216 matches
-
Cosette •— s-ar fi tras din Egipt, dacă pe drept cuvânt nu se trăgea din India, iar eu am fugit cu domniile-lor de jugul amar al turcilor. Episodul 179 SUFERINȚELE TINEREI COSETTE Vorbele înțelepte ale gazdei o făcură pe zvelta țigăncușa să plece capul. Cum stătea așa sfioasă, părea mulțumită, fericită chiar că este martoră, ba uneori și părtașă la sfatul unor asemenea oameni, fețe simandicoase, boierești, rang mare. Și totuși, cine ar fi zăbovit mai mult cu privirea asupra făpturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu fără admirație, că o țară unde oamenii fac politichie până și în somn nu va putea fi îngenuncheată ușor. Episodul 180 SE PUN LA CALE LUCRURI MARI Cu excepția lui Broanteș, ale cărui cuget și simțiri se îndreptau adesea spre țigăncușă, nimeni nu băga de seamă tulburarea și clocotul ce stăpâneau carnea Cosettei. Boierii, în așteptarea mesei, după ce se cunoscuseră și-și spuseseră fiecare păsul, o trecură iar pe politichie, vorbind, cum se și cuvine în asemenea împrejurări, cu glas mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în cap. Episodul 196 A DOUA VENIRE îN SCAUN A LUI BARZOVIE-VODĂ (Iî în vremea când vestea fugii lui Sima-Vodă se preumbla pe ulițele târgului, dinspre sud, trecând lunca Bârladului, se apropiau de Ieși Barzovie-Vodă, spătarul Vulture, rapsodul Broanteș și țigăncușa Cosette însoțiți de boierul Radu Stoenescu-Balcâzu și de-un pâlc de slujitori călări ai acestuia. Veneau în două căruțe cu coviltir, ca și cum ar fî negustori, iar în a treia aveau ascunși sub boarfe zece desagi cu barabule. Gândul lor era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
firească emoție, mergea Barzovie, călare pe un admirabil armăsar pag, făcut lui cadou de vel-postelnicui Gherman ca Vodă să uite treaba cu iapa. După Vodă, călărind în dreapta și-n stânga lui, puțin mai în spate, veneau spătarul Vulture, rapsodul Broanteș, țigăncușa Cosette, boierul Radu Stoenescu-Balcâzu, apoi ceilalți boieri de rang. în spatele alaiului alerga un numeros public de copii și slujitori pedeștri. Când Vodă ajungea în dreptul lor, oamenii de pe margine se descopereau, fluturau mâinile sau își făceau cruce. Câțiva slujitori răzlețiți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
aici această frumoasă, dar nu scutită de dificultăți întreprindere epică. Au participat: Barzovie-Vodă, Sima-Vodă și soția sa Ruxăndrița, sultanul Beșiktaș Mehmet Hamzá și viziriul său, spătarul Vulture, Hantătar cel Tânăr și sora sa Huruzuma, călugării Metodiu și Iovănuț, rapsodul Broanteș, țigăncușa Cosette, vistiernicul Ximachi, Husain Ramza-Pașa, bi-vel-vornicul Drăguțescu și jupâneasca lui Păulina, vel-logofatul Samoilă și ciudata lui fiică, medelnicerul Bucșe, vel-comisul Agache Natriul, sărdariul Basile Neaoșu zis și Urechilă, mitropolitul Nazazarie Iscariotul, hatmanul Scorbură, paharnicul Surdu, armașul Abăluță, vel-postelnicul Gherman, căpitanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
feciorul Vasâle și alte și alte siluete nedeslușite ce s-au conturat o clipă, trecătoare, pe pânza poveștii. Tuturor personajelor li s-a înmânat Diploma de Onoare „Ars Amatoria” și certificate de atestare literară cu eșarfa. Barzovie-Vodă, Metodiu, pan Bijinski, țigăncușa Cosette și Stănciulescu Demeter, în cuvinte puține, dar simțite, au toastat în cinstea autorilor, urându-le viață lungă și puterea de a termina acest serial. A urmat un scurt, dar reușit program artistic susținut de grupul de cadâne din episoadele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
loviturilor psihice, mai puternice decât traumele fizice. Acțiunea cărții, în fond, este simplă. Se declanșează atunci când un grup de români, băieți și fete, aflați într-un parc dintr-o țară străină fac unele comentarii despre cum a fost violată "o țigăncușă" de către unul dintre ei. Întâmplarea, mereu întâmplarea, face ca în apropiere să se afle chiar soțul victimei, Potcovaru Cartuș. El nu știa nimic despre acest incident din viața soției lui și se simte brusc rănit în orgoliul propriu. Orbit de
CRONICĂ LA ROMANUL URME DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364588_a_365917]
-
