161 matches
-
să fugă, replică Valerius. Și asta e destul ca să refuz să-l iau cu mine. Fata își acoperi fața cu mâinile. — Nici lacrimile nu-s de ajutor. Valerius îi privi mâinile tinere, dar aspre și pline de bătături, mâini de țesătoare. Umerii îi erau înguști, ca la subnutriți. Încă o dată se întrebă ce însemna Imperiul Roman, pentru gloria căruia fratele său Antonius își dedicase viața, dacă în provincii populația era chinuită, copleșită de birurile impuse de guvernatori în vreme de pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
fără culori chimice și poliester. În al cincilea an, tată-său și bunicu-său deveniseră proprietari ai unei țesătorii cu opt lucrătoare și cu doi paznici. Bătrânul mobed începuse să scrie o istorie a lui Zarathustra, ticluită în modelele puse de țesătoare în urzeală și bătătură. Erau minuni noi, care nu mai fuseseră arătate într-un bazar și care plăceau. Omar se-mplinise în acest oraș nou și i se părea că se și îngrășase, de aceea pornise în căutarea unui club
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
firul pe care îl torceam nu mai era de lână, ci de in, aveam să-mi amintesc parfumul suav al mătușii mele și buzele ei care se arcuiau spunând numele zeiței, Uttu. I-am spus lui Iosif povestea zeiței Uttu, țesătoarea. I-am spus și povestea marii zeițe Innana, cum a călătorit pe tărâmul morților și apoi cum s-a căsătorit cu regele-păstor Dumuzi, iar iubirea lor a adus belșug de curmale, vin și ploaie. Așa erau poveștile pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mă văd acolo, o să mă trimită afară din cort. Stăteam nemișcată, între mâna dreaptă a mamei mele și mâna stângă a Bilhei și mă minunam de ce auzeam. Rahela îi era devotată lui Gula, vindecătoarea. Bilha îi aducea ofrande lui Uttu, țesătoarea. Lea avea o legătură specială cu Ninkasi, făcătoarea de bere, care folosea un vas de lapislazuli și o lingură de aur și argint. Eu îi vedea pe acești idoli ca pe niște mătuși și niște unchi ceva mai mari decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de gen. Mai mult, Ghicaxe "„Ghica,Ion" insistă asupra unei cauze de fond a autonomieixe "„autonomie" scăzute a femeilor: dependența economicăxe "„dependența economică" față de bărbați. Încă din acea vreme, destinul lor ocupațional (altul decât cel al îngrijirii) se configura în calitate de țesătoare și cusătorese. El remarcă și faptul că femeile sunt voci informale în spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public", fără să fie părtașe la formarea opiniei publice (între altele, o remarcă atât de valabilă și astăzi). În aceeași linie se înscriu concepțiile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
emanciparexe "„emancipare" a femeilor prin muncă, în sensul în care profesia era o componentă identitară fundamentală, cel puțin pentru primul stadiu. Individual, femeile nu au mai fost definite funcțional ca mame, soții, fiice, ci ca electriciene, tractoriste, juriste, medici, profesoare, țesătoare ș.a. Faptul de a fi soții, mame și membre ale familiei urma după identitatea profesională. Această emancipare a identității proprii față de bărbați a fost însă însoțită de dependența față de patriarhul absolut: statulxe "„stat". În a doua etapă a comunismului, identificarea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
elementul cel mai subtil. Evocă invizibilitatea legăturii ce îl unește pe om de Dumnezeu. Nașterea, cu imaginea cordonului ombilical, și moartea, cu firul ce leagă corpul de suflet, au loc prin ruperea acestora. Faptul în cauză este ilustrat în reprezentarea țesătoarelor celeste, Moirele grecești și Parcele romane, care torc, deapănă și în cele din urmă taie firul vieții. Fusul este, ca atare, simbolul timpului care se scurge inexorabil, al mișcării perpetue, al ciclului neîntrerupt al nașterii și al morții. Firul este
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
unei perspective feminine politice și activiste la abordarea problemei discriminării rasiale, cyberfeminismul se etalează ca o mișcare dinamică și tensională, adesea divergentă. Diverse modele corporal-identitare și actanțiale ale acestui tip de feminism sunt analizate: emblema cyborgului la Donna Haraway, iconul țesătoarei la Sadie Plant, paradigma subiectului nomadic la Rosi Braidotti sau tropul zeiței la Elaine Ghraham. În același timp, sunt expuse criticile din interiorul cyberfeminismului, în special critica de tip Judith Squires. O atenție specială este acordată modului ambivalent de raportare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
