare ! În noaptea aia n-am dormit, mă vedeam deja vedetă ,din aia care care intră cu surle și trâmbițe în ring,vedeam chiar și gagica ce agita pancarta .Iar eu intram țanțoș ,înfofolit într-un halat auriu pe muzică de-asalt. A doua zi eram la sală, luptam deja în ring cu unul mai înalt,dar mai subțire. I-am făcut destul de repede cunoștință cu podeaua scorojită,nu era ringul pe care
FRAGMENT DIN ROMANUL ÎN LUCRU de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1423381463.html [Corola-blog/BlogPost/376048_a_377377]
-
părăsit, încercam doar să mă apăr de ploaia de lovituri ce mă izbea de peste tot. Un pumn puternic sub bărbie, mi-a curmat până la urmă umilința. Eram deja în altă lume...în lumea minunată a viselor în care mă mișcam țanțoș,înfofolit în halatul auriu.... M-am trezit a doua zi la spital, operat de fractură de mandibulă. Iar cicatricea a rămas.... Am ieșit după o săptămână ,mi-era rușine să dau ochii cu cei care mă cunoșteau.Prieteni nu mai
FRAGMENT DIN ROMANUL ÎN LUCRU de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1423381463.html [Corola-blog/BlogPost/376048_a_377377]
-
lemn arsă, atent la zeama care curgea pe cărbuni. - Dă-mi cinci bucăți! Strânse pachetul cald la piept și o luă încet spre casă. I se păru că vede apropiindu-se de stație un tramvai galben condus de un Nicu țanțoș și plin de sine. Șinele străluceau sub burnița rece, ca niște linii fără început și fără sfârșit. Vasilica atinse o linie cu piciorul, simțind cum tremurul acesteia alunecă în sus de-a lungul piciorului și i se înfinge în inimă
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_rascu_1469098734.html [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
sufletească. Dintâiul capitol se intitulează, așa cum e și firesc, “Ars Poetica” - și în el autorul ni se înfățișează în toată statura sa, cu toate atributele care-l caracterizează. Încă de la primele imagini poetice, Verbul e suveran peste suflete, el “calcă țanțoș” pătrunde fără sfială “dincoace de ferestre”, “făcându-se apoi nevăzut / printre hematiile / din auriculul drept / al Poemului ... ” (Verbul calcă țanțoș ... Sub semnul acestui Verb impetuos, autorul receptează și transmite spre oameni, semnale, elementele primordiale ale umanității: al doilea sistem de
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
statura sa, cu toate atributele care-l caracterizează. Încă de la primele imagini poetice, Verbul e suveran peste suflete, el “calcă țanțoș” pătrunde fără sfială “dincoace de ferestre”, “făcându-se apoi nevăzut / printre hematiile / din auriculul drept / al Poemului ... ” (Verbul calcă țanțoș ... Sub semnul acestui Verb impetuos, autorul receptează și transmite spre oameni, semnale, elementele primordiale ale umanității: al doilea sistem de comunicare, vorbirea, cuvântul, înțelesul, trăirea. Unul din poemele emblematice ale volumului se numește: “Ce rost are ... dacă stelele nu citesc
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
să vii la sală, să vedem de ce ești în stare ! În noaptea aia n-am dormit, mă vedeam deja vedetă ,din aia care intră cu surle și trâmbițe în ring,vedeam chiar și gagica ce agita pancarta .Iar eu intram țanțoș ,înfofolit într-un halat auriu, pe muzică de-asalt. A doua zi eram la sală, luptam deja în ring cu unul mai înalt,dar mai subțire. I-am făcut destul de repede cunoștință cu podeaua scorojită,nu era ringul pe care
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1447343170.html [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
părăsit, încercam doar să mă apăr de ploaia de lovituri ce mă izbea de peste tot. Un pumn puternic sub bărbie, mi-a curmat până la urmă umilința. Eram deja în altă lume...în lumea minunată a viselor în care mă mișcam țanțoș,înfofolit în halatul auriu.... M-am trezit a doua zi la spital, operat de fractură de mandibulă. Iar cicatricea a rămas.... Am ieșit după o săptămână ,mi-era rușine să dau ochii cu cei care mă cunoșteau.Prieteni nu mai
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1447343170.html [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
afară” tăticul dă valută iar când revin în codru, morala-i tot pierdută ! Ce viitor al țării, ce cap să își mai bată, ei, abonați de drept la viață prea bogată ?! De nație crezi le-arde, luptând „care pe care” țanțoși ieșind în față, văzând care-i mai tare ? O, biată țărișoară ! Halal să îți mai fie, ai vrut viață mai bună, dar ai „democrație” !!! Oftează acum române, cu jale și cu dor, că ai o libertate ... e libertatea lor ! Gândește
FABULĂ MODERNĂ de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1479639506.html [Corola-blog/BlogPost/385337_a_386666]
-
