90 matches
-
rece. Vâjâie prin arborii mari de la margine, fâșâie prin câțiva stejari cu frunza uscată rămasă pe ramuri. Depărtările se pierd în ceață, întăiu ușoară ca un fum, apoi tot mai deasă. Din sat de la Oprișeni vin lătrături întărâtate de câni; țărci în crâng se chiamă cu țipete aspre. Clopotul de la biserică sună un timp. Și cum vântul crește, se umflă prin copaci și prin crâng, zgomotele împrejurimilor parcă tac, și rămâne numai sunetul de ape în răscoală a vântului toamnei. 11
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
subpuse unul supt altul la marginea apei. Zarea pare din ce în ce mai dreaptă, spre mare. S-aude sunetul prigoriei, în înălțime. Freamătul de unde al vaporului. Plantații de cânepă pe stânga. Geamandurile pescarilor, de care-s legate cârligele morunului. Uzlina, după cotituri. O țarcă trece. Cherhana. Dunărea cotește așa că ne arată din nou, aproape și Beștepe și Mahmudia. Murighiol, cu ghiolul Murighiol. Ruși. Un boschet de plopi cu frunze întoarse de vânt ca niște foițe de argint. ghionder = prăjină O muetă pe o geamandură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
specială pentru șlem nerealizat. Onoruri numai la o singură mână: 4 = 100 5 = 150 patru ași = 150 manșa = 200(r.t.) Roberul = 500 sau 700 Întâlnire cu Neculai Albu Tatarii, nagâții Trecutul monahului nebun Nucile Tăierea boierilor Dimcea țiganul, gâdea Țărcile Vizita la lehuza, nepoata lui Tomșa Stratonic Pornește vânt Isaiia vornic Peisagiul Cătră sară va ploua Negrilă paharnic Broaștele vestesc ploaea. Luca pah. 28 1472 Neagu comis 15 28 43 1444 Veste de ploaie pe care o dă femeilor Bețiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de câmp (Passer montanus L.), Cireșariu (Coccothraustes vulgaris Pall), Ghimpăl (Pyrrhula rubricilla Pall) Graurul (Sturnus vulgaris L.), Corbul (Corvux corax L.), Cioara (Corvux corone L.) Cioara sură (Corvus cornix L.), Cioara de holde (Corvus frugileus L.), Ceuca (Corvus monedula L.) Țarca (Pica caudata K.Bl.) Gaița de pădure(Garrulus glandarius Vieill), Alunarița de munte (Nucifraga caryoctactes L.), Gaița de brădet (Nucifraga caryocatactes machrorhynticus), Berbecel (Lanius excubitor L.), Rândunica (Lanius collurio L., Hirundo rustica L.) Strălunț (Chelidon urbica Boie) Pițigoiul mare, Țicleanul (Parus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
PAUL (1920-2008) medic.......................................... ........... 348 92. TUDOSE, RADU Z. (1928-2008) inginer chimist și profesor .............. 352 93. TURENSCHI, EUGENIE (1922-2009) inginer agronom și profesor .............. 357 94. TURLIUC, VASILE (1931-2008) economist și profesor..................... 361 95. TUTOVAN, VASILE (1921-2009) fizician și profesor ..................... 364 96. ȚARCĂ, MIHAI (1941-2011) economist și profesor .......................... 368 97. UNGUREANU,NICOLAE (1934-2010) inginer constructor și profesor .................. 371 98. URSESCU, EUGENIA(1935-2010) inginer electromecanic și muzeografă ....... 375 99. VANCEA, PETRE P. (1930-2007) medic și profesor ........... 378 100. ZBRANCA, EUSEBIE (1938-2010) medic și profesor
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Facultății de Fizică din Iași, iar între anii 1968-1973 a fost șef de catedră la aceeași facultate. Prof. univ. dr. Vasile Tutovan a trecut în lumea umbrelor la 26 martie 2009 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. ȚARCĂ, MIHAI (1941-2011) ECONOMIST și PROFESOR Personalitate marcantă a comunității științifice ieșene, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a fost un distins cadru didactic, dedicat profesiei și activității de cercetare științifică, formator a zeci de generații de economiști. S-a născut la 4 august
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
la aceeași facultate. Prof. univ. dr. Vasile Tutovan a trecut în lumea umbrelor la 26 martie 2009 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. ȚARCĂ, MIHAI (1941-2011) ECONOMIST și PROFESOR Personalitate marcantă a comunității științifice ieșene, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a fost un distins cadru didactic, dedicat profesiei și activității de cercetare științifică, formator a zeci de generații de economiști. S-a născut la 4 august 1941, în satul Gâștești, comuna Valea Seacă, județul Iași. A urmat școala primară în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