însă nu discută modul în care funcționează genul în cadrele sociale, economice și politice hard și nu oferă cadre de intervenție sau de rezistență activă a femeii în contextele ciberneticii. Totuși, spre deosebire de modelul cyborgic postgender promovat de Donna Haraway, tiparul „țesătoarei” subînțeles de la Sadie Plant are un grad mai mare de utilitate în existența actuală (în ciuda conotației tradiționaliste, occidentale a termenuluiă. Discursul celei din urmă nu se dorește a fi unul revoluționar, de ruptură de modernitatea tehnoculturală, precum este discursul celei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtuale nu înseamnă eliberarea de constrângerile de gen, ci adâncirea polarității dintre sexe; nu înseamnă universalism, destrupare, transcendență și falocentrism, ci poziționare subiectiv-fizică, contingență și rezistență ideologică. Dacă la Donna Haraway metafora discursiv-politică este cyborgul, la Sadie Plant tropul este „țesătoarea” rețelei rizomatice, iar la Elaine Graham figurația identitară este zeița, la Rosi Braidotti iconul feminist este „subiectul nomadic” (vezi capitolul al doilea pentru o discuție mai extinsă a nomadismuluiă. În ultimul caz, avem de-a face cu o întâlnire între
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a țesut bătături la picioare. Cînd se isprăvește pînza, să împarți uruioc la oricine, ca să te scoată pe lumea ailaltă din ră zboi. Cînd se gătește pînza, e bine a o scoate îndată din spată, că la din contra, murind țesătoarea, rămîne cu gura deschisă. Cînd o pînză se isprăvește de țesut, cei care sufăr de venin* să stea lîngă ea cînd se taie, și femeia care țese să zică: „Nu tai pînza, ci veninul lui cutare.“ Dacă s-a sfîrșit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
jurnal pentru (a)uzul psihaunautelor moro(n)izate 72 2. O deCODAre pentru JargoNău(l)cile (hex)agonizate cu ordin de la Revizori 81 3. Narcis, istmul Revizorilor și hățișurile pla(i)urilor din cuvintele alogene 88 4. Pidosnica oglindă a țesătoarelor de tapiserii socializde sau dincolo de text(ură) și psihocrație 93 5. Bouillon d'IQ-lture 102 i. Lacul, smârcul... 102 ii. Extras de cont oniroscriptic 106 6. Ce pielea mea... 114 ANEXE STRICT SECRETE 120 (r)întru LOCAREA Cajvanemelor și cajvantlâcurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de "splendid isolation" (sintagma englezească este folosită ca atare de Grunberger) este rezultatul unui relații "objectale" negativă și pozitivă în același timp, conducând la căutarea pătimașă/violentă (éperdue) a legăturilor fuzionale, "a unei relații în oglindă". 4. Pidosnica oglindă a țesătoarelor de tapiserii socializdeggg sau dincolo de text(ură) și psihocrație În spirit calembourghez decalat, aș spune că așa-numită critică tematică a lui Mauron (autoproclamată "psihocritică" de creatorul ei și vândută pe sub mână de teoreticienii dintre Bach-Louis, Dâmbov-Tisa și Cacaina) prinde
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Gobelins, acum vreo trei ani, am văzut că acel complicat produs este țesut pe spate, imaginea fiind în oglindă (ceea ce presupunea o pregătire a ochiului și a minții). Verificarea se făcea cu o oglinjoară aflată sub utilaj. Funcționarea mentală a țesătoarelor de text delațional (indiferent de gen) era cumva asemănătoare cu cea a privirii alternate a tapisereselor de la Paris între imaginea vizibilă cu ochiul liber (inversată pe orizontală) și cea din oglindă, ambele confruntate cu modelul primit. Cu o mică diferență
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de represiune erau mult mai variate iar colectivul putea deveni un mediu al hiper-normativității politice. Nu o dată, inspectorii de specialitate (titularii și cei care se pretau la jocul voluntariatului) erau dirijați spre "obiective" ale căror performanțe trebuiau urmărite strictlll. Când țesătoarele de imagine negativă a lui Elpi îl conduceau acolo, știau bine ce fac, mai ales că teroarea putea fi continuată și de ele, prin intermediul colectivului care urma să-l integreze, în interiorul căruia se ventilau temele clasice cu irizații sexuale. Modelul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
voyeurist ce adoarme în noaptea nunții, amețit de alcool și îmbrăcat, alături de tânăra mireasă. Un eșec erotic ce va confirma incompatibilitatea, inclusiv spirituală, a partenerilor și va decide treptata lor înstrăinare și despărțire. Surorile lui Elmer, cele două fete bătrâne, țesătoare la o savant dozată rețea de clevetiri și otrăvite bănuieli, fac proba măiestriei clasice a lui Trevor, descriptor al retroscenei biografice a întregii familii Quarry, un adevărat viespar de ambiții, frustrare și mimetism. Viespar în care nimerise străina Rose și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
despărțirii nu-și mai au sensul. În Rampa din 14 aprilie 1912 este reprodus un panou decorativ de Verona, Ursitoarele și omul, cu un mic text însoțitor care să dezlege alegoria. În folclorul românesc, Ursitoarele reprezintă echivalentul Parcelor, cele trei țesătoare mitologice care țes firul destinului, "ursita". Femeia din fund reprezintă nașterea, care toarce firul vieței. Alături, la stânga, femeia care descurcă firele, e iubirea care încântă și dă iluzii. Astfel omul legat de pomul vieții își uită amarurile și iubește viața