în limba mea cea maternă, m-a gândit la Cioran, Eliade, etc. și am ajuns pe malul celălalt al speranțelor mele. Și n-am uitat niciodată că Dumnezeu este cu noi!...”Din 1984, George Filip locuiește la „M-am recomandat țanțoș: poet George Filip” - Ce anume v-a determinat să scrieți? - Niciodată nu mi-am propus să scriu. M-am pomenit scriind și gata. Știu doar că de foarte fraged, jonglam cu cuvintele și le înhămam la rime de ocazie. Cand
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_eu_cand_scriu_ard_dialog_cu_poetul_george_filip_din_montreal_canada.html [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
cu 50 de lei tonă. În seara aceea, m-am împrietenit cu niste muncitori. Unul dintre ei, care m-a prezentat altora, le-a spus că sunt poet. Îi arătasem ALBINA. Când am dat mâna cu ei, m-am recomandat țanțoș: poet George Filip. Am ajuns, din întâmplare, în casa scriitorului orb Marin Iancu Nicolae. Mi-a spus că-mi citise deja poezia și că sunt talentat. Doamna Dr. Octavia Dimancescu, verișoară cu Antonescu, m-a dus acasă la Arghezi. Mosul
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_eu_cand_scriu_ard_dialog_cu_poetul_george_filip_din_montreal_canada.html [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
regulă în portul popular, pășind alături de familie cu coșurile încărcate de prinoase, roadele muncii lor harnice și cinstite. Nevestele frumoase, adevărate Amazoane trace, purtau coșurile acoperite cu ștergare de in țesute de ele, pe cap sau în mână, iar bărbații țanțoși ca niște curcani, cu pălării de fetru și pană de cocoș la ele, țineu în mâini sticlele cu vin, scos din butoiul ori damigeana neîncepută din toamnă de la cules, care spumegau de bucurie ca niște șampanii. Cei care se sculaseră
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
dau spre curte sau spre grădini se puneau crengi de fag înverzit, în ajunul Zilei, Sfântului Mare Mucenic Gheorghe-Ocrotitorul Primăverii, flamura verde a nemuririi, ca simbol al veșnicei slave a Mântuitorului Hristos. În spatele casei erau rând pe rând: curtea păsărilor țanțoșe în apanajul lor viu colorat: curci, gâște, rațe, găini, bibilici, vrăjite de fastuoșii cocoși sau de înfoiați curcani care fluierau permanent ca niște arbitrii de fotbal, cea a bovinelor, a ovinelor și pe urmă cea a porcilor. M-am născut
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
la ore matinale ale zilelor de ... III. BODYGUARDUL MEU , TIGRUT, de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1199 din 13 aprilie 2014. Astăzi,pentru prima dată, Am simțit că-s apărată. Mă apară un cățel Mititel și frumușel: Pechinez imperial, Țanțoș că un mareșal ; E docil, dar nu acceptă Omul rău, ce vrea vendeta. E un cățeluș drăguț Bodyguardul meu, Tigrut; Are ochii de taciun’ Și codită de păun. De-a crezut că-s atacată, El mă apară îndată. Citește mai
SOFIA RADUINEA by http://confluente.ro/articole/sofia_raduinea/canal [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
meu, Tigrut; Are ochii de taciun’ Și codită de păun. De-a crezut că-s atacată, El mă apară îndată. Citește mai mult Astăzi,pentru prima dată,Am simțit că-s aparata.Ma apară un catelMititel și frumușel:Pechinez imperial,Țanțoș că un mareșal ;E docil, dar nu acceptaOmul rău, ce vrea vendeta.E un cățeluș dragutBodyguardul meu, Tigrut;Are ochii de taciun’Și codită de paun.De-a crezut că-s atacată,El mă apară îndată.... IV. ARE MAMA CINCI
SOFIA RADUINEA by http://confluente.ro/articole/sofia_raduinea/canal [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
totul se stingea ca o părere, mâna cu biciul se mișca ușor, ca o fluturare de aripi de liliac, măgarul clătina o ureche și grupul trecea prin fața mea, încet ca o secvență slow-motion dintr-un film hiper-realist... În spatele droaștei mergea țanțoșă o capră, mișcându-și în cadență urechile și țâțele, capra întorcea spre mine doi ochi galbeni-tăioși, cu lumini de brici, și răspundea salutului meu: - Be-e-eee... - Dar de ce a suferit? Îndrăznesc să întreb. - Ee, tată, poveste lungă... Jarul se mișcă în
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gdyuxsnumf_1412321922.html [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
o cotcodăceală pe mii de voci ritmată de‑aici și de‑acolo de câte‑un cucuriguuu! Păsările sunt mari și aerate, crestele și bărbiile roșii ca jeleurile. Crestele cocoșilor sunt aproape sângerii, blegite generos pe‑un ochi sau pe altul. Țanțoș e probabil un cuvânt inspirat de postura cocoșilor. Găinile ba stau cocoțate pe ceva, ba se fâțâie în jurul lor. În cele peste 40 de săptămâni cât trăiesc aici, productivitatea lor descrie o curbă care se încheie la 60-64 de săptămâni
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
