616 matches
-
născut la Sichevița. Citat; ,, Dar se pare primul care a scos în evidență informații despre Moldova Nouă este Francesco Griselini (1717, Veneția - †1787, Milano) a fost un savant italian născut în 1717 la Veneția, fiu al lui Marco, vopsitor și țesător de stofe de mătase și Elisabetta Sperafigo, dintr-o familie milaneză de comercianți de mătase. Activitatea sa s-a desfășurat în mai multe domenii precum cel al științelor naturale, cartografie, istorie, literatură, etc. În 1774 Griselini pornește într-o lungă
MOLDOVA NOUĂ LOCALITATE MILENARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346448_a_347777]
-
slabi sau cei lipsiți de slavă, cârmuitori sau stăpâniți, bogați și săraci, ca să înlăturăm aceste patimi rele din sufletul nostru și să încetățenim în el alaiul virtuților. Fiindcă și plugarul, și tăbăcarul, și zidarul ce face case, și croitorul, și țesătorul, și îndeobște tot omul care își procură cele de trebuință vieții, prin ostenelile sale și prin lucrarea mâinilor lui, dacă înlătură și izgonesc din sufletul lor pofta și dorința bogăției, a slavei și a moliciunii, sunt cu adevărat fericiți. Căci
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
acești "lipsiți de castă" și a găsit o cale, care a constituit în același timp și începutul "artelor și meseriilor". Denumirea acestor "lipsiți de castă" era Burensunker. Anume acești copii au fost îndrituiți la meserii determinate: o parte au devenit țesători, o alta lucrători în fier, și astfel din diversele îndeletniciri s-au născut diverse caste, într-un număr mai mare acolo unde exista mai multă civilizație și mai mic acela unde viața era mai puțin civilizată. Cea mai nobilă dintre
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cată să are, să samene, să treiere etc. și toată munca aceasta dă drept rezultat un obiect, pe care omul îl schimbă pe alt obiect, pe îmbrăcăminte de ex., în care iar s-au înmagazinat munca producătorului de lână, a țesătorului, a boiangiului, a croitorului etc. O serie îmagazinată de muncă se schimbă pe o alta - deci, în ultimă redacțiune, se schimbă nu numai marfă pe marfă, ci muncă pe muncă. Omul însă nu schimbă direct marfa ce-o are pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
această cauză, marea majoritate a lucrătorilor calificați era adusă de peste hotare, îndeosebi din statele germane și Imperiul Habsburgic. M. Kogălniceanu spunea în 1855 că a angajat pentru fabrica sa de postav lucrători din străinătate: „mai mulți oameni, maiștri, contramaiștri, calfe, țesători, torcători, apretori, pioari etc. ...”, toți aduși „cu grele cheltuieli, fiindcă fiecare din aceștia numai pentru adusul său nu mă ține mai puțin de douăzeci galbeni”. Lucrătorii de la fabrica lui M. Kogălniceanu - spune G. Apostoleanu - „în cea mai mare parte sunt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înăsprire a legislației, pentru descurajarea producătorilor care livrează pieței produse de slabă calitate, contrafăcute, nocive sănătății și siguranței consumatorilor. De menționat că în România există încă din vechime practici de pedepsire a meseriașilor care dădeau lucruri de proastă calitate. Astfel, țesătorilor care produceau stofe proaste, li se ardeau produsele, blănarii erau pedepsiți să plătească pentru produse de slabă calitate, un galben și trei livre de ceară, ceea ce reprezenta o amendă considerabilă, aurarii care falsificau aurul erau excluși din breaslă etc. Sistemul
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
ființă) zoa pl. ființe vii (v. Ezechiel; Sf. Ioan) Zoa și constelațiile lor morfo-funcționale (adaptat după S. Foster Damon, 1973, p. 212) Punct cardinal NORD EST SUD VEST Zoa UrthonaLos Luvah Urizen Tharmas Semnificații Imaginație Emoție Rațiune SimțireTrup Profesii Fierar Țesător Plugar Pastor Metale Fier Argint Aur Arama Elemente Pămînt Foc Aer Apă Spirite ale naturii Gnomi Genii Zîne Nimfe Trup Cap Inima Stomac Pîntece Locuri Nadir Centru Zenit Circumfer. Stări Zei Oameni Materie Vegetație Arte Poezie Muzică Arhitectură Pictură Simțuri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ceea ce fusese. O asemănare vie va caracteriza și mai bine pe acest om cu tot neamul lui. "Vedeți - urmă Asan - aceste fire care atârnă de la sulița mea, deosebite prin coloare, nu prin împletitură. Ele sânt din aceeași materie și un țesător le-a țesut pe toate; dar, fiindcă se deosibesc prin coloare, ți-ar veni a zice că sânt din altă materie și că alt meșter le-a făcut, ceea ce în realitate nu este. Isaac și Alexios Angelos, acești frați încoronați
