100 matches
-
stârni memoria colectivă inflamată de ura compensatorie a celor care nu i-au putut ierta To'arșei Gagademician că i-a obligat la slugărnicie. Despre prezent, numai de bine. De abia aștept șuvoiul de incriminări la adresa "iepei blonde cu breton", "țiitoarei din Pleșcoi" sau "țoapei cu Vuitton" din partea celor care până mai ieri i se gudurau în față, ciugulindu-i discret din fonduri și care vor clama, eroic, desigur, că "Zeus" era bun și drept, neînfricat și îndrăzneț, până să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și demnitate, spunând că el nu-și va da fata după un „ciocoi mârșav”. Momentul este surprins În capitolul „Românul și fanariotul”, unde mai este redată și Înfruntarea dintre Banul C și Caragea. În capitolul „Ghinea Păturică”, aflăm că viitoarea țiitoare a postelnicului este fiica ciohodarului Mihale, un fel de frumusețe cu Înclinații către depravare. Postelnicul Îi face toate mofturile, o Îmbracă, Îi oferă o casă, dar ea nu se mulțumește numai cu amorul fanariotului. Întreținuta caută și alte plăceri, descoperite
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ridicau un obstacol mai mult în calea privirii decât într-a acțiunii: desfășurau de jur-împrejurul locatarului un ecran înșelător, îndărătul căruia pândea fără a putea fi pândită imensitatea vorace de dincolo, în loc să-i impună acesteia o limita fermă, armată, mușcătoare, efectiv țiitoare la respect. Armăturile revelează esența agonică a locuirii, faptul simplu și primordial că, dezarmați, n-am rezista nici cât să fumăm o țigară în trupurile noastre moi și vulnerabile, leoarcă de ostilitatea mediului. Prin studenție încercase de câteva ori ospitalitatea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de tenebrele începutului, mai fiecare respirare umană trebuie să fi fost sustrasă voiei întâmplării - desigur, însăși existența noastră în ceea ce are ea mai specific uman. Un fior plăcut izvorâ în mâna lui Bart din metalul prelucrat anume întru hârjoana cu țiitoarea-i. Învigorat de el, arhitectul își continuă ideea: − Viața însăși solicită atunci intervenția imprevizibilului întru retractarea imposturii. Tentația de a le trage preșul de sub picioare umaniștilor dogmatici devine irezistibilă pasiune. Pricepi ce vreau să spun? Într-un fel, omul e
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ca oaspeți ai islamului. Iacobiții i-au primit pe călăreții lui Mahomed cu bunăvoință și chiar cu o anumită complicitate. Ca pe niște eliberatori de sub jugul bizantin, ca pe niște răzbunători aduși aici de Dumnezeu. Ca descendenți din Agar, prima țiitoare a lui Abraham și mama lui Ismael, acești arabi din deșert apăreau în ochii lor în cea mai dreaptă linie a Revelației. Nu Profetul era cel care scosese aceste populații din idolatrie? Islamul este în ochii lor o erezie creștină
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
eroii romanului și stau de vorbă lângă podul pe șăici. Înserarea și zăvoiul Siretului. Cum începe o dragoste între morăriță și pândarul Halmului moș-Vasile. Dar boerul, care vine și el la fața locului, se amorezează de morăriță și o face țiitoare a lui (și viața lor urmează ca a Liteanului cu fata știută) Boerul are afaceri, cu Ovrei, cu Șapsa și Bloc are nevoe de bani, și dă pământ rural. În vremea asta Panaite, Teodorescu și Iacobachi, primarul, își fac loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și fură de stâng; fură și din averea comunei cât pot. Iacobachi cam are de furcă cu moș-Brebu. Năcazurile țărănești. Vieața în familia lui c.c. Panaite, cu cucoana Anica și cu fata lor. Cum se întâlnește fata, Constanța, cu țiitoarea boerului. Cum vorbesc, și cum morărița se mărturisește. Cum cucoana Anica trăește cu Teodorescu, cum c.c. Panaite se alcoolizează. Cum se face o alegere. Cum se îndârjesc țăranii, cum vine administrația cu căp. Dimcea cârnul. Cum acuma Iacobachi găsește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu regele!» Iată con cluzia populară a acestei exhibiții. Bună e? Educație pentru viitoarele cocote și îndemn. Iar o bucătăreasă: «Ce să mă duc să dau 20 lei ca să văz palatul Lupeascăi; apoi, doar nu era regele să-și ție țiitoarea într-o cocioabă la mahala».“ Peste câteva zile, într-adevăr, s-au închis casele Lupeascăi și s-a dat ordin la propagandă să mai domolească pe a legionarilor. Două zile s-a potolit, dar pe urmă au luat-o ei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