LIGYA DIACONESCU - RENAȘTE PRIMĂVARA (POEZII) Autor: Ligya Diaconescu Publicat în: Ediția nr. 2287 din 05 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului RENAȘTE PRIMĂVARA Când răsare ghiocelul Se- aude iarba cum crește Zburdă pe câmpie mielul Totul, totul reânoiește Fetele își poartă țanțoș Mărțișoarele pe piept Mamele fac mucenicii Păsările zbor discret Și în fâlfăit de aripi Prin glas de izvor de munte Se ivește o cireadă Cu vite mari și cornute Se-nvârtesc copiii roată În câmpia însorită Iazul morii se-nfioară Îndrăgostiții
RENAŞTE PRIMĂVARA (POEZII) de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ligya_diaconescu_1491365289.html [Corola-blog/BlogPost/354374_a_355703]
-
Dunăre: “Dunăre, Dunăre,/ Drum fără pulbere,/ Drum fără făgaș,/ Inima-mi secași...”. Cât dura melodia, lacrimile îi curgeau nestăvilite pe obraji, tăind cărări sărate pe chipul smead al omului. Animalul parcă înțelegea rosturile omului și-i da puteri, mergând înainte țanțoș, adulmecând zările, totdeauna tăcut, atât de tăcut... Niciodată nu-l auzise omul lătrând. Era încredințat că e mut. Învățase a-i tălmăci semnele, mișcările, mai ales ochii ce-ți vorbeau mai clar ca orice glas. Acum Câine îi arunca priviri
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1427011196.html [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
cu două vaci, trecând domol pe cale, împleticit, mergând stângaci, ținându-se de sale agale, vaci se legănau păscând iarbă uscată, cu pași împleticiți mergeau spre casă dărâmată pe prag, doar mata îi așteaptă și-o droaie de scaieți, tăcerea-i țanțoșa și coapta, ce poți să faci, doar să te-mbeți că mâine le pui pielea-n bat, le duci, le vinzi, le tăi, învățul are greu dezvăț și-așa n-ai loc în rai la mâță-i iei un pumn
VENEA UN OM CU DOUĂ VACI de DORA PASCU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1463716749.html [Corola-blog/BlogPost/379040_a_380369]
-
chiar simpatice. Ajung uneori nu doar să le tolerez, ci chiar să le vânez, gustându-le pe-ndelete. De pildă, mi-a făcut plăcere să frânez brusc, pentru a acorda prioritate unui șir de gâște perfect aliniate, conduse de un gâscan țanțoș și tacticos, cu moț țeapăn. Tabloul acesta idilic, desprins parcă dintr-o felicitare de Crăciun, nu mă frapează așa de tare cum o face sonorul care l-a completat, venind din radioul de la bordul mașinii, unde se transmitea un interviu
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1489572721.html [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
cu o oră! Sper că nimeni nu ignoră Și că toți veți înțelege, Dar asta este o lege! Au spus că-nțeleg cu toții, Însă azi, în zori, netoții Au cântat ca și-altădată Cu-cu-ri-gu! în poiată, Ori afară, în ogradă, Țanțoși ca la o paradă, De-au jucat găini în horă, La aceeași veche oră!... Referință Bibliografică: SCHIMBAREA OREI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1537, Anul V, 17 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate
SCHIMBAREA OREI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1426593478.html [Corola-blog/BlogPost/363005_a_364334]
-
Dragostea poate fi și pentru o persoană de sex opus, dar și față de aproapele tău, părinți, frați, prieteni. Omul religios iubește pe Dumnezeu. Iubim și țara, locul nașterii, zona geografică de unde venim. Oșenii sunt mândri de Oasul lor, oltenii sunt țanțoși că fac parte din Oltenia, bănățeanul crede că e “fruncea”. Tot dragoste este și cea pentru o idee, învățătură, arta, știința, iubim și natura și elementele ei, vii sau neînsuflețite. Avem dragoste pentru un anumit mod de conduită și acțiune
DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_dragoste_nu_e_nimic_nu_e.html [Corola-blog/BlogPost/357284_a_358613]
-
în horă. Era pe timpul când domnișoarele de onoare împodobeau bradul ce se poartă în Gorj înaintea alaiului de nuntă. Tocmai atunci autobuzul care făcea legătura între Târgu Jiu și localitățile din județ, a oprit în stație și din el coboară țanțoși doi militari îmbrăcați în haine kakii și cu caschete de ofițeri pe cap. Văzându-i Maria o trage precipitată de mână pe Cici și-i zice cu un glas sugrumat de emoție: - Cici, Cici, uite visul! arătându-i cu degetul
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478506452.html [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
negru de supărare, A tulit-o că din pușcă! Morală Când din întâmplare Dai de un nebun Dacă vrei să ai pace Taci și-ți vezi de drum! Aliona: Cântec George: Daniel, îți mulțumesc că ai făcut pe nebunu’! Daniel: (țanțoș) - Și poate mai fac! George: Și galoșelul, mi-a placut! Daniel: Păi atunci trebuie să faci și tu ceva pentru mine. George: Ce anume? Daniel: Poezia mea următoare este despre copilăria din mahalalele Bucureșilor, pe Toporași, pe șoseaua Giurgiului, după
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1470488587.html [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]