994 matches
-
este dispus să aplice soluții de tip fascist împotriva unor cetățeni ai Europei. Desigur că, sar putea găsi destui indivizi care să găsească deplin justificată o asemenea măsură, având în vedere nenumăratele acte antisociale, chiar crimele săvârșite de reprezentanții etniei țigănești peste tot în Europa, unde și-au găsit un loc în urma mutațiilor produse după 1990. Personal, nu doresc să scuz nici faptele, nici atitudinile reprezentanților etniei țigănești, pentru că eu însumi sunt conștient că multe din acțiunile și faptele lor sunt
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
măsură, având în vedere nenumăratele acte antisociale, chiar crimele săvârșite de reprezentanții etniei țigănești peste tot în Europa, unde și-au găsit un loc în urma mutațiilor produse după 1990. Personal, nu doresc să scuz nici faptele, nici atitudinile reprezentanților etniei țigănești, pentru că eu însumi sunt conștient că multe din acțiunile și faptele lor sunt o sfidare nepermisă la adresa legii, a liniștii și siguranței cetățenilor europeni. Cu toate acestea, găsesc măsura la care s-a recurs foarte gravă și consider că ea
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
acestea, găsesc măsura la care s-a recurs foarte gravă și consider că ea prevestește o intolerabilă degradare a politcii comunității europene, care se dovedește complet incapabilă și depășită în ceea ce privește găsirea unei soluții civilizate și fiabile de rezolvare a problemelor țigănești din Europa, nu doar cu respectarea drepturilor omului, ci, în primul rând, în interesul liniștii, a cooperării și conlucrării pe plan european. Credem că, în această chestiune, extrem de importantă și gravă în același timp, se impune intervenția imediată, fermă și
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
ridicat de nocivitate pe care-l reprezintă menținarea lor în viața politică și publică a acestui continent. În același timp, credem că se impune o regândire a politicii, ce revine Uniunii Europene, pentru soluționarea coerentă, definitivă și realistă a problemei țigănești. Personal, nu cred că reprezintă o soluție viabilă perpetuarea unei atitudini indiferente și unilateral critice într-o problemă de maxim interes pentru întregul nostru continent. Nu cred că o astfel de politică ar reprezenta o reușită, atâta vreme cât ar continua să
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
se țină cont de faptul că țiganii există, în primul rând, ca mentalitate și aparțin unui spațiu îndepărtat (spațiul asiatic), iar toate măsurile ce sunt eventual avute în vedere trebuie să pornească de la realitatea de necontestat privind ostilitatea și conservatorismul țigănesc, care nu le permit acestora să se integreze spiritual în țările în care trăiesc, pentru că ei se consideră superiori și responsabili, exclusiv, față de spiritualitatea neamului din care provin. De aici și atitudinea de ostilitate permanentă și vădită, îndreptată sistematic împotriva
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
sens depreciativ nu foarte ușor de definit. Termenul e folosit pentru a desemna un anume tip de muzică actuală, un amestec autohton, fără pretenții artistice dar cu solid succes la o parte din public: o muzică cu rezonanțe orientale și țigănești, cu teme sentimentale și în limbaj semi-cult: "Manele vestite precum "Aș da zile de la mine", "Băiatu' și fata mea" sau "Multe balerine" fac deliciul turiștilor veniți să se simtă bine în concediu" (Evenimentul zilei = EZ 2482, 2000, 2); Ascultăm la
"Manele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16678_a_18003]
-
un bărbat". Și manele, manele, frumoasele noastre manele" (Academia Cațavencu, arhiva Internet, nr. 12, 1999); Cele mai așteptate momente erau cele "cîntate", cînd Adrian (și el plin de aur ca și confrații săi) începea "manelele" (sau pe înțelesul nostru, cîntecele țigănești)" (Viața liberă, arhiva Internet, 2989); "mie-mi place maneaua și dansu' din buric da' cu toate astea de obicei ascult Nirvana sau Faith No More" (pagină personală Web: "Pagina de casă a lui VNT"). Merită semnalat un text care cuprinde
"Manele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16678_a_18003]
-
faptul că m-am născut la periferia imperiului austro-ungar". Și tot cam pe atunci nota: "Ce-ar spune taică-meu, care în timpul primului război mondial a fost deportat la Sopron, dacă m-ar vedea ascultînd la Paris, ceasuri întregi, muzică țigănească maghiară? Însă, la drept vorbind, această muzică aparține atît de organic lumii Europei Centrale din care vin, încît orice formă de reacție șovină față de ea ar fi deplasată. În sufletul meu mă simt român și ungur, poate mai mult ungur
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
