9,406 matches
-
lopeți, cu care spărgeau vitrinele. Era lângă Patria, cam în fața actualei Librării Cărturești, erau niște vitrine în care se aflau fotografii cu Ceaușescu în diferitele lui vizite de pe afară. Tipii ăștia spărgeau vitrinele acelea și încercau să scoată din fundație țevile care țineau aceste geamuri și încercau să le arunce. Marea masă striga spre aceștia „Fără violență!”. Nu am ieșit fiindcă aș fi fost de acord cu lumea aceea. Eu doar vroiam să îmi fac meseria în condițiile acelea. Eu de
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi by http://uzp.org.ro/tinerii-eroi-si-naparcile-iluzii-seculare-si-glorii-de-o-zi/ [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
unei categorii profesionale, care exista în Suceava cu statut medieval de breaslă încă pe la începutul sec. al XX-lea, cea a sacagiilor”. Beneficiarii proiectului au menținut însă în corpurile de clădire reabilitate piese tehnologice care au rămas încastrate în ziduri (țevi metalice, flanșe, chepenguri de acces în rezervoare). Calificative acordate conform criteriilor de clasare a bunurilor imobile Uzina de apă, așa cum specifică arh. Constantin Gorcea, se încadrează în grupa valorică B de monumente istorice a patrimoniului național, imobil reprezentativ pentru patrimoniul
CENTRUL DE CULTURĂ URBANĂ ŞI ARHITECTURĂ SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Un_proiect_indraznet_centrul_de_cultura_urbana_si_arhitectura_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349571_a_350900]
-
Reus și provenea dintr-o familie modestă, tatăl său fiind un renumit meșter local arămar, meșteșugul tatălui influențând traiectoria profesională a fiului de la o vârstă foarte fragedă. Gaudi însuși susținea că a descoperit sensul spațiului în atelierul tatălui său, printre țevile ondulate pe care le manevră părintele său. Încă din copilărie, Gaudi a fost diagnosticat cu reumatist, condiție medical ce i-a îngrădit mobilitatea dar l-a ajutat pe micuțul Gaudi să descopere frumusețea naturii, principala sursă de inspirație a tuturor
ARHITECTUL LUI DUMNEZEU de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/mara_circiu_1472174423.html [Corola-blog/BlogPost/368463_a_369792]
-
proști. Gata, ajunge! - Mulțumesc! Ești un om bun ... Și-a prins pușca de la cap. - Mă-nțelegi bine ce-ți spun Să nu uiți asta... soldat! A plecat soldatu-n grabă, Cam vreo zece metri-n sus, A băgat un glonț pe țeavă, Și râzând, lui neica-a zis: Dezbrăcat... și sări în apă! Și un glonț îmi trage-n vânt; Olteanul s-aruncă-n baltă Și pe burtă mi-a șezut. Soldatul s-a dus, cum venise, Fără capul să-l întoarcă; Cum să
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_parodi_marin_voican_ghioroiu_1362048467.html [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
fetia./ Parcă s-a deschis și s-a închis cutia / Unui giuvaer, de sînge. / Ai pune gura și-ai strînge .” Nici nu știi ce dor mi-a fost de tine. Povestește-mi, ce mai e prin București? Praf, fum de la țevile de eșapament, gunoaie, aglomerație, zgomot ... Doamne, ce liniște este aici! “Atîta liniște-i în jur, de-mi pare că aud/ cum se izbesc de geamuri razele de lună.” Am bătut tot orașul, am făcut cumpărături, am mîncat o pizza, am
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
realizate din beton armat monolit. Pilaștri de susținere a turlei și cupolei formează un sistem de cadre de beton armat monolit. Acoperișul, realizat în șarpantă este de lemn și învelitoare din țiglă-solzi din beton. Crucile sunt unicate autentice bijuterii din țeavă pătrată de inox. Pictura este în stil neo-bizantin, opera pictorului Manole Pătrașcu: fresca, tempera, vitraliul și mozaicul. Senzația de monumentalitate a fost realizată prin dispunerea ritmată, pe plan vertical, a portretelor în mărime naturală din interiorul turlei, de la bază și
