1,282 matches
-
P. C. Protoereu Ec. Gh. Niculea...”. Biserica Aroneanu, Comuna Aroneanu Biserica este zidită ̀în 1594 de Aron Vodă cel Rău, despre care Grigore Ureche spune: „După atâtea răotăți ce făcu... s-au apucat ... de au zidit mănăstirea aceasta în țarina Iașilor". Locașul a fost ̀închinat pe rând mai multor mănăstiri grecești ̀încât, din proastă gospodărire, pe la 1743 a ajuns „în mare lipsă și slăbiciune”. Fosta Fabrică de cărămidă Rameder Fabrica a fost construită de Ion Rameder în 1908
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
ducându-și crucea, a ieșit la locul ce se cheamă al Căpățânii, care în evreiește se zice Golgota. Și duceau și alți doi făcători de rele, ca să-i omoare împreună cu El. Și au silit pe un trecător, care venea din țarină, pe Simon Cirineanul, tatăl lui Alexandru și al lui Ruf, ca să-i ducă crucea Lui. Trebuie să înțelegem, fără a judeca, fără a alege Iar Iisus a zis: Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac! 9 septembrie 1985 Treapta a
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
unor astfel de zone și semnificația lor materială pot conduce la adoptarea unui comportamet strategic orientat spre maximizarea beneficiului individual în detrimentul celui comunitar. Principalele zone economice ale satului sunt: (1) pădurile și poienile; (2) izlazul și fânețele; (3) câmpul și țarina; (4) vatra satului și locurile de casă; (5) locurile cu destinație specială (vii, grădini); (6) apele, bălțile, morile; și (7) drumurile (Stahl, 1944, p. 323). Toate aceste zone economice erau exploatate în comun și accesibile tuturor membrilor comunității. Exploatarea lor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Izlăjirea reprezintă o regulă de exploatare adoptată la nivel operațional și este delimitată clar în timp. „După vinerea mare, după 14 octombrie și primăvara, ține izlăjitul până la Sf. Gheorghe.” (Stahl, 1998, vol. I, p. 278). Distribuțiile de loturi agricole în țarini: terenurile cu valoare economică ridicată sunt scoase din regimul devălmășiei și trecute în regimul țarinei. În cadrul țarinei, terenurile erau lotizate și împărțite în mod egal tuturor celor îndreptățiți. Pentru a putea proteja țarina de eventualele pătrunderi ale vitelor, aceasta era
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
timp. „După vinerea mare, după 14 octombrie și primăvara, ține izlăjitul până la Sf. Gheorghe.” (Stahl, 1998, vol. I, p. 278). Distribuțiile de loturi agricole în țarini: terenurile cu valoare economică ridicată sunt scoase din regimul devălmășiei și trecute în regimul țarinei. În cadrul țarinei, terenurile erau lotizate și împărțite în mod egal tuturor celor îndreptățiți. Pentru a putea proteja țarina de eventualele pătrunderi ale vitelor, aceasta era înconjurată cu un gard. Ridicarea gardului presupunea o acțiune colectivă la care erau obligați să
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
vinerea mare, după 14 octombrie și primăvara, ține izlăjitul până la Sf. Gheorghe.” (Stahl, 1998, vol. I, p. 278). Distribuțiile de loturi agricole în țarini: terenurile cu valoare economică ridicată sunt scoase din regimul devălmășiei și trecute în regimul țarinei. În cadrul țarinei, terenurile erau lotizate și împărțite în mod egal tuturor celor îndreptățiți. Pentru a putea proteja țarina de eventualele pătrunderi ale vitelor, aceasta era înconjurată cu un gard. Ridicarea gardului presupunea o acțiune colectivă la care erau obligați să participe toți
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
p. 278). Distribuțiile de loturi agricole în țarini: terenurile cu valoare economică ridicată sunt scoase din regimul devălmășiei și trecute în regimul țarinei. În cadrul țarinei, terenurile erau lotizate și împărțite în mod egal tuturor celor îndreptățiți. Pentru a putea proteja țarina de eventualele pătrunderi ale vitelor, aceasta era înconjurată cu un gard. Ridicarea gardului presupunea o acțiune colectivă la care erau obligați să participe toți membrii comunității. Pentru cei care nu cooperau exista o măsură coercitivă - regulă de pedepsire - biciuirea cu
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
înconjurată cu un gard. Ridicarea gardului presupunea o acțiune colectivă la care erau obligați să participe toți membrii comunității. Pentru cei care nu cooperau exista o măsură coercitivă - regulă de pedepsire - biciuirea cu nuiaua (Stahl, 1998). Modul de exploatare a țarinii era așadar bine definit și controlat de către obște. Țăranul nu mai avea posibilitatea să dispună de teren după putere și nevoi, ci trebuia să întreprindă acțiuni conforme cu ale celorlalți. Regula de exploatare a terenurilor era stabilită la nivelul alegerii