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
director, Sucursala Vaslui a Băncii de investiții; Dumitru Popa - prim secretar al Comitetului municipal de partid Bârlad; Marcel Popescu - director, Întrepr. mecanică Vaslui; Jana Tiron - controlor tehnic de calitate, Întrepr. de tricotaje Huși. Membrii Comitetului județean de partid Veronica Asaftei - țesătoare, Întrepr. Textila Vaslui; Dorel Ciobanu - maistru la Întrepr. de produse abrazive Bârlad; Fănica Ciobârcă - filatoare la Întrepr. de vigonie Bârlad; Ovidiu Copacinschi - șef secție proiectare, Consiliul județean Vaslui; Dumitru Drăghici - director, Direcția sanitară Vaslui; Lucica Damian - lăcătuș, IAMC Vaslui; Gheorghe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
obiecte cum ar fi: oale realizate la "roata olarului", măști realizate de diferiți meșteri renumiți, picturi pe sticlă, etc. Reușita unor astfel de activități implică o pregătire riguroasă. Pe baza unui proiect bine stabilit: jocul "de-a olarul", "de-a țesătoarea" etc. este o modalitate eficientă de educare; munca În comun, În echipă este importantă În crearea unei coeziuni; contactul cu obiectul de muzeu este important prin mesajul pe care Îl transmite. Finalitățile actului educativ sunt un câștig pe planul formativ
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
citarea comentată prin glosa ironică și / sau ficțională și citarea complinită (M. Angenot). Iată una din mostrele incriminatorii, pensate de Arghezi din discursul iorghist: "... ei [chinezii, n.n., M.S.] s-au lăcătuit ca un învățat în cămăruța lui, ori ca o țesătoare în odăița ei, ca să lucreze"287. Prin sublinierea grafică a cuvântului "lăcătuit", Arghezi își manifestă, economisind prețiosul material lingvistic, dezacordul față de o alegere lexicală neinspirată, licențioasă a adversarului. Glosa specifică discursului polemic arghezian, prin simularea perfidă a admirației atașată enunțului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de modă, ocupație condamnabilă cu câțiva ani în urmă. Bântuit de individualism, „originalitate” și încăpățânare, Măgureanu propune pentru producția de serie a fabricii de textile un model de rochie ca o varză înflorită, de care râd muncitoarele textiliste. Prietena lui, țesătoarea Ileana (element sănătos), îi cere să termine cu prostiile „creative”. Dinu face pe șeful, nu ține seama de nimic. Pe răspunderea lui, se fabrică rochii pe care nu le cumpără nimeni. „Artistul” are un adevărat coșmar diurn, cu nenumărate femei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un adevărat coșmar diurn, cu nenumărate femei îmbrăcate în „colecția” lui jalnică. În fine, „i se ia ceața de pe ochi” ! La expoziția de modă a întreprinderii, un model frumos schițat de el cândva și abandonat este prezentat și premiat. Ileana, țesătoarea, e autoarea manevrei prin care Măgureanu e salvat de sine însuși și luat de bărbat. Noutatea propagandistică, reluată apoi sistematic, constă în crearea unei feerice lumi paralele cu România reală. Film‑anestezie. Designul de modă este un domeniu prin excelență
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
copiilor mici. Nu se pune problema, la acest nivel, de originalitate. Este însă un mijloc excelent de a cultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior. Planul productiv este planul creării de obiecte, specific muncilor obișnuite. Un olar sau o țesătoare de covoare produc obiecte a căror formă se realizează conform unei tradiții, unei tehnici consacrate, aportul personal fiind redus. Este planul la nivelul căruia accede orice om muncitor. Planul inventiv este accesibil unei minorității foarte importante. E vorba de inventatori
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
Iulia, 2004, pag. 21; Paul Teodorescu - Album de familie, Ed. Europolis, Constanța, 2008, pag. 131. Grad Vasile 1933 Sculptor Născut la 17 septembrie 1933 în localitatea Vișeu, județul Maramureș. Studii: Școala Populară de Arte, Satu Mare. Vasile Grad Rotarul Vasile Grad - Țesătoare Basorelief lemn Basorelief lemn Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. Grigorescu Ion Gheorghe 1904 1984 Pictor Născut în localitatea Glâmbocel, comuna Bogați, jud. Argeș. Studii: Medic stomatolog Debut artistic - 1965 Bibliografie și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; El nu putea să se îndrepte către modelele picturii „de muzeu”, ale cărei secrete n-avea cum să le cunoască, prin urmare compune în registre și ilustrează din memorie orice, întocmai ca țesătoarele de scoarță. Procesul nu este însă deliberat, s-ar ghici un astfel de demers din acordurile cromatice, acum necăutate, sau din rigorile grafiei. Stilul său s-a dovedit susceptibil de progres chiar și la o vârstă înaintată, dovadă excelenta pânză
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]