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
toate chinurile au devenit o cauză unită a celor ce strigau după ajutor și a celor care îl dădeau! Răniți sau nu, încremeniți de groază, cu toții comunicau prin semnale, dar sunetul, nu o dată se propaga deviat afară, printr-o grindă, țeavă etc. și se săpa, din această cauză, prin planșee de beton, pe o direcție greșită cauzându-se uneori, chiar răniri involuntare tocmai prin încercarea operațiunilor de salvare. A fost confuzie, panică, groază, curentul electric s-a oprit, televiziunea și radioul
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440157090.html [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
Roman I Mușat. Și eu, alături de mii de elevi care făcuseră gimnaziul (Școala elementară de șapte ani) aveam să mă înscriu la Școala Medie Tehnică de Mecanică și Siderurgie - care, în perspectivă pregătea tehnicieni și muncitori calificați pentru Fabrica de țevi din Roman, pentru Combinatul de utilaj greu de la Iași etc. Voi remarca faptul că m-am bucurat de prestația unor profesori de înalt nivel didactic și educațional la disciplinele: Matematici superioare (A. Panaite), Mecanică (I. Silberg, nepotul lui Calistrat Hogaș
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
Roman, alături de tatăl meu - căci apoi, a stat mama cu el, aproape trei luni de zile lângă soțul imobilizat la pat; lucram ca lăcătuș mecanic la Fabrica de Ceramică Roman, trecând apoi la Șantierul I.C.S.I.M. - care a construit Fabrica de Țevi Roman, de unde aveam să plec la facultate, s-a pus problema ,,către ce te îndrepți?”, mama mea optând pentru; ,,ar fi bine să te faci preot, mamă!” E. Ț.: Ce pasiuni și preocupări aveați în timpul școlii? T.G.: Adevărata fatalitate a
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
religioase; așadar care suportase metamorfoza, care îl transforma pe Baruch în Spinoza! Contactul, prin lectură continuă, cu literatura universală și națională, în timp ce lucram ca lăcătuș, fie la Fabrica de Ceramică Roman, fie pe Șantierul I.C.S.I.M ce construia Fabrica de Țevi Roman, m-a îndreptat către cunoașterea vieții și operei unor romancieri: Balzac, Byron, Walt Whitman, Emil Verhaeren etc. dar și a unor scriitori, ca: Panait Istrati, Tudor Vianu și toți ceilalți ai noștri. Ca o premoniție, îmi amintesc de mica
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
doar patul cel moale, Si albele flori rotunde ce zac Pe masa de lut, în triste borcane, Și scaune rupte, dulapuri ce tac, Îmi este dor de ai mei, Îmi este dor și mi-e drag. Pereții sunt reci, iar țevile sunt moarte, Pământul duhnește a mal, de argilă, În inima îmi bat doar ceasuri de noapte, Si steaua cea grea adulmeca în noapte Îmi este dor de ai mei, Îmi este dor de dreptate!` Din volumul "Fum de țigară..." Grădiniță
MIHAIL RUJOIU- IN PRAGUL LANSARII A DOUA VOLUME DE POEZIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Mihail_rujoiu_in_pragul_lansa_valerian_mihoc_1362412852.html [Corola-blog/BlogPost/345583_a_346912]
-
Publicat în: Ediția nr. 685 din 15 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului să nu-ți speli ochii tăi de toamnă cu apă de la robinet, că am citit pe-un site, aseară, când navigam pe internet, că apa care e pe țeavă nu vine din ecosistem și pentru ochii tăi, iubito, doar pentru ei, atât, mă tem. să nu-ți speli ochii tăi albaștri din care verdele s-a dus, că toată apa planetară curge acum de jos în sus și ploaie
SĂ NU-ŢI SPELI OCHII TĂI DE TOAMNĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Sa_nu_ti_speli_ochii_tai_de_toamna_george_safir_1352962913.html [Corola-blog/BlogPost/344769_a_346098]
-
