996 matches
-
persecuțiilor politice sau religioase, fie au emigrat în căutarea unui trai mai bun, nu sunt respectate drepturile omului la standarde europene, unele chiar în așa-zise citadele ale libertății și democrației; e) avînd în vedere că unii indivizi din etnia țigănească care s-au săturat de propria identitate au cerut, iar unii din conducerea alogenă de la București au admis, denumirea de romi, situație care a adus grave prejudicii identității naționale a românilor, astfel că în plan identitar românii adevărați fie acasă
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409730833.html [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
a discutatului articol, doamna Tesăr afirmă cu îndrăzneală că în limba romani a Cortorarilor nu există cuvântul "dragoste", dând exemplul "chaliol"-îți place (de ea). Traducerea dată de dumneaei nu este conformă cu istoria acestui verb rom/indian. În limba țigănească a gaborilor și căldărarilor, "chailiovel" înseamnă "el iubește", iar "chailiol" este o formă scurtă a verbului "chailiolvel", care poate însemna "a place". Rădăcina hindusă a verbului este "chah/ceah", iar la infinitiv este "chahna". La pagina 131, doamna Tesăr dovedește
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497560595.html [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
un cercetător, ci doar un țigan simplu, și aș citi articolul, aș fugi de romii cortorari din Baleni. Doamna Tesăr este sclava a stereotipurilor și le întruchipează, le actualizează. NEAGĂ existența etniei rome , a culturii romilor, dar și a meșteșugurilor țigănești(4). În acest caz, nici doctoratul ei NU EXISTĂ, pt că romii nu există. Cătălina Tesăr îi prezintă pe romi în fața Europei civilizate ca pe niște animale. Oricare cetățean european va citi pe internet că țiganii sunt niște animale unde
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497560595.html [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
proxeneți, fac trafic de stupefiante, ascultă manele, și fac de râs numele de român că se numesc romi. Dar unii români cu titluri academice nu le permit țiganilor să se schimbe. De ce? Pentru că noi nu avem titluri academice în limba țigăneasca, dar acei români probabil au. Am primit pe email o invitație de la o persoană. Invitația era pentru colocviul din titlu, la care urmează să fie comunicări despre limba țigăneasca. Am trimis organizatorilor un email ca să îmi anunț participarea. Organizatori sunt
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
se schimbe. De ce? Pentru că noi nu avem titluri academice în limba țigăneasca, dar acei români probabil au. Am primit pe email o invitație de la o persoană. Invitația era pentru colocviul din titlu, la care urmează să fie comunicări despre limba țigăneasca. Am trimis organizatorilor un email ca să îmi anunț participarea. Organizatori sunt domnul Prof. Univ. Dr. Petre Gheorghe Bârlea, și doamna Conf. univ. dr. Toma Raluca Felicia. Doamna Toma mi-a scris pe email următoarele: "Stimate domnule Marian Nuțu Cârpaci, Colocviul
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
dorim succes în activitatea dumneavoastră." Conform dexului, conferința înseamnă cuvântare, prelegere, discurs, consfătuire, convorbire. Colocviul, tot conform dexului, are aceleași sensuri: convorbire, discuție, taifas. Observați contrazicerea flagrantă de exprimare: doamna Toma recunoaște că vor fi lucrări anunțate pe tema limbii țigănești, dar în același timp, nu va fi o conferință despre limba români. Adică dumneai face diferența subtilă între colocviu(1) și conferință (2), dar subiectul limbii români nu conteaza în cazul unui vorbitor nativ de...români. Ei, românii experți în
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
în același timp, nu va fi o conferință despre limba români. Adică dumneai face diferența subtilă între colocviu(1) și conferință (2), dar subiectul limbii români nu conteaza în cazul unui vorbitor nativ de...români. Ei, românii experți în limba țigăneasca, înșeală Ministerul Învățământului, spunând că ei de fapt sunt lucrători sociali care vor să ajute țiganii. Dar la colocvii se face abstracție tocmai de țigani! Noi țiganii nu existăm pentru domnul Bârlea și doamna Toma, suntem că și morți. Sunt
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
și un romă mai puțin instruit să fie prezent la acel colocviu. Eu, nefiind doctorand, nu pot asculta măcar ce se spune despre limba mea maternă. Bunicul meu, Jurcă fierarul din Caransebeș, nu avea doctorat când m-a învățat limba țigăneasca. Unde era doamna Toma și domnul Bârlea, cănd bunicii noștrii fără școală ne învățau țigănește? Doamna Toma face parte din vreo comunitate tradițională țigăneasca? Noi, romii vorbitori nativi de țigăneasca nu ii recunoaștem că profesori de limbă români pe niște
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