trebuie, și parcă le-aș fi furat, odată cu femeia, mirosul secrețiunilor și sudorilor lor intime. (Nu ca Ruben din Biblie, Întâiul năs cut al lui Iacob și al Liei, care s-a culcat fără să-l doară capul cu Bilha, țiitoarea lui taică-său - Facerea, 35, [21].) Sunt atâtea și atâtea cucoane turmentate de gândul aventu rilor extraconjugale - motivat, Își spun ele sub ame nințarea vârstei canonice, de regretul de a nu-și fi trăit Îndestul viața - și care se prefac
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un lied, într-un song și culoarea se împrospătează, parfumul devine mai persistent. Inchiziția a făcut milioane de victime și n-a schimbat mare lucru, nici Holocaustul. Sunt unii care scormonesc mormintele ca să găsească osemintele lui Isus alături de cele ale țiitoarei lui Magdalena, să răstoarne mitul învierii și al sfințeniei, pentru ca Isus să fie pe deplin om. Vezi, vezi cât de dependenți suntem de carnea noastră, că până la urmă nu mai putem să ne facem că iubim ceea ce e altfel decât
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la fiecare sonerie, aranjând, pentru prima dată în viața mea, să fiu invitată undeva în toate zilele de sărbătoare, ca să nu-l mai aud trăind, în camera pe care am iubit-o atât, pe acest golan cu gașca lui de țiitoare, neveste și complicații sordide. Și se mai și laudă că el respectă casa, că a fost elev al lui Papà. [...] Derbedeul ăsta se întâmplă să fie fostul director al fabricii Steagul Roșu, de care depinde apartamentul nostru, ceea ce explică de ce
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154, p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală, ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din Fanar”. Ea arăta ca o „odaliscă” și cânta „ca o hanâmă [= fiică de han] de sarai”. În Bucureștiul fanariot de la Începutul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Voi lupta! Leoaică voi fi! Numai peste cadavrul meu! Numai! Bogdan Paleologu e vlăstar împărătesc, sânge din sângele unui întreg șir de împărați stăpânitori ai unui Imperiu! Maria, potolește-te! "Os domnesc"! râde sarcastic. Să se sature de ibovnice, de țiitoare! "Curvele" astea grozav se pricep să vă îmbrobodească! Parcă ea mai știe care o fi "tatăl"?! Ești rea, Maria! o mustră el. Maruca mama lui Alexandru n-a fost o... o aia, cum zici tu. Mi-a povestit Vlaicu. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
va lepăda ca pe-o treanță. Îl cunosc eu! N-ai fi nici prima, nici ultima ibovnică din viața lui. Voichița se îndreaptă cu mândrie, strigând: Nu! Nu-i adevărat! Nu-i sunt ibovnică! Ce nu?! Ce nu?! Ești! Ești țiitoarea Domnului! Toată Curtea șușotește! Voichița își șterge cu brutalitate lacrimile ce stăteau gata-gata să se spargă și o înfruntă cu mândrie: Măria sa nu s-a atins de mine! Nu s-a atins! Cine?! Ștefan?! Fugi de-aici! râde homeric ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
asta și te-a ales pe mata. Eu zic să vin și eu cu Mitică gardistul, să stăm la pândă și să te scoatem de sub mâinile lui când o fi cazul”. Întâlnirea avea loc pe teren neutru, la o țiitoare de-a lui. Am intrat, m-a poftit pe scaun și mi-a dat mâna: - Eu sunt Corneliu Panu Calimach, viță de boier, foști stăpâni pe aceste locuri până la împroprietărirea din nouă sute șai' șpe. Mai am ceva avere. Pădurea. Am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad; iară el aice își luase o fată a unei rachierițe, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae; iară pe fată o chiema Anița, și era țiitoarea lui Dumitrașco-vodă; și o purta în vedeală între toată boierimea; și o ținea în brațe de o săruta; și o purta cu sălbi de galbeni, și cu haine de șahmarand, și cu șlic de sobol, și cu multe odoare împodobită
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
avere, ci un însetat de toate senzațiile vieții. Latineasca lui Julien e înlocuită aci cu puțină elinică. Julien intră ca preceptor la un nobil rural și devine amantul soției aceluia. Păturică intră în slujba postelnicului Andronache Tuzluc și-i ia țiitoarea, pe Kera Duduca, totdeodată jefuindu-l. Păturică uzează de mijloace mai josnice, însă una e Franța de la începutul secolului XIX și alta Valahia lui Vodă Caragea. Esențial este că energia lui Păturică rămâne mereu intactă, aspirația la înălțare nesuferind nici o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