M-am bucurat când i-am auzit vorbind. Îi șimțeam de-ai mei. Mami, la bar, glumea în românește și primea zilnic de la compatrioți tot felul de complimente. Chiar și Tabitha era destul de admirată. Pentru români, părea un fel de țigăncușă de-a noastră, însă una apetisantă și foc de frumoasă! Bărbații o sorbeau din ochi. Deși eu, o fâță fără funduleț bombat și sânișori, ea mă făcea geloasă. - Tabitha, ia să-mi spui tu mie dacă sunt frumoasă? - E, cum
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
nimeni și nu este văzut, a început să cerceteze hârtiile de pe panou. „Evrica! Uite: apartamentul 4 - Cărămizaru Gheorghe, ăsta-i ta’su, țiganu’ ăl bătrân! Știu de unde să te iau acum și, fără discuție, îmi voi face timp pentru tine, țigăncușo... Hm, ce gagică trăsnet te-ai făcut! Mai întâi să fac verificări, să văd prin ce-ai trecut tu în toți anii care s-au scurs de atunci încoace. Poate că ești măritată, poate că ai și câțiva puradei pe lângă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
cunoscut și salutat cu respect de personalul acestuia și de o parte din clienții ce treceau prin apropierea mesei. Prezența fostului său coleg îl amuza. Observase că nu-i convine un anume ceva legat de perioada studenției și nici despre țigăncușa amintită. Îl examina subtil și, aproape la fiecare două-trei fraze formulate printre câteva înghițituri din vinul rubiniu băut cu multă plăcere la friptură, încerca să lanseze câte-o nadă. Se amuza copios când simțea că celălalt se poticnește și nu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ȚIGĂNCUȘA Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Cerne trist o ploae rece Peste-nmuguriții tei Și un vânt de ghiață trece De trei zile pe alei. Mă-ntorceam plouat din piață: -Uite domnu
ŢIGĂNCUŞA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362977_a_364306]
-
19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Cerne trist o ploae rece Peste-nmuguriții tei Și un vânt de ghiață trece De trei zile pe alei. Mă-ntorceam plouat din piață: -Uite domnu,dacă vrei, Un cadou de dimineață Pentru doamna,ghiocei. Țigăncușa o copilă Stă în fața-mi tremurând Și-am simțit atunci o milă, Privind trupul ei plăpând. - Ghiocei, urzici, leurdă, Le-am cules de dimineață. Mă-neca revolta surdă: -Tristă-i mama ei de viață. Nu puteam să-mi vin în fire
ŢIGĂNCUŞA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362977_a_364306]
-
dimineață. Mă-neca revolta surdă: -Tristă-i mama ei de viață. Nu puteam să-mi vin în fire: -De-o vârstă cu nepotul meu, Ca o trestie subțire Și cât mai tremură de-un leu. Emil Șușnea 16.04 2015 Referință Bibliografică: Țigăncușa / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1600, Anul V, 19 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Șușnea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ŢIGĂNCUŞA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362977_a_364306]
-
mâna cea firavă lui baba, lăsându-l fără glas. A privit-o și i s-a părut un copil, creolă, cu un nas de porțelan, ochi care fulgeră ca niște vârfuri de săgeată ce pătrund dincolo de tine. Un fel de țigăncușă cu fusta lungă și viu colorată legată peste păr cu o panglică roșie. <Asta e indiancă, a zis el încet, văzând-o cu acea aluniță în frunte. Din toată lumea de pe pământ fiul meu a găsit să se mărite cu o
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > EX-UL Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului rufele decolorate din cartierul mărginaș zâmbesc lasciv perversa că o țigăncușa desculța fericirea strigă din piață suprapopulata cu legume expuse hâd pe caldarâm recunosc celulă pe ferestrele căreia ai lipit colaje spectaculare aerul sordid miroase a zdrențe arse Sunt nopți când îmbraci smoking-ul conducând o mașină de lux parfumând cu dispreț
EX-UL de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349476_a_350805]
-
roșii și albi...dar și asculta, cu căștile în urechi, colinde...” Vezi, aștia au alt model!...uite, ăștia sunt mai mari!...să fac și cu motocei colorați, la cei albi?”, mai zicea, rupând, uneori, tăcerea. Cu noi adusese și o țigăncușă...curățică (nu știu dacă avea 13 ani...o copilă, care se juca pe telefon, ceva cu un șarpe care fugea să-și prindă coada). În salonul vecin, se plimba agitată, o femeie frumoasă și înaltă, o maramureșeancă țeapănă, cu vreo
FOTOGRAFII ... DE SĂRBĂTORI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349023_a_350352]
-
