202 matches
-
cuvine acordându i premiul solicitat.” La 22 noiembrie 1929, I. Bianu arăta membrilor Academiei că a depus la Academie Constantin H aman giu actul autentic al donației sale de 5 milioane lei, cu r ugămintea de a fi primită. G.Țițeica, secretar general, dădea citire actului (Analele Academiei, Tom, L, p.41-46, 1929 1930. ACT DE DONAȚIUNE Subsemnatul Constantin Hamangiu, Consilier la înalta Curte de Casație și Director-fondator al revistei de drept « Pandectele Române », urmărind încă de mult ti mp î
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
înfăptuirea voinței donatorului, este sigur că însuși d-l Hamangiu va da tot concursul spre a le îndrepta spre a se realiza cât mai bine dorințele sale. Astfel fiind, propun să primim cu recunoștință donațiunea. D-l Secretar general G. ȚIȚEICA observă că în actul de donație nu se arată că avem dreptul să luăm p rele vări, conform Statutelor, și din venitul fondului care se v a în ființa de sine prin neacordările de premii, fond destinat pentru prem ii
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a poeziei românești. Drept recunoștință Academia l-a legat de dânsa, conferindu i titlul de membru onorariu.” Solemnitatea înmormântării s-a desfășurat a doua zi, 9 ianuarie 1932, iar Academia a fost reprezenta tă d e secretarul ei general G.Țițeica. Iată textul cuvântării rostite: „Întristată Adunare, Când secerea fatală a morții nemiloase taie p e ne așteptate firul unei vieți scumpe, sufletul e cuprins d eoda tă de adâncă și grozavă durere. În acele clipe mintea refuză să ʹnțeleagă, iar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
al cărei președinte era I. A. Bassarabescu, membru corespondent al Academiei Române, a decis în unanimitate ca una din străzile muni cipi ului să poarte numele lui Iacob C. Negruzzi și Constantin Ha mangiu. La 15 ianuarie, în ședința intimă, G.Țițeica comunica telegramele de condoleanțe adresate Academiei la moartea regretaților I.C.Negruzzi și Constantin Haman giu. În ședința de sesiune generală extraordinară din 5 februarie 1932, unde Andrei Rădulescu, vicepreședinte, referă asupra a șase legate testamentare în vederea votului pentru acceptarea lor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
până în prezent nu avem un inventar definitiv al averii succesorale și deci nici putința de a ne face o idee precisă asupra veniturilor ei. El propunea să se amâne votul asupra legatelor până la sesiunea din mai viitor. Secretarul general G. Țițeica amintea audienței „că reputatul coleg Constantin Hamangiu a făcut î n ti mpul vieții o însemnată donație Academiei din care instituția acordă anual cele mai mari premii ale sale. Din simțământu l de recunoștință datorat memoriei donatorului trebuie, totuși, să
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
votul celor prezenți cu privire la acceptarea leg atului cuprins în testamentul său.” De aceea dsa făcea propunerea ca Academia să accepte legatul, mai ales că venitul lui acopereau rentele viagere și celelalte sarcini testamentare. Punându-se la vot, propunerea lui G.Țițeica s-a aprobat cu majoritate de voturi, acceptându-se legatul universal al defunctului Constantin Hamangiu, sub benefici u de inventar. În ședința generală a membrilor Academiei din 24 mai 1932, Andrei Rădulescu informa că G. Alexianu, executorul testamentar a lui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
particulari. El propunea ca chest iune a să fie studiată de o comisie compusă din I. Al.Brătescu - Voinești, I.Nistor și I. Simionescu, care să vină și cu propunerile. După o discuție la care iau parte I.Bianu, Gr. Țițeica, I.Nistor și I. Al. Brătescu-Voinești, propunerea lui Andrei Rădulescu se aproba. În ședința generală din 27 mai 1932, I.Nistor amintea că în ședința din 24 mai se alesese comisia care să și dea avizul cu privire atât la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dată fiind situația precară a fondului; în sc himb, Academia să achite dnei Hamangiu pentru anul de doliu, câte 10.000 lei pe lună, adică în total 120.000 lei, propunere care se aproba în unanimitate. În aceeași ședință. G.Țițeica, secretar general, citea referatul comisiei numită pentru examinarea manuscriselor prezentate în anul 1932 la concursul Premiilor Constantin Hamangiu, de câte 200.000 lei pentru traducer ea o perei poetice a lui Mihai Eminescu în limbile franceză și e ngle ză
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
