1,113 matches
-
țesături conservate în perfectă stare datorită aridității extreme a zonei. Corpurile morților, învelite în pânze înainte de a fi îngropate, s-au mumificat din cauza aerului foarte uscat, fiind acum asiduu cercetate de arheologi. Aceste pânze, fie că sunt brodate, pictate, sau țesute, sunt decorate cu motive zoomorfe, cel mai adesea cu reprezentări de feline, amintind de cultura Chavin de pe înălțimile Anzilor. Ceramica Paracas este recognoscibilă după pictura cu pigmenți minerali și vegetali realizată după ardere, prin incizările policrome geometrice, prin formele globulare
Agenda2005-29-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283963_a_285292]
-
țesături, perdele din import și din țară confecționate din organza, voal sau bumbac și accesorii pentru montajul acestora (în cadrul magazinului se efectuează și lucrări de finisare a perdelelor, montajul rejansei, tiv), metraje pentru draperii și tapițerie, covoare obișnuite sau modele țesute manual, din producție autohtonă, dar și din import, garnituri pentru pat, lenjerie de pat, cuverturi, pături, plăpumi, pernuțe decorative, fețe de masă, prosoape pentru baie sau bucătărie, covorașe de baie, perdele de baie și altele. Clienții mai pot achziționa de
Agenda2005-24-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283794_a_285123]
-
zvon străbate omenirea...un zvon atât de minunat... Al nostru Împărat trăiește! Isus Cristos a înviat! Și marea... cerul și pământul poartă ecou-n depărtare: A înviat Isus din moarte! Cântați! Vă bucurați popoare! Natura însăși și-a pus straie țesute maiestos cu flori Ce-ncântă ochii-n frumusețe și-aduce-n inimă fiori Iar gândul zboară către cer...spre Cel ce este Împărat Și-aduce mulțumiri prin cântec căci totul ește minunat! Osana...slavă și mărire Celui ce viața Și-a vertfit
OMAGIU DIVIN...DE SĂRBĂTOARE de MARIA LUCA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384842_a_386171]
-
Spre alte zări din lumea asta mare. Aburi firavi se-nalță către zare, Semn că-s urnite sevele și-asudă Semințele ascunse în covoare Și cresc, pentru țărani să fie trudă. Doar vânturile-adie grijulii, Să nu doboare florile din ramuri, Țesute ca baticuri colilii Și mișcă-ncet perdelele la geamuri. Decorul verde-ncepe să-l brodeze, Natura zăpăcind-o de culoare, Chemând albine harnice s-așeze Polenuri felurite peste floare. Ăst timp, în crânguri, mii de zburătoare, Armonizează cânt de regăsire
PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384681_a_386010]
-
ca nebunii de multe zile urlând furios, în dungi... ce duet! Roșul atacă, violetul se apără, sunt dușmani ancestrali în conflict de la facere, ochii în orbite le scapără la luptă ieșind dinspre zacere. Capetele din textile sunt concepute-n război, țesute ca reperaje sordide, au creierele ca un sloi fecundat de păcate lichide. Monștrii textili cu păreri fără importanță sunt repere modeste în dușmanie din fașă, moroi fără sex și prestanță, ctitoriți în relief sau pictați în guașă. MONȘTRII DE PAIE
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
conifere zugrăveau pe cer verdele lor tonic și plin de speranță, în curbe line, interminabile. Și mașina își făcea loc printre copacii pădurilor din apropiere care nu te lăsau să vezi altceva, obligându-te să privești coloritul și frumusețea dantelelor țesute... Lipsea doar glasul tainic al pădurii, fiind acoperit de zgomotul motorului mașinii și foșnetul aerului șoselei. Cunoscut și ca The Mountain State, statul West Virginia cu Capitala la Charleston s-a desprins din Commonwealth of Virginia în timpul Războiului civil american
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
de sobol, iar pe alții în zdrențe. Asta în trecut. Cât despre prezent, colegul nostru nici măcar nu făcea aluzie la el, știind, chipurile, cât de bine, cât de temeinic cunoșteam noi acest prezent. Dar pânza de păianjen era deja gata țesută. Pe firele ei încâlcite, rezistente, parcă de oțel, pășeam cu toții încrezători - căci nu puteam să nu-l urmăm pe Burkeviț -, ajungând la convingerea fermă că, la fel ca atunci când se folosea tracțiunea animală, și acum, în epoca locomotivelor, omul prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