dar deocamdată nu se pune în aplicare. După aceea ... Deocamdată timpul are iarăși răbdare cu noi. Nu mai sînt nici cincinale...Porcii îi tăiem tot ca înainte și ca de totdeauna. Chișca e tot chișcă, vinul e tot vin, iar țigăncușele de pe Valea lupului sînt la fel de ochioase și șturlubatice ca și în urmă cu o sută de ani, chit că acum vorbesc la mobil: „Ce face mă-ta, fa?”. Le cheamă la poliție, ca să le mai astîmpere. Uneori domnii polițiști le
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
-i ghicească viitorul dar, văzându-l zâmbind a neîncredere, a insistat să-l roage să o ajute cu ce poate spre a nu se întoarce la șatră cu mâinile goale, bani, alimente sau orice obiect. Dellu era impresionat de aspectul țigăncușei, frumusețea, tinerețea și intonația glasului ei care-i suna atât de frumos în urechi. A chemat-o în casă cu toate că știa că e periculos. Putea să-i fure din casă, nu din lucrurile lui dar ale gazdei... I-a umplut
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
în așteptarea unei comisii de control și nu are timp. Și astfel, după o seară prelungită cu șprițuri multe băute împreună cu câteva din oficialități ale comunei, puțin obosit, a rămas acasă pentru refacere. Atunci a venit din nou, destul de devreme, țigăncușa, lui cum îi plăcea s-o alinte. A servit-o cu lichiorul care-i plăcea pentru că era dulce, l-a băut și pe al doilea, și când a servit-o și cu un pahar de vin, a observat-o că
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
ei nu-i rămânea altceva de făcut decât să-și aștepte într-o supunere totală soarta. Au trecut în fugă un număr de ani. Lucra la periferia unui oraș, când, la picioarele lui, înecată în lacrimi de foc recunoscu pe „țigăncușa” lui! Surprins de repeziciunea cu care se petrecuse evenimentul, a ridicat-o în picioare, și privind-o în ochi, a îmbrățișat-o sub privirile întrebătoare ale militarilor care nu apucaseră să o îndepărteze de lângă aparatul unde lucra șeful lor, crezând
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
teme, amărâta asta. Oare pricepe cam ce vreau să fac cu ea? Nu cred ... Oricum, trebuie să fiu atent. Altfel ... dacă intru în mâna țiganilor, nu scap teafăr. Dar nici s-o iert, nu pot. E bunicică rău, a dracului țigăncușă! Trebuie să-mi fac un plan ca lumea. Chiar în seara asta", s-a hotărât Mișu în timp ce dușul îl stropea cu apă călduță. A trecut pe apă rece, s-a înviorat și s-a retras ... Era soarele pe cer când
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
cu vioiciune, în mers, în timpul alergărilor, la joacă ori când freca gresia și faianța prin apartamentele în care era chemată. Terminase cu rezultate destul de bune anul de învățământ și avea colegi care țineau mult la ea. Chiar dacă i se zicea „țigăncușa”, potrivit originii ce-și pusese amprenta pe viață în pigmentul pielii ei ca abanosul, ea nu purta nimănui pică și era admisă în toate jocurile din pauze. Era cea mai vioaie și neîntrecută la alergări de băieții din clasă și
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
cu ritmul în care paharele se goleau ori trupurile se încleștau în cele mai ciudate poziții. S-au oprit toate atunci când el nu a mai putut păstra cadența nici în mișcările normale. - Am auzit că ai pus-o cu o țigăncușă... E adevărat? l-a întrebat ea în pauza dintre două țigări ce au inaugurat a doua sticlă, dar de whisky cu gheață, nu de votcă. Ce vorbești, băi! Cine ți-a spus? - Hai, mă... nu te preface, că știu de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
din aventurile lui de adolescent, în timp ce își plimba o palmă pe picioarele Angelicăi, care se cocoțase și se alinta goală pe genunchii lui. La un moment dat, a fost întrerupt de întrebarea prietenului său, Doru: - Da’ cum a fost cu țigăncușa aia minoră? De ce nu povestești, amice? Mișu a amuțit subit. S-a încruntat, a dat-o jos pe fată de pe genunchi, a turnat vin în ulcea și a golit-o cu înghițituri mari. După ce a trântit ulcelele pe masa încărcată
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
gândea el dar, Iubirea este ca o dulce căldură împrăștiată de razele de soare, primăvara în toată ființa omului. E ca un soare lăuntric, îi spune mama. Lui însă îi luau foc obrajii când o vedea sau se gândea la țigăncușa Saveta. (...)el simțea pentru fata cu cireșe la urechi altceva decât simțise până atunci pentru o ființă, o altfel de iubire decât pentru mama sa. Iubire mare a fost pentru ea! La bostană, la pepeni, după scena de amor, a
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]