mea maternă. Bunicul meu, Jurcă fierarul din Caransebeș, nu avea doctorat când m-a învățat limba țigăneasca. Unde era doamna Toma și domnul Bârlea, cănd bunicii noștrii fără școală ne învățau țigănește? Doamna Toma face parte din vreo comunitate tradițională țigăneasca? Noi, romii vorbitori nativi de țigăneasca nu ii recunoaștem că profesori de limbă români pe niște români care nu ne permit să luăm parte la viața culturală romă organizată în sălile universității Valahia, un templu al culturii. Voi reda mai
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
din Caransebeș, nu avea doctorat când m-a învățat limba țigăneasca. Unde era doamna Toma și domnul Bârlea, cănd bunicii noștrii fără școală ne învățau țigănește? Doamna Toma face parte din vreo comunitate tradițională țigăneasca? Noi, romii vorbitori nativi de țigăneasca nu ii recunoaștem că profesori de limbă români pe niște români care nu ne permit să luăm parte la viața culturală romă organizată în sălile universității Valahia, un templu al culturii. Voi reda mai jos invitația la colocviu, în care
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
Citiți: http://confluente.ro/marian nutu carpaci 1465315849.html Cine a vrut să se nască un nou popor în România ultimilor 27 de ani? Tocmai unii români care aveau nevoie să își formeze o industrie care să le motiveze existența doctoratelor în limba țigăneasca. Dacă ai doctorat, trebuie să ai catedră, dacă ai catedră trebuie să ai elevi, iar ca acea catedră să fie finanțată de Guvern, trebuie că acelor elevi să li se creeze locuri de muncă. Elevilor deveniți profesori de țigăneasca le
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
limba țigăneasca. Dacă ai doctorat, trebuie să ai catedră, dacă ai catedră trebuie să ai elevi, iar ca acea catedră să fie finanțată de Guvern, trebuie că acelor elevi să li se creeze locuri de muncă. Elevilor deveniți profesori de țigăneasca le trebuie la rândul lor elevi. Doar n-or veni românii să învețe țigănește. Așa că i-au chemat pe țigani. Țiganii vorbitori au văzut că limba care este predată de românii cu doctorate în țigăneasca, nu este aceeași cu dialectele
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
muncă. Elevilor deveniți profesori de țigăneasca le trebuie la rândul lor elevi. Doar n-or veni românii să învețe țigănește. Așa că i-au chemat pe țigani. Țiganii vorbitori au văzut că limba care este predată de românii cu doctorate în țigăneasca, nu este aceeași cu dialectele învățate acasă la părinții lor. Și țiganii vorbitori nu au acceptat toți să iși trădeze limba. Și atunci, românii doctori în țigăneasca au apelat la ceilalți țigani, care nu au auzit de numele de Rom
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
vorbitori au văzut că limba care este predată de românii cu doctorate în țigăneasca, nu este aceeași cu dialectele învățate acasă la părinții lor. Și țiganii vorbitori nu au acceptat toți să iși trădeze limba. Și atunci, românii doctori în țigăneasca au apelat la ceilalți țigani, care nu au auzit de numele de Rom în viața lor, nici ei, nici strămoșii lor. Nici nu aveau cum, că strămoșii lor puteau fi ori africani, ori sirieni, ori gavaoni sau rudari. Și românașii
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
ceilalți țigani, care nu au auzit de numele de Rom în viața lor, nici ei, nici strămoșii lor. Nici nu aveau cum, că strămoșii lor puteau fi ori africani, ori sirieni, ori gavaoni sau rudari. Și românașii cu doctorate în țigăneasca i-au făcut profesori de țigăneasca pe țiganii care nu au vorbit niciodată limba români. Și au putut să-i spele pe creiere să accepte surogatul de limbă inventată, tocmai pentru că țiganii aceștia nu știau decît limba română. Noi, țiganii
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
de numele de Rom în viața lor, nici ei, nici strămoșii lor. Nici nu aveau cum, că strămoșii lor puteau fi ori africani, ori sirieni, ori gavaoni sau rudari. Și românașii cu doctorate în țigăneasca i-au făcut profesori de țigăneasca pe țiganii care nu au vorbit niciodată limba români. Și au putut să-i spele pe creiere să accepte surogatul de limbă inventată, tocmai pentru că țiganii aceștia nu știau decît limba română. Noi, țiganii care vorbim români îi numim Kashtale
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
că greierele din poema. De ce prezenta mea este nedorită la colocviul în discuție? Pentru că la acest colocviu va veni și domnul Marcel Courthiade, francez, cel care a inventat limba români predată în România. Da, un francez a inventat o limbă țigăneasca pe care nimeni dintre romii din România nu o înțelege. Ori, eu am demontat tocmai principiile inventate de Courthiade pe care se bazează creerea unei limbi țigănești neînțeleasa de romi.Limba inventată de Courthiade este pentru cei care nu sunt
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