apicultură (albină, miere, ceară, fagure, păstură), dovezi indubitabile despre vechimea practicării agriculturii și creșterii animalelor. Creșterea animalelor și cultura plantelor a fost însoțită permanent de practicarea unor meșteșuguri, de schimbul de produse și de circulația monetară. Pe lângă meșteșuguri casnice, tors, țesut, împletit, confecționarea îmbrăcămintei, prelucrarea laptelui și a cărnii erau necesare meșteșugurile de prelucrare a minereurilor și de confecționare a uneltelor și a armelor din fier. Deși pe teritoriul Moldovei lipsescă zăcămintele bogate în fier, acestea nu lipsescă cu totul, „o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cămașă din 343 in sau bumbacă (și amestec), cu un croi simplu, față-spate, cu o deschidere pătrat pentru cap, care avea marginile cusute cu un model geometric. Se purta fustă alb din bumbac, peste care se purta un brâu lat țesut sau împletit de care atârnau niște franjuri lungi, unul lângă altul, acoperind fusta. Atât femeile, cât și bărbații purtau bundițe, având pe margini blană de miel, neagră sau brumărie. Hainele groase erau confecționate din stofă lucrată în casă, probabil că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puse de mici la muncă, erau istovitoare și nu au nimică artistică în ele. Artistică putea fi meșteșugul țesutului în mai multe ițe; țesătura ieșind cu model în relief, care se simțea la pipăit și se vedea în țesătură. Materialul țesut era rulat în valuri și urmau lucrări pentru a putea folosi pânăza pentru lenjerie de corp, de pat, ștergare tec. Pânza trebuia „ghilită”, albit prin operații repetate de spălare și uscare la soare, după care devenea moale, se putea croi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mama mamei Bughioaia). Se folosea culoarea roșie, verde, maro, galben, la țesături, culori obținute și din rădăcini, frunze, flori (culori vegetale) și nuanțe din aceste culori și din altele modele aplicate cu acul. Un alt motiv care intervine în câmpul țesut al covorului este pomul vieții (bucovinenii cunoșteau bradul), stilizat, realizat în culorile maro și verde, motiv care este general în arealul românesc. Covoarele se puneau pe pereți, în cuie, scoarțele, lăicerele se foloseau pentru acoperit patul, la fel macaturile. Unele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
O descriere sumară a portului luncașilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea ne-a lăsat în memoriile sale Toader Gh. Miron Boca care-și amintește: „îmbrăcămintea era toată și la toți făcută în casă din cânepă, lână și bumbac, toarsă, țesută și cusută cu mâna, pe măsura fiecăruia; în cap căciulă de miel, în picioare purtau opinci din piele de porc, ațe negre, din păr de capră. La brâu erau încinși cu un brâu tot din lână, vopsit, în general, roșu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mi face mie una ca asta și de ce, din moment ce și eu sunt de‑ai lor, fiul unui coate‑goale ca și ucigașul meu, un firicel de sânge se scurge din colțul gurii și din ambele urechi. Din firele astea e țesută istoria, nu din firele de aur din mantiile împăraților Austriei și ale regilor Ungariei. Cred că visez, să mi se întâmple tocmai mie să fiu împușcat de o mână care arată ca a mea, marcată de munca grea. O mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
-te cu mantii de grație divină! Da sens vieții tale și-alege dintre spini Doar crinul inocentei stropit cu nestemate, Despovărează pasul de praf și de ciulini Iubire fii, luceafăr, de zbor spre libertate! Din galaxii celeste aripile de stea Țesute să iți fie cu flori de curcubeu, Nuntește-le cu fire de-argint și catifea, În vis de primăvară să înflorești mereu! Referință Bibliografica: Vis de primăvară / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1504, Anul V, 12
VIS DE PRIMĂVARĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363033_a_364362]
-
activitate, conform acordului AIE, ceea, ce nu pot spune de trupa lui Vlad Filat. A jucat spectacole nenumărate, dar... știți, bântuie o vorbă proaspătă printre „oamenii bătrâni și înțelepți” din Republica Moldova: „Dacă noi nu înțelegem aproape nimic din vorbele frumos țesute ale lui Marian Lupu, apoi în acțiunile și ideile din spectacolele lui Vlad Filat nici atâta nu înțelegem, așa cum n-am înțeles nimic din spectacolele lui Iurie Roșca”. Este normal? Nu! Unica trupă, care joacă interesul național este trupa lui
ÎNCEPUT DE AN SAU SFÂRŞIT DE RĂBDARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362429_a_363758]
-
în dezordine, fără să constituie încă un roman sau altceva bine definit. M-am apucat deci să citesc într-o doară și, brusc, am simțit că nu mai pot lăsa hîrtiile din mînă. În amestecul acela de impresii și întîmplări țesute haotic în jurul unui personaj destul de șters și lipsit de importanță epică (un anume Adam Fîntînă), apăreau amintirile lui Marin despre tatăl său, despre țăranul de cîmpie, așa cum trăia el, cu sărăcia și hîtroșeniile lui, înainte de comunism și de colectivizare. Imediat
