1,293 matches
-
și Tratatul de la Adrianopol (1829). Sub politica protecționistă a Rusiei se ascundea dorința de expansiune spre sud-estul Europei, împlinirea ,,planului grecesc” - transformarea Imperiului otoman într-un imperiu elen (tradiționalul plan de refacere a Bizanțului), sub conducerea marelui duce Constantin, fiul țarinei Ecaterina a II-a (1762-1796) [9] . Rusia a dominat politic prima jumătate a secolului al XIX-lea pentru că a avut linie politică sigură, bine coordonată în raport cu evenimentele politice europene, chiar dacă a fost puternic conservatoare și adversară tuturor revoluțiilor [10] . Dorința
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481536603.html [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
Acasa > Poeme > Emotie > AR TREBUI... Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2289 din 07 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Ar trebui, smochinul Uscat și fără aripi, Să înfrunzească, toamna, Când florile se duc. Din țarina aridă Să înfrățească bobul; Un lan cu frunza verde, Cu spicele în vânt. Din lut, să se ridice Spre bolta minunată, Un nou Adam și-o Evă, Cu aripi de argint; Un nou Eden, să fie, Înveșmântat în slavă! Să
AR TREBUI... de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1491594954.html [Corola-blog/BlogPost/385228_a_386557]
-
în Palestina din Mesopotamia. Aici ei au găsit pe hitiți, iar înaintea acestora fuseseră prehitiții. Se știe că Abraham îi numește pe hitiți „popor al țării acesteia“ (Geneză XXIII, 7), el însuși fiind străin. De la hitiți Abraham a cumpărat o țarina și o peșteră unde s-o îngroape pe Sară, soția sa. În veacurile următoare relațiile cu hitiții vor continua: Esau se căsătorește cu două neveste hitite, iar marele rege Solomon este fiul Bațsebei, soția lui David. Și Solomon își ia
YAHU,YAHVE,IEHOVA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1449748004.html [Corola-blog/BlogPost/369839_a_371168]
-
și se numește întocmai Itești. Păstrarea satului se datorează celor care l-au apărat înainte, ridicarea lui de pe genunchi se datorează celor care au grijă de el azi! La Itești, au mai rămas ulițe scăpate de plugul tractoarelor, necontopite de țarini, au mai rămas case pitorești pitite, pe ici, pe colo, pe sub nuci și salcâmi, și încă nu s-au ivit prea multe monstruozități arhitecturale. La Itești se află mormintele străbunilor satului, iar printre tei și salcâmi picură întruna scânteile astrelor
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_ciubotaru_odiseea_comu_aurel_v_zgheran_1391864697.html [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
NU-S FERICIT, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2102 din 02 octombrie 2016. Nu-s fericit Nu-s fericit că am ajuns un sclav Și dangătul de clopot sună grav La ce bun să invoc pe dumnezeu Când Țarina respiră tot mai greu Acum, când anul moare de bătrân Noi ne-am pierdut statutul de stăpân Pe plaiuri moștenite din strămoși Ne-au atacat călăii lui Gavroche Nu-s fericit. Cum suntem colonie Ne-au invadat borfașii din pustie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
au trădat mârșav Și ne-au furat trecut și bogății Ei renumiți în crime și hoții ... Citește mai mult Nu-s fericitNu-s fericit că am ajuns un sclavși dangătul de clopot sună gravLa ce bun să invoc pe dumnezeuCând Țarina respiră tot mai greuAcum, când anul moare de bătrânNoi ne-am pierdut statutul de stăpânPe plaiuri moștenite din strămoșiNe-au atacat călăii lui GavrocheNu-s fericit. Cum suntem colonieNe-au invadat borfașii din pustieși ne-au impus puteri imperialeSă ignorăm