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a celor două câmpuri: terenurile agricole nu puteau fi cultivate în permanență cu cereale. O tehnică superioară tehnicii rotației cereale-iarbă era cea a cultivării pe două tarlale. În cadrul satului existau mai multe terenuri favorizate care urmau să fie transformate în țarină. Fiecare gospodărie deținea un lot de teren pe fiecare dintre tarlale și se practica o agricultură bienală de primăvară și de toamnă (Stahl, 1998, vol. I, pp. 282-284). Regulile și tehnicile de exploatare enunțate nu au influențat decisiv prezervarea și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ori îi gonesc afară din ținut, la câmpie, când aceștia întărâtă cugetele locuitorilor și se bizuie pe întăriturile ce le-a dat lor firea. Nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, fiindcă în munții lor nu au defel țarini; toată munca lor este păstoritul oilor. Plătesc o dajdie în fiecare an, însă nu atât cât le cere domnia, ci numai cât făgăduiesc ei domnilor; iar această învoială o înnoiesc, prin trimișii lor, de câte ori se așază domn nou peste Moldova
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
lungul drumului; satul îngrămădit (are diferite forme geometrice); de câmpie sau de pe terasa râurilor(Vuia, R.,1975,p.184). În secolele XVIII și XIX multe sate au fost aduse ,,la linie’’prin dispoziții administrative, amintirea vechilor vetre( sat Bătrân, Saliște, Țarina) se pastrează în toponimie, fără a mai ști azi ce formă ar fi avut satele dispărute. În Pojejena locuințele sunt dispuse de-a lungul străzilor, în general fără etaj și orientate cu fațada spre stradă. Străzile sunt largi având o
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și a altarului, mirii își jură viețile pe o năframă, pe care apoi o păstrează drept odor de preț. Când unul dintre ei se petrece din această lume, năframa este tăiată în două. O parte o ia cel strămutat sub țarină. Semn că, pe lumea cealaltă, cel care va veni și el îl va găsi mai ușor. Seara, privind la televizor cum doi părinți ai națiunii schimbau inenarabile gânduri în văzul general, mă lăsam furat de gândul, ca o nostalgie: Ce
Două tablete by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8175_a_9500]
-
partid politic, scriitorii nu reprezentau nici o problemă națională. Erau niște condeieri buni să acopere cu proză hectarele de hârtie disponibilă, grațios oferită demagogiei prin seducțiunea talentului". De atunci încolo, însă, erau atenționați că: "Cine poartă cu demnitate un condei prin țarina limbii românești, cine va ilustra această limbă terorizată de câțiva ciomăgași ai criticii și filologiei, cu alte cuvinte, scriitorii români, vor fi tratați ca niște aleși ai lui Dumnezeu, recunoscuți de Regele Lor și ocrotiți de El". Iar în "Universul
Din activitatea S.S.R. by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8194_a_9519]
-
Mai taci, Anisie, dacă poți! Bărbate, toate ca toate, da' carul nostru a ajuns chiar de haimana. Spune-mi, rogu-te, trece săptămâna fără să aibă cumnatul Dănilă nevoie de car? Ba s-aducă lemne din pădure, ba căpiți din țarină, ba să meargă la moară, ba multe de toate. Și dă-i la deal, dă-i la vale, Ispas are de unde! Vezi că am dreptate? ISPAS: Ba eu văd că era vorba mai înainte de-o coadă de topor, potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ar Dumnezeu să-i bată. Ne-au luat Basarabia cu japca... și acuma... Doamne-ajută!... Cu fâșâit prelung și ritmic, coasele purtate de Costăchel și Petrache culcau la pămânat în brazde cuminți toată aroma verii adunată în florile de pe costișa din țarină. Prelungul tunet a zdruncinat pământul din temelii... Ce-i cu tunetul ista așa din senin, Costăchele? a întrebat Petrache. Costăchel, care se oprise în loc ciulind urechea ca un ogar, a răspuns cât se poate de calm: Măi Petrache, se vede
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
am intrat și noi în horă. Doamne ferește! Până ce ne vom lămuri cum devine treaba, hai fuguța acasă, să liniștim nevestele și copchiii... De departe și-au dat seama că Măriuca și Didina ședeau în poartă, cu privirile neliniștite ațintite spre țarină... Ce-i cu tunetul ista, pornit așa, din senin, Costăchele? a întrtebat Măriuca îngrijorată. Aista nu-i tunet de ploaie, Măriucă. Aiestea-s tunuri grele... Doamne! Credeam că n-o să le mai aud niciodată. Dar cum se vede „Nu-i cum
