168 matches
-
introducerea unor tehnologii moderne și de trecerea treptată la producția automatizată, în numeroase întreprinderi fiind inițiate studii și cercetări ergonomice și de psihologie inginerească. Prima cercetare de psihologia muncii mai importantă din această perioadă a fost Analiza psihologică a muncii țesătoarei (I. Iancu, G. Zapan, C. Botez, 1953), care analizează procesul de muncă prin prisma operațiilor de transmitere a informației, condiționării și stereotipului dinamic. Metoda a fost dezvoltată apoi de Faverge și Ombredane (1955), care citează și reproduc numeroase pasaja din
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să transmită informație, etc.) descrie un sistem elementar (deseori descriind un post de muncă) care poate avea structuri diferite: Un om și o mașină (de exemplu: un operator pe calculator și calculatorul); Un om și mai multe echipamente (de exemplu: țesătoarea care lucrează pe mai multe războaie de țesut); Mai mulți oameni și o mașină (de exemplu: echipajul unui avion). Sistemele cu mai mulți oameni operând pe mai multe mașini simultan sunt sisteme complexe și se numesc sisteme sociotehnice. Acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
uriașe este preferabilă statului în pat în celule înguste lîngă numeroși colocatari. Din păcate, calificările oferite sînt toate la un nivel primar: lăcătuși, tîmplari, strungari, zidari, sudori, bobinatori, tinichigii auto, legumicultori și betoniști pentru bărbați, iar pentru femei croitorese și țesătoare. Întrebați ce meserie le-ar plăcea să aibă după eliberare, cei mai mulți răspund: ziariști, șoferi, fotografi, mecanici auto, actori, chelneri, electricieni, vînzători etc. Toate aceste meserii de naturi diferite valorizează individul care le execută. Și cei mai mulți dintre indivizii încarcerați declară că
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; El nu putea să se îndrepte către modelele picturii „de muzeu”, ale cărei secrete n-avea cum să le cunoască, prin urmare compune în registre și ilustrează din memorie orice, întocmai ca țesătoarele de scoarță. Procesul nu este însă deliberat, s-ar ghici un astfel de demers din acordurile cromatice, acum necăutate, sau din rigorile grafiei. Stilul său s-a dovedit susceptibil de progres chiar și la o vârstă înaintată, dovadă excelenta pânză
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Secția Auxiliara Feminină FIDAC), consemnări și documente care reflectă activitatea susținută în cadrul asociațiilor feministe din țară și străinătate (Uniunea Intelectuală Română, Gruparea Femeilor Române, Solidaritatea, Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, Memorialul Interaliat de la Liège, Ateneul Popular de la Bușteni, societatea "Țesătoarea"), precum și inițiativele culturale, sociale, edilitare propuse. Din pleiada valorilor românești - "oamenilor în timp" - recurgând la modă(litatea) de investigare secundară a ritmului/ dinamicii prestabilit(e), prezentul volum selectează figură Alexandrinei Cantacuzino și se centrează pe profilul/personalitatea acesteia, preluând și
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
voyeurist ce adoarme în noaptea nunții, amețit de alcool și îmbrăcat, alături de tânăra mireasă. Un eșec erotic ce va confirma incompatibilitatea, inclusiv spirituală, a partenerilor și va decide treptata lor înstrăinare și despărțire. Surorile lui Elmer, cele două fete bătrâne, țesătoare la o savant dozată rețea de clevetiri și otrăvite bănuieli, fac proba măiestriei clasice a lui Trevor, descriptor al retroscenei biografice a întregii familii Quarry, un adevărat viespar de ambiții, frustrare și mimetism. Viespar în care nimerise străina Rose și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ei astăzi “tradiționaliști”, ortodocși de stil vechi.) Majoritatea sătenilor sunt agricultori harnici, iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
copiilor mici. Nu se pune problema, la acest nivel, de originalitate. Este însă un mijloc excelent de a cultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior. Planul productiv este planul creării de obiecte, specific muncilor obișnuite. Un olar sau o țesătoare de covoare produc obiecte a căror formă se realizează conform unei tradiții, unei tehnici consacrate, aportul personal fiind redus. Este planul la nivelul căruia accede orice om muncitor. Planul inventiv este accesibil unei minorității foarte importante. E vorba de inventatori
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
cu psihosociologul francez de origine română Serge Moscovici... Mi-a fost mai ușor, ca femeie, și să îndur săptămânile lungi de lectură, selecție și dispunere a imensei cantități de informație de arhivă. Îmi asumam, oarecum, claustrarea în gineceul medieval al țesătoarelor de tapiserii. Dar cercetarea e o muncă de artist, cum spune Serge Moscovici, o aventură al cărei început și sfârșit nu-ți aparține. Aș spune acum că am trăit un timp fascinant. Și norocos, prin aceasta. E ca-n povestea