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât de puterea lor fizică, pe când ceștilalți se servesc mai cu seamă de inteligențele lor. Aceeași diversitate se observă încă în funcțiunile între cari se împarte fiece ramură a producțiunii. Într-o manufactură de bumbac de ex. lucrătorul torcător sau țesător nu are să desfășure aceleași facultăți ca mecanicul, contramaistrul sau directorul. Într-o armată soldatul nu are a dezvolta aceleași facultăți ca generalul etc. Într-un cuvânt, munca își are ierarhia sa firească. Funcțiunile cari cad în cercul ei formează o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țesutului - pare să fie cuprinsă în demersul lui Tezeu. Privit de sus, Labirintul cu firul desfășurat pe parcursurile sale se aseamănă cu „o ciudată pânză de păianjen” (8, p. 197). În textele vedice și postvedice, Zeul suprem este frecvent numit „țesătorul” cosmic și asociat alegoric cu păianjenul care țese lumea din propriul său fir (83, pp. 215-218). Mircea Eliade consideră că apelul speculațiilor arhaice indiene la noțiuni de tipul „fir, păianjen, tramă, țesătură” este cel mai adecvat pentru a exprima ideea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a ajunge de la câmpul muncitorului pân-la coliba lui. Tot acest lucru se 'ntîmplă cu lâna pe care-o plătim înzecit când se 'ntoarce 'ndărăt sub forma de postav. O mică parte din această plată o ia producătorul lânii, una mică țesătorul de postav - diferența o înghite transportul și transmisiunile. Daca deci am calcula diferența între prețul articolului brut ce-l esportăm și prețul lui când ni se-ntoarce sub formă de fabricat ar rezulta sume de milioane, din care cel puțin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a construirii Catedralei Notre-Dame, a cărei inaugurare a reprezentat un moment crucial. "Deși atât Regele Franței, cât și Episcopul Parisului patronau evenimentul, reprezentând Biserica și Statul, parizienii celebrau Notre-Dame de asemenea ca triumf al capacităților de construcție, sărbătorind sculptorii, sticlarii, țesătorii și tâmplarii care au efectuat munca manuală, precum și bancherii care finanțaseră lucrarea. O a treia parte, Economia, își făcea debutul pe scena civilizației" (Sennett, 1994: 153). Un alt semn este apariția, tot pe la 1250, a celebrei Biblii ilustrate, sponsorizate de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
rând de munca de transport al bumbacului brut în țara unde urmează să fie prelucrat (incluzându-se aici Și o parte din munca efectuată pentru construirea vasului cu care va fi transportat bumbacul), în al treilea rând munca torcătorului Și țesătorului, în al patrulea rând o parte din munca inginerului, fierarului, dulgherului care au construit utilajele folosite la obținerea ciorapilor Și în al cincilea rând munca negustorului detailist. Ricardo precizează că trebuie să se facă distincție între munca efectuată direct - de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
are efect, e puternică, poate să și servească dar să și subjuge. In istoria modernă a cromaticii europene au jucat un rol de seamă și artiștii din România. Coloriști prin excelență, continuând firesc pasiunea pentru culori a olarilor sau a țesătorilor, țăranii au contribit la progresul universului colorat din secolul nostru. Pictorul nu depășește însă viziunea clarobscurului propriu-zis. Cu toate că așa cum remarcă unii autori, în perioada maturității el s-a deosebit de viziunea școlii de la Barbizon, de unde pornise, printr-un mod mai personal
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Absolut. A doua este nevoia de locuință, a treia cea de îmbrăcăminte și de cele asemănătoare. Așa este. Să vedem cum va ajunge cetatea să le asigure pe acestea. O dată, îl va avea pe agricultor, apoi pe constructor, apoi pe țesător? Sau vom adăuga acolo și pe cizmar și pe încă un meseriaș dintre cei ce se îngrijesc de nevoile trupului? Desigur. Deci cetatea, redusă la esențial, ar consta din patru sau cinci oameni. Așa se pare. Ei bine, nu trebuie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
se pare, nu-și va face singur plugul, dacă vrea ca acesta să fie bun, nici hârlețul, nici celelalte unelte, câte sunt necesare agriculturii. Și nici constructorul nu va face altfel, căci acesta are nevoie de multe scule. La fel țesătorul și cizmarul. Sau nu? Adevărat. Așadar, dulgheri, fierari și alții asemenea - meșteșugari numeroși vor fi laolaltă în mica cetate, pe care o vor popula din belșug. Firește. Și încă n-ar fi un oraș prea mare, dacă ai adăuga și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