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Au rămas pentru vecie acolo, fără mormânt, fără cruce, fără nume... Și ei sunt stăpâni, domnule! Uite la mine! N-am tremurat în fața glonțului și tremur în casa mea! Ce zile ai ajuns, Costache Vultur!”... Măriuca s-a întors din țarină și l-a întrebat voioasă: Ce faci, gospodarule? Mă lupt cu gândurile și cu teama, Măriucă. De când ești tu fricos, mă rog? Ce știi tu, fata tatii? Ce știi? Daca-i ști cum te pot face netrebnicii să-ți pierzi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Asta zic și eu treabă! Grijania mamei lor! Să nu-i pui la șmotru până scot limba de-un cot? Ce tot bodogănești acolo și înjuri, Costache? - l-a întrebat Petrache, care stătea lângă el pe capra căruței. Mergeau în țarină, la plivit grâul de buruieni. Păi cum să nu-i înjuri? Pe semne că tu nu știi că duminică ești „convocat” - convocarea mamei lor - la adunare în școală. Ce adunare, Costache? Acuma aud asta. O trecut pe uliță Măcriș - goarza
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
avea să fie ultimul țar al Rusiei. Bun. Acum cred că și ultimul pedant e lămurit! Afirmația "Franța este o țară superbă, păcat că e locuită de francezi!" se găsește consemnată negru pe alb într-una dintre scrisorile trimise de țarină pe când se afla la vilegiatură tocmai în sudul țării pe care o admira, dar pe care o deplângea că e locuită chiar de urmașii lui Cezar și Vercingetorix. (Aș fi foarte, dar foarte curios, cum i s-ar fi părut
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cu ochii albaștri, cum altfel. - Așa vă trebuie, a zis râzând. - Da, așa îmi trebuie, am râs și eu. Sunt cam împrăștiat. Nu bem o cafea împreună? - De ce nu? a acceptat ea. Dar să ne prezentăm mai întâi: eu sunt țarina Ecaterina Teodoroiu, dar în viața anterioară am fost Laika, poate vă aduceți aminte, cățeaua care a zburat în cosmos. - Aha, da, știu. Erați foarte frumoasă de pe atunci. Cum s-a terminat zborul? - Am murit după o săptămână de stat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
degetele la gură și simțea pe buze și pe vîrful limbii gustul dulceag al colbului de hîrtie și cel amar al prafului de pământ. Se amestecau în cerul gurii sale cum s-au amestecat în gura lui Zeus apa și țarina din care s-au făcut oamenii. Simțea atunci cum își revine în simțire, cum e din nou puternic, stăpîn pe toate, pe sine și pe cele ce-l înconjurau, capabil de nebunii și de lucruri înțelepte, așa cum se cuvine unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Vladia fusese împărțită la nivelul etajului în care se aciuase K.F. Tot ce se întîmpla jos, pe pămînt, printre garduri, cotețe, case, prin grădini, pe ulițe, chiar în odăile caselor pitice, la crîșmă, în Cramă, tot ce se așeza pe țarină era lumea sa, a adjutantului Popianu. Iar restul, imaginația, visele, speranța, poveștile, halucinațiile, părerile, gîndurile, dorințele, intra în lumea lui K.F. și ea se îngrijea cu atenție, cu ticăială chiar, de ele. Nu avea de ce să fie nemulțumit, în Vladia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
norilor spre paradis), iar sub un morman de mobilier și de icoane prețioase, se afla biblioteca personală a țarului. Alcătuită, În general, din cărți bisericești și mistice În limbile germană, franceză și rusă. Trei din acele cărți aparținuseră, fără Îndoială, țarinei. Biblia În rusă, primul volum din Război și pace și cartea lui Nilus (ediția a treia, din 1917), pe care țarina, bănuindu‑și inevitabilul sfârșit, desenase zvastica, simbolul fericirii și binecuvântării Domnului. 6. Surprinzătoarea descoperire a Conspirației, cu zvastica desenată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
general, din cărți bisericești și mistice În limbile germană, franceză și rusă. Trei din acele cărți aparținuseră, fără Îndoială, țarinei. Biblia În rusă, primul volum din Război și pace și cartea lui Nilus (ediția a treia, din 1917), pe care țarina, bănuindu‑și inevitabilul sfârșit, desenase zvastica, simbolul fericirii și binecuvântării Domnului. 6. Surprinzătoarea descoperire a Conspirației, cu zvastica desenată de mâna binecuvântată a Împărătesei, a Însemnat pentru mulți o revelație. După mărturia ofițierilor englezi din armata lui Denikin, se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
s-a retras (anechoresen); și plecând, s-a spânzurat (kaˆ ¢pelqën ¢p»gxato). Iar arhiereii, luând arginții, au zis: Nu se cuvine să-i punem în vistieria templului (korbanan), fiindcă sunt preț al sângelui. Sfătuindu-se, au cumpărat cu ei țarina olarului, pentru îngroparea străinilor. De aceea a fost numită țarina aceea țarina sângelui, până astăzi. Atunci s-a împlinit ce s-a grăit prin Ieremia profetul, care zice: și au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]