66 pentru acordarea unui credit, având în vedere că subvenția pentru înaltul for nu era una substanțială 8. În ceea ce privește activitatea lui Alexandru Lapedatu ca secretar general al Academiei Române, aceasta își are debutul în februarie 1939. În urma decesului secretarului general Gheorghe Țițeica, Lapedatu a fost ales la al doilea scrutin, cu două treimi din voturi. Ca secretar general timp de opt ani (1939 1946), și-a consacrat marea parte a activității acestei instituții, considerată de el ,,cel mai înalt așezământ de cultură
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
66 pentru acordarea unui credit, având în vedere că subvenția pentru înaltul for nu era una substanțială 8. În ceea ce privește activitatea lui Alexandru Lapedatu ca secretar general al Academiei Române, aceasta își are debutul în februarie 1939. În urma decesului secretarului general Gheorghe Țițeica, Lapedatu a fost ales la al doilea scrutin, cu două treimi din voturi. Ca secretar general timp de opt ani (1939 1946), și-a consacrat marea parte a activității acestei instituții, considerată de el ,,cel mai înalt așezământ de cultură
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
nu a mai oferit contribuții deosebite în ceea ce privește dezvoltarea științei și tehnicii, principalele cauze fiind: izolarea față de evoluția științei mondiale; lipsa acută a resurselor; După 1989, din considerente materiale, s-a accentuat fenomenul „migrația creierelor” (Brain Drain). Matematică Traian Lalescu Gheorghe Țițeica Cibernetică Ștefan Odobleja este unul dintre fondatorii ciberneticii; el a publicat prima lucrare din lume în care se stabileau principiile cibeneticii; este creatorul psihociberneticii, una dintre ramurile ciberneticii; Grigore Moisil este fondator al studiilor de algebra logicii și de informatică
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de parcă ai fi zis când intra în clasă că a intrat într-o biserică. Și lui îi plăcea prea mult materia. Ne vorbea mereu cu admirație de marii matematicieni ai Antichității, dar și de ai noștri, de pildă despre Gh. Țițeica, pe care îl diviniza, dîndu-ne să înțelegem că pe un om mare nu-l poate admira unul mic. Într-adevăr făcea acest lucru strivindu-ne în același timp prin ironii mușcătoare și calificative care ne înjoseau; că, de pilda, niciodată
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
om mare nu-l poate admira unul mic. Într-adevăr făcea acest lucru strivindu-ne în același timp prin ironii mușcătoare și calificative care ne înjoseau; că, de pilda, niciodată vreunul dintre noi nu va ajunge nici un Euclid, nici un Gh. Țițeica. "Bine că ai ajuns tu!" îi răspundeam eu în gând și nu învățam nimic. "O să te lase corigent!" îmi spuneau ceilalți speriați. "Ei și? O să învăț pe trimestrul trei și o să fie silit să-mi dea zece și îmi iese
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
luau catalogul și-ajungeai la știri, filmat cu mobilul sau pus în discuție în consiliul profesoral, pentru neglijență. Nici în cancelarie, lucrurile nu stăteau mai bine. Dispăreau tot felul de obiecte, de la portofelul din buzunar la portretele lui Pârvan și Țițeica de pe pereți (ultimul s-a evaporat iarna, într-o după-amiază). Anchetele se țineau lanț, primii pe listă intrau elevii de serviciu, dar fără nici un rezultat. Mai erau suspectați un profesor de matematică și-o profesoară de română, fostă autoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
care trăim noi și cred că acesta este un lucru extraordinar pe care trebuie să-l avem în vedere. Sigur că, după aceea, au fost și alte modele. De pildă, la Academia Română m-am bucurat mult de prietenia academicianului Șerban Țițeica. Era fizician, era vicepreședinte al Academiei, și, cum știți, eu am ajuns acolo după o împrejurare tristă din viața mea și cu foarte multe greutăți și cu foarte multe insatisfacții și, aș zice, chiar traume psihice. Am găsit în Șerban
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Era fizician, era vicepreședinte al Academiei, și, cum știți, eu am ajuns acolo după o împrejurare tristă din viața mea și cu foarte multe greutăți și cu foarte multe insatisfacții și, aș zice, chiar traume psihice. Am găsit în Șerban Țițeica un om de o noblețe spirituală extraordinară. Ne-am împrietenit și mi-a fost un model de viață și un model științific de muncă creatoare în știință. Am avut bucuria să ne vedem zilnic la o cafea, alte ori de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
științifică și națională, de instituție culturală națională. Eu fiind de formație filologică, el era un fizician eminent, ne întâlneam pe un teren foarte fertil, acela al discuțiilor despre literatură, despre istorie, despre filozofie și despre muzică. Am primit de la Șerban Țițeica, eu având o sensibilitate pentru muzica clasică și un interes constant, dar am primit de la el adevărate lecții de muzică clasică. Academicianul Șerban Țițeica nu era din categoria acelora care nu mai vedeau nimic în afara specialității lor. Când mergea acasă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