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Sf.Proor.Elisei. Când s-a născut, în Galgala, idolul păgân Silon, Știind că va distruge idoli, a mugit ca un bizon ! Cetatea Abel-Mehala-n, Câmpia Iordanului La găzduit multă vreme, cu Safar "tătânul" lui. Pe părinți, la grele munci în țarină i-a ajutat De la Ilie Tesviteanul, cât i s-a dat, a învățat ! Voia lui DUMNEZEU în lume, cu râvnă a Bine Vestit ; A mustrat pe cei nedrepți și i-a-ndemnat la Pocăit ! A certat asupritorii și suferințe-a vindecat Dar
CUV.ONUFRIE CEL MARE ȘI PETRU ATONITUL. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1434290947.html [Corola-blog/BlogPost/360477_a_361806]
-
it. pv. pg. terra, fr. terre, sp. tierra) nu mai înseamnă ”a sta prost / rău cu țara”, adică a nu avea bani. Trebuie să ai bani și resurse de tot felul, dacă vrei să te muți într-un loc cu țarina. Dar asta e altă discuție...în curând. Vreau doar să vă împărtășesc ce am simțit muncind într-o întreaga sâmbătă, la țară, la bunica ”prin alianță”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus mănuși(metehne de orășean) și
FERICIREA SE MUTĂ LA ”ŢARĂ” de DALELINA JOHN în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Fericirea_se_muta_la_tar_dalelina_john_1366895304.html [Corola-blog/BlogPost/345987_a_347316]
-
grajdului. - Ce stai, omule? Să-l acoperim mai repede, Andrei. Acum se face ziuă... Au aruncat coceni, paie, resturi de lemne, iar deasupra au umplut cu bălegarul adunat, pe care trebuia ca la primăvară să-l ducă pe locul din Țarină, unde era un pământ argilos, iar pe alocuri nisipos, că orice ai fi pus pe el nu se făcea nimic. În anii secetoși vedeai cu ochii cum se uscau bieții porumbi și lăsau capetele în jos, implorând cerul să cadă
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Unui pierde varăToată vara-i in hamacPrivind frunza pe copac.... XXV. RONDELUL ZORILOR DE ZI, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016. O geană de lumină se deschide În zorii unei înnoite zile, Croind rotundul țarinei fertile În orizontul care mă cuprinde. Ce har, că după visele perfide, Hrănite-n noapte cu pastile, O geană de lumină se deschide În zorii unei înnoite zile! Scânteie nouă-n mine se aprinde Și de la ea, o mie de
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
se aprinde Și de la ea, o mie de feștile Înlocuindu-mi visele sterile. Înviu când după noaptea ce desfide, O geană de lumină se deschide. Citește mai mult O geană de lumină se deschideîn zorii unei înnoite zile,Croind rotundul țarinei fertileîn orizontul care mă cuprinde.Ce har, că după visele perfide,Hrănite-n noapte cu pastile, O geană de lumină se deschideîn zorii unei înnoite zile!Scânteie nouă-n mine se aprindeși de la ea, o mie de feștileînlocuindu-mi visele sterile
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
știm că există, Domnul care toate le poate pentru că la Dumnezeu toate sunt cu putință, a căzut de trei ori sub povara Crucii! Și trecând pe acolo Simon din Cirene, tatăl lui Alexandru și al lui Ruf care venea din țarină de la plug, pe acesta l-au silit să poarte crucea Domnului. Un om a purtat crucea Domnului! Mintea mea refuză să înțeleagă aceste lucruri care sunt incompatibile pentru că fac parte din universuri diferite. Înțeleg că Domnul Hristos a preluat asupra
CÂT DE GREU E PĂCATUL? de ION UNTARU în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Cat_de_greu_e_pacatul_ion_untaru_1363948860.html [Corola-blog/BlogPost/345355_a_346684]
-
în detaliu fiecare element. S-a binecuvântat holda, s-a „târguit” plata, s-a cosit, s-au legat snopi, s-au făcut cruci și cununi, s-au horit vechile doine ale secerii, totul încheindu-se cu un „danț” codrenesc pe țarină. Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, a d-lui prof Traian Rus a însemnat cuvinte elogioase rostite de cei doi episcopi , de profesorii Cedică Georgeta Robu și Mureșan Olimpia de la Ulmeni, Viorel Pop de la Fărcașa, preotul stavrofor Radu