titlul de doctor în Economie în 1973, sub îndrumarea prof.dr.doc. Ion Ivănescu. Din anul 1991 a devenit conducător de doctorat. Cu profesionalism și dăruire a susținut cursuri la disciplinele Statistică, Demografie, Demografie economică, Organizare și planificare în agricultură. Prof.univ.dr. Mihai Țarcă a continuat perfecționarea profesional-științifică cu specializări în străinătate: SUA, Germania, Franța, Marea Britanie, Olanda. În domeniul cercetării științifice a elaborat și publicat, individual sau în colaborare, 15 cărți (din care 11 ca unic autor), 75 de studii și articole în reviste
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
I și II, 1979; Tratat de statistică aplicată, 1998; Tratat de demografie, 2008; Mic dicționar de demografie multilingv (în colaborare), 2009. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice pe plan național și internațional în domeniile statisticii și demografiei, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a fost numit membru ale mai multor asociații, societăți științifice naționale și internaționale, precum: Asociația Oamenilor de Știință din România, Societatea de Științe Geografice din România, World Population Society, Institutul Internațional de Statistică (Woorburg - Olanda), International Union for the Scientific
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
activitatea depusă în domeniul statisticii economice și demografiei, a fost distins, în anul 1999, cu premiul Virgil Madgearu al Academiei Oamenilor de Știință din România. Ca urmare a activității didactice și științifice desfășurate, a muncii și a perseverenței, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a îndeplinit funcțiile de: șef al colectivului de Statistică, șef al Laboratorului de Statistică și Econometrie, șef al Catedrei de Statistică (1990-1992) și de decan al Facultății de Științe Economice, Universitatea Al.I. Cuza Iași, în perioada 1992-1996. După ce a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Laboratorului de Statistică și Econometrie, șef al Catedrei de Statistică (1990-1992) și de decan al Facultății de Științe Economice, Universitatea Al.I. Cuza Iași, în perioada 1992-1996. După ce a slujit cu abnegație și dăruire școala ieșeană de statistică, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a trecut la cele veșnice la 24 martie 2011 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. UNGUREANU, NICOLAE (1934-2010) INGINER CONSTRUCTOR Cadru didactic de aleasă ținută academică, remarcabil cercetător, prof. univ. dr. ing. Nicolae Ungureanu a contribuit la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Gh. Zamfir, Prof. I. Căpreanu, Dr. V. Bejan. 22.V. Expunere la Academia Oamenilor de Știință „Ginta Latină În susținerea Învățământului În limba maternă la Comunitățile românești de peste hotare.”. Moderator - Președ. Asociației Oamenilor de Știință - Filiala Iași Prof. Dr. I. Țarcă. 29.V-2.VI. a avut loc la universitatea din Oradea al 27 lea congres al Academiei Româno - Americane se Știință și Arte cu participarea românilor din țară, diaspora și din Comunitățile românești din țările Învecinate A reprezentat Ginta Latină
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara. Păsările sunt reprezentate de pescărușul alb, fazanul, vrabia, ciocănitoarea, graurul, țarca, sticletele, cucu, șoimul, bufnița și pupăza. În concluzie, satul Budăi, cu un relief variat, este străbătut de două cursuri de apă mai importante, și anume pârâul Bahluieț și râul Bahlui, având o faună și o vegetație specifice zonelor de silvo
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
gălăgioasă trăiește mai ales în preajma gospodăriilor, rândunica și lăstunul își fac cuiburile pe sub streașina caselor. Cucul își depune ouăle în cuibul altor păsări. În ani 2000 pădurile au fost populate cu fazani care s-au înmulțit. Cioara, coțofana sau stirica, țarca, eretele, uliul sunt păsări răpitoare care își clădesc cuiburile printre ramurile copacilor. În podurile caselor trăiesc răpitoarele nocturne respectiv cucuveaua și bufnița fiind folositoare pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă hrănindu-se cu șoareci și insecte. Alte păsări întâlnite în
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
tenebroasă. Astfel, majoritatea personajelor cărții au o dimensiune misterioasă: prințul Lupu Mavrocosti este pasionat de trecut și caută o comoară ascunsă de strămoșii săi din vechime, prințesa Kivi este o fiică a pădurii ce vorbește cu căprioarele, se împrietenește cu țărcile și face baie goală sub cascada Borzei, pădurarul Peceneaga este un om singuratic și sălbăticit, ce înțelege graiul animalelor, în timp ce vechilul Sofronie Leca pare adevăratul stăpân al locurilor. Aflat pe o poziție opusă, inginerul francez Antoine Bernard este reprezentantul civilizației
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]