publică a intelectualității de extremă dreaptă, pro-fascistă sau doar filogermană. Dacă nu greșesc, cel dintîi care-l folosește este M. R. Paraschivescu, în februarie 1945, în articolul Un impostor: dl Tudor Arghezi din România liberă. Acolo arghezianul poet al Cînticelor țigănești îi numește colaboraționiști pe Goga, pe Vaida-Voievod și pe Malaxa, pentru a fi deschis drumul Gărzii de Fier. El nu se referă strict la anii războiului, crezînd a (se) putea vorbi și de interbelic. Cuvîntul nu are răspîndirea așteptată, ideea
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
primele două forme, ditai și ditamai, sînt des folosite azi, din nevoia de expresivitate și cu intenția de exagerare ironică. Ele au fost explicate (v. DEX, sau Diccionario etimológico rumano al lui Al. Ciorănescu) pornind de la o interjecție de origine țigănească (dita "iată"). Celelalte forme vin din turcă (de la o construcție de superlativ), direct sau prin intermediul unor limbi balcanice (bulgara și sîrba); existența surselor multiple explică varietatea și instabilitatea formelor înregistrate în română. În Dicționarul limbii române ( DA), la cuvîntul-titlu coșcogea
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
loc aici și acum!" Menită să încheie manifestarea cu o viziune tonică a toate integratoare, Buturuga (Franța, 1999) de Danièle Thompson înfățișează tot o familie, francezi de origine rusă, evrei, cvasi catolicizați ce serbează Crăciunul și practică ori savurează muzica țigănească. O versiune "clasică" a dramei comportamentale asezonată cu umor și un ingredient nu tocmai nou: adresarea directă. Ecranizînd Caracter (Olanda, 1996) de F. Bordewijk, Mike van Diem a construit printr-un montaj simfonic un terifiant univers în manieră pencilensiană în
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
de extindere semantică manifestat de întreaga familie lexicală e clar: cuvîntul mafie desemnează un anumit tip de relații și de activități, asemănătoare cu acelea ale mafiei italienești tradiționale, astfel încît se vorbește tot mai mult de mafia rusească, chinezească, moldovenească, țigănească, românească, ca și de mafia petrolului, mafia comisioanelor etc.; derivatele suferă aceleași lărgiri de sens. Din faptul că termenii sînt folosiți mai ales metaforic, pentru "relații de tip... ", s-a simțit probabil nevoia unui nou derivat adjectival, cu sufixul suplimentar
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
La "nașparlii", prețurile (...) variază între 40.000 și 150.000 de lei" (EZ 1627, 1997, 3) - și care este înregistrat de dicționarele de argou citate (cu sensuri ca "persoană nesuferită, tîmpită" la Croitoru-Bobârniche). Nașparliu provine cu mare probabilitate din adjectivul țigănesc nasvaló (cu accentul pe vocala finală și cu varianta nasfaló, cf. Micul dicționar rom-român al lui Gh. Sarău); acesta are sensul "bolnav", de la care se poate imagina ușor o extindere negativă. De fapt, a existat ipoteza că țigănescul nasvalo ar
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
din adjectivul țigănesc nasvaló (cu accentul pe vocala finală și cu varianta nasfaló, cf. Micul dicționar rom-român al lui Gh. Sarău); acesta are sensul "bolnav", de la care se poate imagina ușor o extindere negativă. De fapt, a existat ipoteza că țigănescul nasvalo ar fi chiar sursa mai vechiului nasol (adjectiv, substantiv, adverb), care s-a răspîndit destul de mult, depășind sfera argoului și constituindu-și o familie lexicală deloc neglijabilă (a nasoli, nasoleală, nasulie etc.). Ipoteza îi aparține lui Al. Graur, primul
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
adjectiv, substantiv, adverb), care s-a răspîndit destul de mult, depășind sfera argoului și constituindu-și o familie lexicală deloc neglijabilă (a nasoli, nasoleală, nasulie etc.). Ipoteza îi aparține lui Al. Graur, primul care a scris, în anii '30, despre cuvintele țigănești care stau la baza unor termeni argotici românești. Schimbările fonetice pe care le presupune această etimologie nu sînt însă tocmai ușor de explicat. Nasol pare să provină de fapt din țigănescul nasul (cu accentul tot pe ultima silabă), adjectiv și
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
primul care a scris, în anii '30, despre cuvintele țigănești care stau la baza unor termeni argotici românești. Schimbările fonetice pe care le presupune această etimologie nu sînt însă tocmai ușor de explicat. Nasol pare să provină de fapt din țigănescul nasul (cu accentul tot pe ultima silabă), adjectiv și adverb cu sensul "rău", "urît", atestat în graiul lăieșilor, al spoitorilor - cf. și un mic Dicționar rrom (spoitoresc) - român (autor tot Gh. Sarău). Mult mai justificată pare transformarea lui nasfalo (nasvalo
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