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1437808957.html [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
alții. Dar și cei bolnavi se vindecau cu rugăciunile fericitului Nectarie, căci se învrednicise de darul facerii de minuni. Într-o vară, fiind mare secetă în insula Eghina, cu rugăciunile Sfântului Nectarie, a venit ploaie din belșug și au rodit țarinile, încât toți s-au îndestulat de hrană. De aceea, toți - mireni și călugări, săraci și bogați - cinsteau pe Sfântul Nectarie, ca pe un păstor și vas ales al Duhului Sfânt și urmau întru toate cuvântul lui. Astfel, el era totul
VIAŢA SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DE EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1415625575.html [Corola-blog/BlogPost/376844_a_378173]
-
furișându-se spre noaptea apelor, spre benefica răcoare; în fiecare strop țipă lumina clorofilei ce-n curgere molcomă urzește simfonia rodniciei. Cu dalta credinței mai cioplești pacea în trupul secundei și, tăcut, sub un amurg încremenit, privești spre orizont, spre țarina iubită; cuprins de emoții, în limpezimea unui gând născut din recunoștință, pleci fruntea, sărutând pământul... Îi auzi șoapta ce cheamă; curând, îți va dosi haina efemeră în pântecu-i reavăn, iar tu, prin neștiute spații, vei mai auzi - ca un ecou
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poeme_sculptate_in_verde_georgeta_mus_cezarina_adamescu_1334063209.html [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
scapi urgent / Cu pastile Tarlapan.» (p. 39); după cum se știe, Efim Tarlapan (n. 17 mai 1944, Măgurele-Bălți / Republica Moldova) este unul dintre cei mai străluciți epigramiști contemporani ai Valahimii, autor - între altele asemenea - și al celebrei epigrame: «Țara mea, romano-daca, / Ară țarina cu vaca; Are boi, dar permanent / Sunt aleși în parlament.» (Efim Tarlapan, «Paradox», în volumul Stihuri marțiale, Chișinău, 1999, p. 21); (12) distihuri / catrene-definiții - pentru absurd: Absurdul e un aliment / Ce se consumă cu mărar / Într-un climat indiferent / De
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
și ieșise în livada cu fân, să vadă cum ar putea drege prepelecii răsturnați de furtună. Trebuiau desfăcuți de tot și pus fânul iar la uscat. Dar asta după ce soarele va urca pe cer și va usca pământul după ploaie. Țarina, de dincolo de pârâu, arăta îngrozitor - se vedeau două răni groaznice pe trupul dealului, două alunecări mari de teren și încă vreo două alunecări mai mici. Pe partea dealului unde era casa bunicilor, nu se vedea nicio alunecare de teren. Vremea
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1496213169.html [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
participă nemijlocit - ca de altfel și după moarte/ prin compenetrarea cu alte regnuri, omul își întemeiază dimensiunea existenței sale, în deplină armonie cu pulsul cosmic. Ea izbucnește ca o aură peste lutul supus pieirii, îndreptat asupra crugului: "Iubirea țâșnește din țarină și face pământului aura,/ s-ajungă-n tării, s-acopere crugul". Blaga nu izgonește din metafizica sa lanțurile și tendințele dialectice ale proceselor, Tudor Vianu sesiza că "alături de lumină, în ciclul imaginilor sale intră elementul care se opune și-l neagă: cenușa
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezie_lui_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
pe-o câmpie nesfârșită, / Când se întâlni pe-acolo cu-o persoană rătăcită, / Călător fără de casă, un hoinar prin lumea mare, / Ce muncea pe bani puțini pentru-o haină și mâncare. -Vezi livada de pe deal, codrul, via și cu grâul, / Țarina pe unde calci, fânăria, iazul, râul? / Tot ce vezi cu ochii, toate sunt doar ale mele. / Sunt bogat și-s mândru tare. Mi-a dat Domnul toate cele. // -Dar acela al cui este? A spus omul călător. / Arătând cu mâna