inventat limba români predată în România. Da, un francez a inventat o limbă țigăneasca pe care nimeni dintre romii din România nu o înțelege. Ori, eu am demontat tocmai principiile inventate de Courthiade pe care se bazează creerea unei limbi țigănești neînțeleasa de romi.Limba inventată de Courthiade este pentru cei care nu sunt romi, si nu știu limba români, căci pentru ei este ușor să accepte orice. Articolul meu contra teoriilor domnului Courthiade: http://confluente.ro/marian nutu carpaci 1484933306.html Ce legi
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
împletește în repertoriul sau muzică clasică cu cea de jazz. A început cu Preludiul „Ave Maria” de J.S. Bach trecînd apoi spre jazz prin „evergreens” că „Fly me to the Moon” și terminînd cu „ Picături de untdelemn”, un vechi cântec țigănesc, aranjat de artist pentru jazz. Aplauze îndelungate au răsplătit excepțională performanță a lui Marius Cloșca. „Last but not least” a fost contribuția multi-talentatei Kara Molnar, care ne-a impresionat cu vocea ei unică și lejeritatea interpretării unor piese de virtuozitate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/11-artisti-romani-din-frankfurt/ [Corola-blog/BlogPost/92397_a_93689]
-
curățeniei sufletești” aflați în deplină comuniune cu natura care o entuziasmează cu peisajele ei divine. Una dintre temele predilecte ale Elenei Buică (cea mai importantă) este rememorarea amintirilor din vremea când trăia în țara natală, mai ales a satului natal - Țigăneștii Teleormanului, căruia îi dedică volumul Gând purtat de dor.O monografie sentimentală a comunei Țigănești, județul Teleorman, ROMÂNIA (2006), o „dovadă de patriotism autentic” prin care autoarea „aduce un real serviciu nu numai Literaturii Române, dar și comunității din care
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1474714439.html [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
profesionistă unde de altfel am și ajuns în trei ani de zile și...a fost bine! Mara Cîrciu: Dansul clasic, de societate, modern; știu că tu esti și un foarte talentat dansator de dansuri populare românești și chiar și dansuri țigănești, fiecare îți oferă posibilitatea să te exprimi, care este preferință ta? Sorin Obreja: Dansul românesc este prima mea iubire, oricînd îl dansez cu plăcere, din orice zona o fi el, și în el mă regăsesc că și român, mă exprim
IN PASI DE DANS ... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_pasi_de_dans.html [Corola-blog/BlogPost/361451_a_362780]
-
te exprimi, care este preferință ta? Sorin Obreja: Dansul românesc este prima mea iubire, oricînd îl dansez cu plăcere, din orice zona o fi el, și în el mă regăsesc că și român, mă exprim românește în el; iar dansurile țigănești din zona românească șunt nemaipomenit de dinamice. Am dansat o mare varietate de dans românesc în Ansamblul Artistic "Ciprian Porumbescu"din Suceava unde am evoluat ca si solist dansator, a fost o perioda foarte productivă și frumoasă în același timp
IN PASI DE DANS ... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_pasi_de_dans.html [Corola-blog/BlogPost/361451_a_362780]
-
a scris cu puterea faptelor hrisov al bunei credințe, s-a însemnat în pisania ctitorilor binelui, în acte de caritate și antidiscriminatorii. „Muro Sharo”, spre exemplu e un cântec al trupei, născut din veselia, sărăcia și tradițiile adînci și febrile țigănești. Are în el povestea unui om pe care l-au adorat componenții trupei Hâra: Tamango! Nu e mult de când s-a stins Tamango, cu ochii în lacrimi după viață și rupt la suflet de despărțirea de familia lui cea de
HARA. CÂNTECE PENTRU TOŢI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396663607.html [Corola-blog/BlogPost/347747_a_349076]
-
talent, cred că orice adolescent sau tânăr care scrie poezie știe lucrul acesta, aveam mare nevoie de confirmarea unui poet care știa ce este aceea poezia. Scrisoarea lui M. R. Paraschivescu, care era studiat în manualele școlare cu „Cânticelele lui țigănești” și care trecea drept un poet important și chiar a și fost în epocă, m-a făcut atât de fericit și mi-a dat atât de multă încredere în mine, încât mai multe săptămâni am fost parcă, pe o altă
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1482508119.html [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
Exemplu: -forma de conjugare a persoanei a treia sg, prezent din căldărărească se confundă cu conjugarea a treia viitor din spoitorească și dialectul arli din Macedonia și Serbia. Exemplu de confuzie: când un spoitor sau arli va zice în judecată țigănească „fiul meu nu mai face acest păcat”, căldărarul va înțelege „fiul meu nu VA mai face acest păcat” (înțelegând că totuși fiul spoitorului va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de formare a viitorului din căldărărească corespunde conjugării
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]