autor tot Gh. Sarău). Mult mai justificată pare transformarea lui nasfalo (nasvalo) în nasfarliu (înregistrat de Alphonse Juilland, în 1952) și apoi în nașparliu. Prima fază a descris-o Vl. Drimba, într-un articol din 1992 despre împrumuturile din limba țigănească; explicația sa a fost susținută cu argumente fonetice de Andrei Avram (într-un articol din 1994). Trecerea la forma nașparliu se poate explica prin instabilitatea fonetică a termenilor de circulație aproape exclusiv orală, prin fenomene de expresivitate și simbolism sonor
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
corupătorii, cu afacerile lor de mii de miliarde în lei? Cămătarii și recuperatorii lor? Patronii firmelor căpușă care au istovit economia românească? Din cîte știu, și știu foarte bine, infracțiunile pe care le-am enumerat mai sus nu sînt afaceri țigănești, iar dacă în ele sînt amestecați și țigani, acest fapt ține de jocul numerelor mari. Din păcate, atunci cînd contabilizează infracțiunile, Poliția are grijă să precizeze numai etnia anumitor infractori - țiganii, încît astfel s-a creat impresia că tot ce
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
le cerea bani unora ca să-i publice, glumind că și doctorii, la urma urmei, luau parale cînd te duceai la ei să te opereze, ori judecătorii, pe la procese. Azi așa, mîine așa... Pînă ce, unei poete țigănci, autoarea unor versuri țigănești, i se ceruse salba de aur ce o purta la gît, în schimbul publicării, aceea dîndu-i-o pe loc, de la gît. Dețin aceasta, de la o personalitate a literaturii, în viață. Îi voi spune, dacă e contra, renunț. Deși ține strict de istoria
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
publicitar în Internet) etc. Nici bengos nu e un termen absolut specific; caracterul său argotic e mai marcat, cel puțin pentru că i se poate recunoaște relativ ușor originea, ca derivat din benga, înregistrat chiar de DEX, provenit dintr-o denumire țigănească a dracului (de unde și prezența în imprecații); bengos e deci un perfect sinonim al adjectivului drăcos, cu conotații suplimentar-exotice, dar cu aceeași tendință spre utilizare pozitivă, cu valoare admirativă. Îl găsim adesea în mesajele informale din Internet - "cel mai bengos
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
adevăr în pragul unei lumi noi, în miezul unei umanități care și-a dobîndit - prin trudă și ingeniozitate - locul cuvenit în ierarhia Terrei, atunci să procedăm în consecință, eliminînd hotărît cuvintele așa-zis "pitorești", "relaxante", "nonconformiste", aparținînd de fapt vocabularului țigănesc sau sexologic. Mai înstăriți, poate, în zestrea lingvistică, francezii - de exemplu - își îngăduie luxul de a folosi un cuvînt șocant, merde, care vine din latinescul merda = Vulg. Excrement uman și animal. Dificultate. Plictiseală. A fi într-o încurcătură: "être dans
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
în zestrea lingvistică, francezii - de exemplu - își îngăduie luxul de a folosi un cuvînt șocant, merde, care vine din latinescul merda = Vulg. Excrement uman și animal. Dificultate. Plictiseală. A fi într-o încurcătură: "être dans la merde". Proliferarea fondului lingvistic țigănesc, ca și "limbajul fără perdea", sexologic, ne subminează frecvent frumusețea limbii materne, migrînd în gesturi, în atitudini, în comportament. "Stilul e omul însuși" (Buffon).
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
va scrie în ultimele decenii de viață proze romantic-eroice? Și, totuși, Agârbiceanu (căci de el e vorba) scrie în 1941, pe vremea refugiului sibian, lunga povestire (aproape un roman) Faraonii, în care abordează, cu rar talent, lumea exotică a mediului țigănesc. Mai scrisese înainte (1907-1921) scurte schițe despre acest univers încărcat cu atîta specificitate. Dar după creații - multe - de altă factură și chiar moralizatoare, nimeni nu se aștepta la o astfel de revenire. Și, totuși, faptul se produce, ba chiar, cum
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
dar cu un spor deznădăjduit. O răsucire de mîndrie avu cînd un fecior de țigan o îmbrățișă. Realiză pe dată distanța enormă care o desparte, totuși, prin naștere, de ceilalți țigani. Continua să muncească, trezindu-se, cîteodată, cîntînd vechi cîntece țigănești de tabără. O stăpînea gîndul răzbunării pe ucigașul părinților ei. Era, socotea, rostul ei în lume. Porni spre bătrînul Miloș, căruia îi povesti despre uciderea părinților lor și tot coșmarul ei. Miloș, după ce ascultă spovedania, plecă din sat cu treburi
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
dispărut uriașii dinozauri, d-apoi niște slabe silabe! Și mai gîndiți-vă că, așa mici cum sînt, ele asigură echilibrul ecologic al limbii noastre, periclitate ea însăși de atacul conjugat, de sus și de jos, al lexicului englez și al celui țigănesc. Să manifestăm pentru salvarea prepozițiilor! De mult, de mult, parcă din copilărie, nu am mai văzut o firmă: "Pantofi pentru copii" sau "Croitor de damă"! Mi-e dor de ele! Acum se scrie doar "Pantofi copii" și "Croitor damă". Ceea ce
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]