POEZII DE PUS LA ICOANĂ DORINA STOICA, IZVORUL ÎNDEPĂRTAT, (POEZIE ORTODOXĂ), Editura Pim, IAŞI, 2009 DE CEZARINA ADAMESCU de DORINA STOICA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1414940266.html [Corola-blog/BlogPost/371538_a_372867]
-
de la o pierdere și devine câștig. Pornește de la durere și se preface-n bucurie. Pornește de la litera moartă și se transformă în ființă vie. Zăpada îngrașă, ține de cald, protejează. Dar și îngheață. În ea germinează cuvântul precum grâul în țarină. Autorii poate nu-și dau seama perfect că scriind o carte, își rescriu, de fapt, sufletul. Și dacă în suflet totul e alb, cum poate ieși cartea, decât înmiresmată de doruri albe? Adică neprihănite. Aidoma lui. La Vera Crăciun, albul
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/O_revarsare_alba_de_iubire_zapada_d_cezarina_adamescu_1332758453.html [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
a fi, de fapt, o recuperare de drept - în real. Urmează să se recupereze și istoria - din istorisiri. Se va recupera. Dar va trebui să se urce din neîncredere până pe piscul Credinței și să nu se mai coboare. Credința că țarina părinților e de la Dumnezeu, că e sfântă și-i dintotdeauna. Căci în finalul cărții traseul e reluat, însă în simetrie negativă. Drumul e făcut acum aproape pe degeaba. Invizibilul există (acolo locuiește din vechime), dar nu mai este nici vag
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Izvor_de_neam_piatra_funturii_milian_oros_bodava_baia_mare_enesis_2009_.html [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
britanici, ca și EL, fost-a răstignit... IUDA ISCARIOTEANUL, a vrut s-ajungă între Sfinți Dar și-a vândut Învățătorul, pe numai 30 de arginți... De și-ar fi Pocăit păcatul, MESIA l-ar fi iertat Dar cu Satan în țarină, doar IUDA s-a spânzurat... Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.de Ind.alim.Izvoarele & Șc.Gimn.Negreni, Jud.Olt, membru al L.S.R. & U.S.E. & U.A.P. & U.Z.P.R.(Rev." Cultura Vâlceană", ș.a.). Tehnoredactare, Ing.Maricela-Paraschiva Buicescu. Dacă cineva dorește, poate folosi
DE LA CEI 12 UCENICI AI DOMNULUI LA CEI , 70 DE UCENICI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1490281304.html [Corola-blog/BlogPost/378691_a_380020]
-
fiind munca susținută care avea finalități productive, dând exemplul său personal, adică plugăritul, activitate pe care legendarul rege o recomanda tuturor, ca fiind un excelent mijloc de educare, atât al trupului cât și al spiritului, vestitul rege arându-și singur țarina cu mîinile pe coarnele plugului, în urma boilor săi. Era de altfel o activitate pe care legendarul rege dintru începuturi nu o abandonase niciodată, nici măcar la bătrânețe. Tiberius luase aminte, tânăr fiind, la istorisirile despre Numa Polmpilius și muncea și el
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413056730.html [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
departe de Baia de Aramă. Iată de ce și fiul său poartă numele de Taras, iar Tartar este o repetare sau înseamnă Tara-tare, spațiu care prinde contur fizic față de cel irlandez - care este doar un simbol arhetipal. Țara și țăranul (care ară pământul, țarina, și își îmormântează morții în țărână), au o vechime atât de mare, încât n-au trebuit să "năvăvescă" romanii cu "terra și Tellus" - și abia apoi înaintașii noștri să le rostească. "Miezul" tuturor termenilor enumerați face legătura între pământ și
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_tripon_1422689151.html [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]