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
nelipsitele costume populare, el cu :cioareci, cu, cămașă lăsată peste ei, împodobita cu râuri de motive naționale, încinsă la mijloc de un chimir lat din piele groasă, țintuit în capse de arama, cu vestă neagră fără mâneci, confecționata din dimie țesuta în război, cu pălărioara ciobăneasca, cu boruri scurte, iar ea cu fota înflorata încinsă cu bețe, pește ia ce-și lasă ciupagul să se vadă de sub poalele foții cu barișul legat pe cap, chirofoși afar'din cale, discutând între ei
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
acțiunii omului asupra realităților concrete și greutățile traiului de zi cu zi. Ajuns dincolo de presupusa jumătate biologică (!) a vieții, urmare directă a indeciziilor mele, a întârzierilor, „veșnic” amânărilor în a mă poziționa în raporturilor cu Dumnezeu, într-un întuneric mâlos, țesut demiasmele efemerității, într-un ocean iluzoriu, umplut cu speranțe niciodată sau arareori împlinite, cu trăiri simulat cucernice, păstrate, totuși, în perimetrul decenței și legalității sociale. Amăgindu-mă că Steaua Polară a vieții mele mi se va arăta și mă va ajuta
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366954_a_368283]
-
ȚUCULESCU, artist craiovean ce a văzut lumina zilei pe 19 mai 1910 a redat natura românească, spațiul acesta minunat, prin intermediul sentimentelor și trăirilor. Creația sa este o continuitate a limbajului arhaic, exprimat prin intermediul expresionismului. S-a inspirat din semnele decorative țesute, cusute, incizate sau excizate de țăranul român și le-a inclus în propriile sale creații, organizându-le spațial, încercând astfel să-și construiască un alt mod de comunicare. Lucrările sunt vizibil geometrizate, ritmate, având o atmosferă fantastică. Foarte bun colorist
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
o fiică, pe Lefterica. Se spune că fata era foarte frumoasă, pe măsură ce creștea se făcea și mai mândră. Ieșea la horă îmbrăcată ca o prințesă cu haine țesute în fir de aur, cu fote și ii numai de mâna ei țesute. Gospodăria lui Duran era cea mai arătoasă din sat, șase hectare de pământ, șase perechi de boi , două cârduri de oi cu două stâne, zece vaci breze, patru cai, brișcă și alte și alte acareturi, pătule cu porumb, magazii de
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
o fac zeii și regii se-nchină la tine, blestemându-și pigmeii, noaptea pe lună urlă de dor în palate pustii și te-așteaptă fermecați de frumos, întrupată să vii, tu gândești la ulise să-ți depene pânza de vise țesută, dar pânza cu doruri și boabe de lacrimi îți este cusută, aștepți unicornul să-noate pe mare când scapătă soarele, când ploaia cade ca plumbul și-nghite izvoarele, degeaba-ți sângeră gura și inima clopot îți sună, vântul în furii
TU, FEMEIE, PENELOPĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349261_a_350590]
-
Nu au lipsit nici poeții Nicolae Scheianu, Dragomir Ignat, Aurel Pop, Ioan Voicu, Ioan Călăuz, Vasile Mureșan. Oaspete de ... XVI. FEMEI ȘI FLORI, de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 79 din 20 martie 2011. „Mi-e inima din flori țesută și din petale ce mă dor...” (FB) De ce mă voi fi simțind descoperită atunci când un val de duioșie îmi dă târcoale? Romantismul de la începutul adolescenței mele se asociase cu sfioșenia și tăcerea. Aș putea să tac la nesfârșit și acum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
înflorat la dans bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe pe care le folosesc babele de la Bilca), cămașă albă cu pui simpli negri atât la băieți, cât și la fete, bundiță de culoare crem cu pui simpli, negri, țesuți, catrință sau fotă neagră, cu pui simpli de fir argintat și cu bată (bordură) vișinie, poalele albe, cu pui negri, simpli, pantofi negri, cu toc jos. Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă neagră de miel, iar la dansurile tinerești (feciorești
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cu toc jos. Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă neagră de miel, iar la dansurile tinerești (feciorești) pălărie verde cu pană de cocoș de munte (pălărie vânătorească), cămașă cu poale cu pui negri, simpli, brâu negru cu motive florale, ițari țesuți, cizme negre până la genunchi. Atât fetele, cât și băieții la dansurile din zona Vicov poartă trăistuțe în carouri mici, negru cu alb. Ansamblul „Arcanul” din localitatea Fundul Moldoviței a fost reînființat în 1970, a ajuns acum la a treia generație
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]