încă n-ar fi un oraș prea mare, dacă ai adăuga și crescători de vite, păstori și ciobani, pentru ca și plugarii să aibă boi la arat, precum și constructorii împreună cu plugarii să aibă ce înjuga când au de cărat ceva, iar țesătorii și cizmarii să aibă lână și piei. Nu ar mai fi chiar o cetate mică, cea unde s-ar găsi toți aceștia! - vorbi el. Însă - am zis eu - este aproape imposibil să întemeiezi o cetate într-un loc unde să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ți se pare a fi de domeniul unei meserii? Ba întru totul. Sau cumva trebuie să ne îngrijim mai mult decât de cizmărie de meseria armelor? Câtuși de puțin. Însă noi l-am oprit pe cizmar să vrea să ajungă țesător sau zidar, ci /i-am prescris să fie/ cizmar, pentru ca treaba cizmăriei să fie bine făcută în cetatea noastră; la fel fiecăruia dintre ceilalți meseriași i-am încredințat o singură îndeletnicire - cea pentru care este dăruit prin fire - pe care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui Socrate. Teoria ideilor, ax central al filosofiei platoniciene, este prea puțin invocată în acest dialog, dar nici ideile radicale privind proprietatea comună, separarea claselor sau supremația filosofului din Republica nu mai sunt susținute ca atare. Omul politic opune mitul țesătorului mitului omului de aur din Republica, în sensul că nu mai susține separația absolută între caracterele umane (și aceasta chiar pe criterii ereditare), ci o fuziune sistematică între contrarii, menită să limiteze efectele negative ale fiecăruia dintre ele: „Să zicem
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Idealismul politic platonician a declanșat și reacții critice, din perspectiva teoriilor realiste și liberale. Karl Popper, în primul volum din Societatea deschisă și dușmanii ei, dedicat în întregime lui Platon, găsește o formă de radicalism extrem în descrierea conducătorului ca țesător: „În același spirit, Platon vorbește în Omul politic despre cârmuitorii regali care guvernează în conformitate cu Știința politică regală; aceștia, «fie că ar conduce după legi, fie fără legi, fie cu, fie fără consimțământul celor conduși...; și fie că omorându-i pe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cât de departe poate în rezolvarea acestei ecuații menținând acele necunoscute implicite, rezultatul fiind o ecuație simplificată cu celelalte variabile nedeterminate. Iar atunci când nedeterminarea unor condiții pune în impas exercițiul, Platon recurge la mit. Mitul generației de aur sau mitul țesătorului au, paradoxal, o funcție regulativă. Ele au grijă ca variabilele care pot atenta la universalitatea definiției să nu rămână niște nedeterminabile și nici să nu fie particularizate. Acesta este motivul explicațiilor mitologice, că este greu să demonstrăm o problemă dintre
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fabricanți de arme, pe primii săi cincizeci de tăbăcari, pe primii săi cincizeci de boiangii, pe primii săi cincizeci de mineri, pe primii săi cincizeci de fabricanți de pânzeturi, pe primii săi cincizeci de textiliști, pe primii săi cincizeci de țesători de mătase, pe primii săi cincizeci de fabricanți de postav, pe primii săi cincizeci de fabricanți de articole de fierăraie, pe primii săi cincizeci de fabricanți de faianță și de porțelan, pe primii săi cincizeci de fabricanți de sticlărie și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
rânduri de pe pământ, sunt valabile pentru alții, nu pentru prelați... Dacă împărăția cerurilor aparține celor săraci, nu încape nicio îndoială că Vaticanul înregistrează un număr considerabil de persoane sortite afuriseniei. în ce-l privește, Willem Cornelisz trăiește printre oameni modești, țesători de felul lor. Bizuindu-se pe acest paralogism interesant - cei bogați și cei puternici de la Vatican riscă să ocupe ultimele rânduri în cer... - el susține că numai sărăcia garantează grația divină și perfecțiunea care fac posibilă orice acțiune. Numai sărăcia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
spiritul subtil, epuizat în asceză, generează perfecțiune și lasă departe în urmă spiritul grosier în care zac cea mai mare parte dintre oameni. XV JOHANNES HARTMANN D’AMTMANSTETT și „adevărata beatitudine” 1. Inocența devenirii. Cunoscut și sub numele de Jean Țesătorul, acest adept al Spiritului Liber compare în fața inchizitorului la Erfurt, pe data de 26 decembrie 1367. Nu cunoaștem amănunte, dar această întâlnire cu furnizorul rugurilor numit de papa Urban al V-lea, prieten al împăratului, echivalează dreptul pentru filosoful libertin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-lea, prieten al împăratului, echivalează dreptul pentru filosoful libertin de a pieri ceva mai târziu în flăcările rugului, plătind astfel pentru ideile sale, poate și din cauza unui nou proces. Unul în plus. Alte vreo patruzeci l-au adus pe Jean Țesătorul la bară. Textul interogatoriului s-a păstrat integral. Panteismul hedonist al adepților Spiritului Liber presupune ceea ce Nietzsche va numi mai târziu inocența devenirii: într-adevăr, cum să-ți închipuiești că necesitatea triumfă pretutindeni și că poți fi considerat vinovat de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]