roșul celei mai vii purpuri; iar glasu-ți, și duios, și mândru, cu care, glăsuind, mă tulburi, mă farmecă precum o harpă. O rodie dată-n două ți-este obrazu-ți, când se-ascunde întru zaimf... Îs șaizeci de regine, optzeci de țiitoare îs și o mulțime de femei și fete, - însă nu ca tine prin care cerul mi-a surâs; niciuna ție nu ți-e peste, columba mea, minunea mea; ea-i singură la maica ei și-aleasa maicii sale-i ea
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
și fete, - însă nu ca tine prin care cerul mi-a surâs; niciuna ție nu ți-e peste, columba mea, minunea mea; ea-i singură la maica ei și-aleasa maicii sale-i ea; văzând-o, fete și femei, și țiitoare, și regine vor ferici-o... Ea e una, iar ele întreba-vor: Cine e-această frumusețe, oare, care se-aseamănă cu luna și-aduce,-n zori, a tânăr soare și-a oaste pe picior de luptă?" Eu pogorât-am în
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
latinii cruciați în frunte cu Bohémond de Tarent. După acest capitol mențiunile despre membrii familiei lipsesc timp de aproape o jumătate de veac, când apare un Ioan Cantacuzino, general în slujba împăratului Manuel I Comnen, căsătorit cu Maria, sora Eudoxiei țiitoarea lui Andronic I Comnen, vărul primar al lui Manuel I, dar și nepoate ale acestuia. După căderea în disgrație și încarcerarea lui Andronic, generalul Cantacuzino cade și el în disgrație, dar neputândui-se imputa nimic nu este încarcerat, în schimb mânia
Familia Cantacuzino () [Corola-website/Science/299617_a_300946]
-
a devenit în noua versiune doar o acțiune secundară, un „film în film” (după cum îl denumea Călin Căliman). Viața monahală a fost denigrată de scenariști, fiind prezentate câteva aspecte particulare încărcate de umor: o parte din călugări sunt curvari (au țiitoare în sat sau au poze obscene pe pereții chiliei), unii sunt bețivi, fumează sau mănâncă pe ascuns carne în timpul postului, alții sunt pur și simplu infractori ascunși de autorități. Filmările au reînceput la 14 ianuarie 1973, la București (la o
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
a nesocotit porunca Domnului. „Cartea întâi a împăraților” relatează cum el s-a „alipit” de unele din aceste neamuri „târât de iubire”: a iubit, pe lângă fata lui Faraon, 700 de crăiese împărătești moabite, amonite, edomite, sidoniene și hetite și 300 țiitoare. La bătrânețe, femeile i-au abătut inima, i-au plecat inima spre alți dumnezei, după cuvântul Domnului, și, astfel, inima „nu i-a rămas în totul a lui Dumnezeu, cum fusese inima tatălui său, David”. Domnul s-a mâniat pe
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad; eară el aice își luase o fată a unei rachierițe, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae; eară pre fată o chiema Anița , și era țiitoarea lui Dumitrașco-vodă..." Criticul literar Șerban Cioculescu apreciază (op.cit.,p.92) că: "Neculce nu a putut fi imparțial și obiectiv, fiindcă a suferit prea mult în copilărie și tinerețe de disprețul acelora care îl vor fi privit pe el și pe
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
de iubire’ și se ,alipește’’ de unele neamuri interzise de Dumnezeu împăraților Israelului, având de neveste, în afară de fata lui Faraon (probabil faraonul Siamon, dinastia a XXI-a), 700 de crăiese împărătești (moabite, amonite, edomite, sidoniene și hetite) și 300 de țiitoare. La bătrânețe, nevestele iubite ,i-au abătut inima’’ și ,i-au plecat inima spre dumnezei străini" astfel că nu a mai rămas ,cu totul a lui Dumnezeu, cum fusese inima tatălui său David’’, așa cum prevăzuse Domnul că se va întâmpla
Cartea a treia a Regilor () [Corola-website/Science/323561_a_324890]
-
literaturi dulcege, cu eroine despletite și lălâi”". Analizând subiectul și personajele romanului " Sfârșit de veac în București", unii critici literari au evidențiat o serie de asemănări între acest roman și "Ciocoii vechi și noi". Iancu Urmatecu, baronul Barbu și Jurubița (țiitoarea lui Urmatecu și amanta ulterioară a lui Bubi Barbu, fiul baronului) își găsesc corespondențe în Dinu Păturică, postelnicul Andronache Tuzluc și Kera Duduca din romanul lui Filimon, având un destin similar într-o oarecare măsură. Perpessicius afirma că aparențele acestor
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]