2,5 metri lungime și 0,80 metri lățime a prins mai multe sculuri de cânepă împletite între spete, lopățele cu găuri, la capătul terminal suveici, cu diverse obiecte folosite la țesut. O altă instalație reprezintă un colier făcut din țevi și ghemulețe de tort. A mai realizat un mozaic de peste 100 de metri pătrați și la Spitalul de Urgență Colentina o lucrare în mozaic de 18 metri pătrați cu tematică medicală modernă, reprezentând microcosmosul uman. După părerea lui artiștii nu
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
pomenirea moșilor și strămoșilor se coceau bradoși din aluat de pâine, modelat în formă de om, cu gură, ochi și nas care se coceau, apoi se ungeau cu miere și nucă sfărâmată. Ochii, nasul și gura se sculptau cu o “țeavă” folosită la războiul de țesut ( cei de la țară știu că, pe o asemenea “țeavă” se depănau firele ce urmau a fi țesute). Bradoșii erau împărțiți în numele înaintașilor trecuți în lumea spiritelor. Mucenici, se numesc si spiritele moșilor si strămoșilor noștri
MUCENICII(TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/_mucenicii_traditii_din_pura_floarea_carbune_1394276426.html [Corola-blog/BlogPost/360267_a_361596]
-
de om, cu gură, ochi și nas care se coceau, apoi se ungeau cu miere și nucă sfărâmată. Ochii, nasul și gura se sculptau cu o “țeavă” folosită la războiul de țesut ( cei de la țară știu că, pe o asemenea “țeavă” se depănau firele ce urmau a fi țesute). Bradoșii erau împărțiți în numele înaintașilor trecuți în lumea spiritelor. Mucenici, se numesc si spiritele moșilor si strămoșilor noștri, celebrate in ziua de 9 martie când începe Anul agrar. Referință Bibliografică: Mucenicii(Tradiții
MUCENICII(TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/_mucenicii_traditii_din_pura_floarea_carbune_1394276426.html [Corola-blog/BlogPost/360267_a_361596]
-
le-amintesc alții! Ni s-au luat datele din buletinul de identitate, am luat armele cu seria trecută pe același tabel și când s-a ajuns la distribuirea încărcătoarele, mai mulți ne-am opus. Știam ce înseamnă un cartuș pe țeavă! Unii, însă, țipau disperați să se dea cartușe. Nu știu, nici astăzi, dacă erau dintre cei care luaserăm arme! Mă tem că nu! Rațiunea a învins și am stabilit un traseu de distribuire rapidă a muniției, în momentul în care
TABLETA DE WEEKEND (94): O INVITAŢIE ŞI TREI RĂSPUNSURI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1419148492.html [Corola-blog/BlogPost/376695_a_378024]
-
în cât timp este gata preparatul? -De obicei se lasă la foc mai moale toată noaptea.Insa am aici unul deja gata,dacă vreți să-l mirosiți. Fetele se apropiară de un cazan mare,la al carui capăt,pe o țeavă micuța,se scurgea lichidul pretios.Domnul Bathory lua sticluța bombata și dând cu mâna să inspire mirosul exclama mulțumit de cum a ieșit. -Am putea și noi să mirosim?întreba nerăbdătoare Victoria. Tatăl le înmâna sticluța care încă era puțin caldă
KARON,CAP 5 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1489845467.html [Corola-blog/BlogPost/340653_a_341982]
-
acasă, în speranța că nevastă-mea doarme și nu mai apucă să-mi vadă mutra. Da’ de unde!!! Stătea proțăpită în mijlocul patului și mă aștepta cu un chef nebun de scandal. Seară de seară, de ajunseseră vecinii să ne bată-n țeavă. Avea privirea injectată, ochii umflați de plâns, iar Mihai fusese trimis la mama-soacră, ca să „nu-i stric educația” cu comportamentul meu de tată derbedeu. Într-o zi m-am trezit că mă sună la serviciu și mă anunță: - Am schimbat
UN RATAT CELEBRU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Un_ratat_celebru_cristea_aurora_1359144374.html [Corola-blog/BlogPost/359362_a_360691]
-
bolnavă de tuberculoză («...el a înțeles că maică-sa nu mai are mult de trăit și a plecat să câștige bani» - p. 64); după ce trece printr-o serie de „experiențe cumplite“ (jandarm-vlăjganul „mirosind a medicamente“ îl acuză „de furtul unei țevi de plumb“, „de furtul fiolelor din geamantan“ etc., amenințându-l că-l „bagă două luni la închisoare“ dacă, la salariu, nu-i dă «două sute», apoi «trei sute» etc.); până la urmă, vânzându-și costumul „cu o sută de lei“, „într-o dimineață