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
director, Sucursala Vaslui a Băncii de investiții; Dumitru Popa - prim secretar al Comitetului municipal de partid Bârlad; Marcel Popescu - director, Întrepr. mecanică Vaslui; Jana Tiron - controlor tehnic de calitate, Întrepr. de tricotaje Huși. Membrii Comitetului județean de partid Veronica Asaftei - țesătoare, Întrepr. Textila Vaslui; Dorel Ciobanu - maistru la Întrepr. de produse abrazive Bârlad; Fănica Ciobârcă - filatoare la Întrepr. de vigonie Bârlad; Ovidiu Copacinschi - șef secție proiectare, Consiliul județean Vaslui; Dumitru Drăghici - director, Direcția sanitară Vaslui; Lucica Damian - lăcătuș, IAMC Vaslui; Gheorghe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a țesut bătături la picioare. Cînd se isprăvește pînza, să împarți uruioc la oricine, ca să te scoată pe lumea ailaltă din ră zboi. Cînd se gătește pînza, e bine a o scoate îndată din spată, că la din contra, murind țesătoarea, rămîne cu gura deschisă. Cînd o pînză se isprăvește de țesut, cei care sufăr de venin* să stea lîngă ea cînd se taie, și femeia care țese să zică: „Nu tai pînza, ci veninul lui cutare.“ Dacă s-a sfîrșit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
jurnal pentru (a)uzul psihaunautelor moro(n)izate 72 2. O deCODAre pentru JargoNău(l)cile (hex)agonizate cu ordin de la Revizori 81 3. Narcis, istmul Revizorilor și hățișurile pla(i)urilor din cuvintele alogene 88 4. Pidosnica oglindă a țesătoarelor de tapiserii socializde sau dincolo de text(ură) și psihocrație 93 5. Bouillon d'IQ-lture 102 i. Lacul, smârcul... 102 ii. Extras de cont oniroscriptic 106 6. Ce pielea mea... 114 ANEXE STRICT SECRETE 120 (r)întru LOCAREA Cajvanemelor și cajvantlâcurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de "splendid isolation" (sintagma englezească este folosită ca atare de Grunberger) este rezultatul unui relații "objectale" negativă și pozitivă în același timp, conducând la căutarea pătimașă/violentă (éperdue) a legăturilor fuzionale, "a unei relații în oglindă". 4. Pidosnica oglindă a țesătoarelor de tapiserii socializdeggg sau dincolo de text(ură) și psihocrație În spirit calembourghez decalat, aș spune că așa-numită critică tematică a lui Mauron (autoproclamată "psihocritică" de creatorul ei și vândută pe sub mână de teoreticienii dintre Bach-Louis, Dâmbov-Tisa și Cacaina) prinde
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Gobelins, acum vreo trei ani, am văzut că acel complicat produs este țesut pe spate, imaginea fiind în oglindă (ceea ce presupunea o pregătire a ochiului și a minții). Verificarea se făcea cu o oglinjoară aflată sub utilaj. Funcționarea mentală a țesătoarelor de text delațional (indiferent de gen) era cumva asemănătoare cu cea a privirii alternate a tapisereselor de la Paris între imaginea vizibilă cu ochiul liber (inversată pe orizontală) și cea din oglindă, ambele confruntate cu modelul primit. Cu o mică diferență
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de represiune erau mult mai variate iar colectivul putea deveni un mediu al hiper-normativității politice. Nu o dată, inspectorii de specialitate (titularii și cei care se pretau la jocul voluntariatului) erau dirijați spre "obiective" ale căror performanțe trebuiau urmărite strictlll. Când țesătoarele de imagine negativă a lui Elpi îl conduceau acolo, știau bine ce fac, mai ales că teroarea putea fi continuată și de ele, prin intermediul colectivului care urma să-l integreze, în interiorul căruia se ventilau temele clasice cu irizații sexuale. Modelul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
categoric nereprezentabile) se petrec, în virtutea unor farmece, întâmplări miraculoase. În primul poem flăcăul Leandru, tăietor de lemne, asumându-și rolul de Făt-Frumos, omoară vrăjitoarea cu al cărei concurs tiranul încearcă să o seducă pe iubita lui credincioasă, Mene, o modestă țesătoare. Aceasta, după ce Marao fusese prefăcut de vrăjitoare în șarpe și înainte ca ea să îi redea înfățișarea omenească. Redevin, în schimb, oameni Măgarul, anterior fiu de împărat, și pisica, în care se ascunde fiica domnului cețurilor. În celălalt poem Voinicel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
renumitele moire (moirai = „ursite, ursitoare”): Cloto (Klwvqw = „cea care toarce”), Lachesis (Lacesi" = „cea care deapănă firul vieții”) și Atropos ( )Atropo" = „cea care taie firul vieții, cea care nu se poate întoarce înapoi”). Moirele sunt toate torcătoare, urzitoare, împletitoare de fire, țesătoare, clÄthes (klw=qe"). S-a păstrat amintirea lor în basmele românești denumirea „cele trei urzitoare” (sau „ursitoare”, cum a caligrafiat P. Ispirescu). Cloto este cea care „dă drumul firului vieții”, Lachesis este cea care „conduce firul vieții”, când sinuos, când