acela al discuțiilor despre literatură, despre istorie, despre filozofie și despre muzică. Am primit de la Șerban Țițeica, eu având o sensibilitate pentru muzica clasică și un interes constant, dar am primit de la el adevărate lecții de muzică clasică. Academicianul Șerban Țițeica nu era din categoria acelora care nu mai vedeau nimic în afara specialității lor. Când mergea acasă cânta la vioară cu soția, cu fiica lor, care cânta la pian, își petrecea ceasurile libere făcând drumeții, citind literatură, citind filozofie, încercând să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
care trăim noi și cred că acesta este un lucru extraordinar pe care trebuie să-l avem în vedere. Sigur că, după aceea, au fost și alte modele. De pildă, la Academia Română m-am bucurat mult de prietenia academicianului Șerban Țițeica. Era fizician, era vicepreședinte al Academiei, și, cum știți, eu am ajuns acolo după o împrejurare tristă din viața mea și cu foarte multe greutăți și cu foarte multe insatisfacții și, aș zice, chiar traume psihice. Am găsit în Șerban
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Era fizician, era vicepreședinte al Academiei, și, cum știți, eu am ajuns acolo după o împrejurare tristă din viața mea și cu foarte multe greutăți și cu foarte multe insatisfacții și, aș zice, chiar traume psihice. Am găsit în Șerban Țițeica un om de o noblețe spirituală extraordinară. Ne-am împrietenit și mi-a fost un model de viață și un model științific de muncă creatoare în știință. Am avut bucuria să ne vedem zilnic la o cafea, alte ori de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
științifică și națională, de instituție culturală națională. Eu fiind de formație filologică, el era un fizician eminent, ne întâlneam pe un teren foarte fertil, acela al discuțiilor despre literatură, despre istorie, despre filozofie și despre muzică. Am primit de la Șerban Țițeica, eu având o sensibilitate pentru muzica clasică și un interes constant, dar am primit de la el adevărate lecții de muzică clasică. Academicianul Șerban Țițeica nu era din categoria acelora care nu mai vedeau nimic în afara specialității lor. Când mergea acasă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
acela al discuțiilor despre literatură, despre istorie, despre filozofie și despre muzică. Am primit de la Șerban Țițeica, eu având o sensibilitate pentru muzica clasică și un interes constant, dar am primit de la el adevărate lecții de muzică clasică. Academicianul Șerban Țițeica nu era din categoria acelora care nu mai vedeau nimic în afara specialității lor. Când mergea acasă cânta la vioară cu soția, cu fiica lor, care cânta la pian, își petrecea ceasurile libere făcând drumeții, citind literatură, citind filozofie, încercând să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
din interiorul lui... Acest studiu al fizicii nucleare își are originea într-un ciclu de conferințe pe care le-am ținut în fața Societății Române de Fizică în anii 1936-1937. El a luat forma monografiei de față în urma îndemnului lui Gheorghe Țițeica. Fie-mi îngăduit să aduc aici prinosul meu de recunoștință amintirii sale". 1 Pentru analiza libertății, vom urmări demersul - de o profunzime și de o finețe exemplare - lui Nae Ionescu, Tratat de metafizică, București, Editura Roza Vânturilor, 1999, pp. 137-147
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de Prezidiul CC al PCUS. Vor intra sau re-intra în rândurile membrilor PMR, mai devreme sau mai târziu ( "să ceară ei", iar cererile, convingător ticluite, să fie publicate în presă!) Ralea, Codarcea, Nenițescu, urmând a fi tatonați Ionescu-Sișești, Horia Hulubei, Țițeica, Bădărău, Arghezi (!), Demostene Botez, G. Călinescu, Jalea, Ion Dumitrescu ș.a. Dej chiar i-a telefonat lui G. Călinescu, care i-a confirmat că se consideră "un ostaș al partidului." Era perioada în care PMR se dumirise că, vorba lui Chișinevschi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Școlii Normale „Vasile Lupu” din Iași. Întors la baștină, preia conducerea școlii. La sfatul lui Ion Chirescu, profesor în acea perioadă la Fălticeni, dascălul meloman înființează la Dolhasca, Societatea corală „Doina”, cu care dă spectacole prin țară. Invitat de Gh. Țițeica la o șezătoare în București, în cadrul Caselor Naționale. Pune bazele unui teatru de amatori tot la Dolhasca (în cadrul Căminului Cultural). În 1971 primește Premiul special de interpretare într-un rol de comedie. E distins cu titlul de Învățător emerit. Subinspector
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]