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
umblă! La plimbare!/ Nu mai scos niciodată pe-aici./ Umblă mai repede c-a răsărit soarele!/ Hai, domnule, umblă o dată!” - un dialog sumbru dintre victimă și călău în filmul românesc “Oglinda” (acolo unde moartea își făcea brusc cunoscut chipul prin țeava revolverului înfipt în ceafa victimei - deținutul Lucrețiu Pătrășcanu - de către ucigașul sovietic de serviciu, holbat cu lăcomie perversă la propria lui victimă), o ultimă zvâcnire cinematografică de o tulburătoare echivalență cu imaginea generală a societății schimbate cu forța azi, simbol marcant
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1418429188.html [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
concertului pentru trompetă in Mi bemol major a lui Haydn îi inundă urechile arse de ger - îl mai auzise o dată, demult, și-i plăcuse teribil inveselit, dădu mai tare volumul radioului și continuă drumul spre culcușul său de sub pod între țevile de apă caldă se apropie de calea ferată și sări atletic peste șinele înghețate fără să mai audă nimic când, pe neașteptate, întoarse privirea și văzu luminile unui tren de noapte năpustindu-se spre el primul lui instinct îi comandă
O BALADĂ MODERNĂ A MORŢII CERŞETORULUI DE SUB POD de ADRIAN CREȚU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_cretu_1473681359.html [Corola-blog/BlogPost/376425_a_377754]
-
cald! Nimic, la Buhuși, nu mai e proaspăt. Dminețile au rouă caldă... Viața însăși e o nădușeală, o arșiță de amiază, începând să asfințească, lăsând cenușă în urmă!... Cald! Buhușiul părea întors cu fața înspre moarte. Nu curgea apă în țevi! Guguștiucii izgoniți din teii cimitirului, cei doborâți și prefăcuți scânduri, întindeau ciocurile la cer. În așa vremuri numai de boală nu mai aveam nevoie, dar avea ea nevoie de mine. Venise înserarea. Avea să cânte Maria Șalaru pe scena buhușeană
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
-o că are în mână un pistol, iar eu m-am ascuns în spatele lui. A întins mâna cu arma spre noi și ne-a amenințat că ne termină, dar sărăcuța!... că aproape nici n-am observat când a-ntors arma cu țeava spre ea și a tras... chiar în dreptul inimii. Ultimile ei cuvinte le-am auzit ca un horcăit de vită înjunghiată: „Să vă pedepsească Dumnezeu!” - Atunci, martoră Didina Dindeal, fiindcă Năică n-a divorțat niciodată de ea, de ce după trei ani
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_xi_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225742.html [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
transplant în etapa de rană deschisă... nici că se putea găsi un mai iscusit meșter distructiv ca acel ziarist de execuție, care a lovit un om suferind. Acum, de mai bine de o jumătate de an, arma cu glonțul pe țeavă a altui ziarist, ochește asupra admirabilei actrițe Anca Sigartău. O atât de cunoscută artistă, un om atât de bun, cu o sensibilitate ce domină întreaga voință a celui ce o privește, celui ce îi vorbește, ca nu cumva să-i
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1465561735.html [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
ce pâinea o schimbă în comoară, și apa-n lingou, praf de aur e sarea pe limbă și se cere făcută din nou, îl pisezi și îl scarmeni prin site, dar argintul rămâne argint, din adâncul fântânii sleite tragi o țeavă de tun aburind, râd cu lacrimi, nu plâng, râd cu lacrimi, ca un vas pus la rece fierbinte, nu mai știu: pentru-asemenea patimi o fi fost ceva leac înainte? Îmi pudrează pereții obrajii și îmi cern pe pomeți cărămidă, câțiva
POEME DIN OMBRIA de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_isanos_1479986929.html [Corola-blog/BlogPost/375485_a_376814]