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
femei se implică profund în soarta lui Polytropos. Calipso îl reține (în insula Ogigia) pe Ulise șapte ani, oferindu-i-se ca soție și dăruindu-i „tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” - ca în basmul românesc 22. Era o țesătoare mirifică. Când vine să-l elibereze pe Ulise, zeul Hermes o găsește „lucrând o pânzătură”, „țesând c-o suveică de aur”23. Calipso țesea destinul lui Ulise, jucând rolul moirei Cloto. Numele ei, Kaluywv, vine de la verbul kalypto (kaluptw), care
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
utilitate sau valoare, ca în cazul desenelor realizate de copiii mici. b. Creativitate productivă, când persoana și-a însușit priceperi și deprinderi care permit să producă lucruri utile, dar în care specificul ei să fie slab exprimat. Este cazul unei țesătoare de covoare și a oricărui muncitor calificat Ă ei punând în practică tehnici cunoscute, originalitatea fiind minimă. c. Creativitatea inventivă face posibile invențiile, îmbunătățirile aduse produselor, aparatelor, suficient de importante pentru a fi brevetate și difuzate în producție. Inventatorii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
XVI-lea, în importanta sa lucrare "Historia de las Indias", un rezumat al "Jurnalului" pierdut al Amiralului, afirma, în legătură cu decizia respectivei comisii, că "toți îl luau în râs"! Pleacă la Cordoba unde o cunoaște pe tânăra Beatriz Enriquez de Arana, țesătoare, care îi dăruiește un fiu, Hernando sau Fernando, cel care peste ani avea să scrie "Historia del Almirante Don Cristobal Colon" și care, fiind fiu provenit dintr-o legătură "nelegiferată în fața altarului", avea să fie principala cauză a refuzului Bi-sericii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
am încercat să contribui și eu cu ceva la "bugetul familiei". Așa că încă din clasa întâia am intrat la propriu și la figurat "în pâine". Aveam un coleg de clasă ai cărui părinți făceau parte din noua aristocrație mama, fostă țesătoare la fabrica " Textila", fusese avansată directoare, iar tatăl, tot muncitor, se trezise peste noapte, după 2-3 luni de "școală de partid", numit procuror. Aveau un băiat, cam bolnăvior, coleg cu mine, care nu prea mergea bine cu cartea și, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
din diferite domenii, e drept, la ore la care poporul doarme, legănat și obosit de reclame, politicieni, fotbal și vedete sexy. Probabil că starea actuală trebuie asimilată aceluiași sindrom adolescentin, ușor schizoid: de la elogiul comunist al muncii grele a macaragiilor, țesătoarelor și metalurgiștilor, am trecut la elogiul loisir-ului, al spectacolului, al circului. Elogiam munca fizică? Ei bine, acum elogiem desfătarea picantă și circul politic! Elogiam anonimatul „colectivelor de muncă”? Ei bine, acum facem exclusiv elogiul lui „one man show”! Ne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
de gen. Mai mult, Ghicaxe "„Ghica,Ion" insistă asupra unei cauze de fond a autonomieixe "„autonomie" scăzute a femeilor: dependența economicăxe "„dependența economică" față de bărbați. Încă din acea vreme, destinul lor ocupațional (altul decât cel al îngrijirii) se configura în calitate de țesătoare și cusătorese. El remarcă și faptul că femeile sunt voci informale în spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public", fără să fie părtașe la formarea opiniei publice (între altele, o remarcă atât de valabilă și astăzi). În aceeași linie se înscriu concepțiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
emanciparexe "„emancipare" a femeilor prin muncă, în sensul în care profesia era o componentă identitară fundamentală, cel puțin pentru primul stadiu. Individual, femeile nu au mai fost definite funcțional ca mame, soții, fiice, ci ca electriciene, tractoriste, juriste, medici, profesoare, țesătoare ș.a. Faptul de a fi soții, mame și membre ale familiei urma după identitatea profesională. Această emancipare a identității proprii față de bărbați a fost însă însoțită de dependența față de patriarhul absolut: statulxe "„stat". În a doua etapă a comunismului, identificarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
38. Carta Femeii, adoptată la cel de-al XII-lea Congres al Alianței Internaționale pentru Sufragiu și Acțiunea Civică și Politică a Femeilor, reprodusă din Ziarul nostru, nr. 4 din aprilie 1935. 39. Deschiderea Expoziției de scoarțe românești a Soc. „Țesătoarea”. Solemnitatea de la „Casa Femeii”, articol în Universul din 18 mai 1935. 40. Darea de seamă asupra activității Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, prezentată de Alexandrina Cantacuzino la Congresul Societății, București, 26 mai 1935. 41. Protecția muncii femeilor și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]