364 matches
-
deschidă gura Gheorghe Amnar. Îl știm și noi? - a sărit cu întrebarea moș Dumitru. Cred că îl știți. Îi Petrea Fluer - cumnatul meu - a răspuns Gheorghe, oarecum stânjenit... Aha! Petrea! Îl știu eu... Îi... îi cam zurbagiu. Și nu lasă țoiul din mână decât dacă-i gol... Nu avem nevoie de oameni de aiștia - a vorbit hotărât moș Dumitru. Decât așa, mai bine lipsă - și-a spus părerea și Vasile Hliboceanu. Și totuși ne mai trebuie un om - s-a arătat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
potrivit, Hliboceanu a poruncit: Mitruță, ai grijă ca totul să fie după pravilă. Când îți fi gata, adunați-vă, că Măriuța abia așteaptă să ne omenească. A intrat apoi în crâșmă și s-a dus întins la Costache, care așeza țoiurile pe tejghea, după căprării. Aș vrea să-ți spun ceva, Costache. Să auzim! Dacă-i de bine. Îi bine. Dacă nu... Tot bine-i. Noi am hotărât să luăm banii de la Aizic la sfâșit de săptămână. Adică vinerea. Și ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
dai de mâncare în seara asta? - a întrebat Hliboceanu. Îi taină mare. Duceți-vă la locurile voastre și îndată vine Măriuța... Până să se așeze fiecare pe scăunel, rachiul era pus dinaintea lor. Spre deosebire însă de celelalte seri, când țoiul cu rachiu al lui Pâcu nu avea de așteptat nici o clipită până să fie întrebat de sănătate, de astă dată cărăușii nu s-au atins de băutură... Peste puțină vreme, Măriuța a apărut în ușa bucătăriei, cu un ceaun plin
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
te face să te uiți după o fusteică scurtă și să te scoli de pe scaun - și-a dezvăluit Pâcu secretele. Uite cine ședea printre noi, fără să știm nici cu spatele. Mă uitam eu la el cum duce mai întâi țoiul cu rachiu sau ulcica cu vin la nas și mă întrebam de ce? I-o fi mirosind ceva rău? Și când colo el adulmeca aroma băuturii precum copoiul de vânătoare urma cerbului. Și nu spunea nimic pezevenchiul. Ne lăsa să murim
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ca aceea... Străini de crâșmă nu-s!...Da ’ ia stai, Hlibocene! Tu n-ai băgat de seamă că acum două săptămâni, taman când împărțeai banii la oameni, la o masă din colțul cel mai întunecos al crâșmei ședeau doi cu țoiurile dinainte și șușoteau în taină trăgând cu coada ochiului la tine?” „Ba bine că nu” i-a răspuns alt gând. „Atunci de ce nu te-ai gândit băiete că îi lucru cu primejdie să mergi cu chimirul plin cu parale și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
un zburător" după cum se exprimase în fața lui nea Schintee, un bețiv cu nasul borcănat și roșu ca un gogoșar de Comana, gata oricînd să dea o mînă de ajutor cui avea sau cui nu avea nevoie, mărturisitor săptămînal în fața unui țoi cu tescovină pe care Popianu îl oferea în văzul lumii la crîșma lui Bercu. Popianu a pufnit auzindu-l pe Schintee cum se străduia să-l imite pe colonelul Stoicescu, bățos, dînd din mîini și ridicînd, așa cum fac oamenii aflați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a îmbrăcat o dată uniforma n-o mai scoate niciodată, nu-i așa?" August Stoicescu l-a bătut prietenește, ostentativ, pe umeri, a golit păhărelul dintr-o înghițitură și i-a făcut semn lui Bercu: "Dă, dom'le, ceva mai serios, țoiuri n-ai? Un bărbat întreg bea cu țoiul, nu se încurcă în degetare!" Artur Stavri i-a făcut cu ochiul adjutantului "ei, ce zici, e nemaipomenit colonelul, e un colonel adevărat, nu din ăștia, numai pampoane și galoane. Ne putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
niciodată, nu-i așa?" August Stoicescu l-a bătut prietenește, ostentativ, pe umeri, a golit păhărelul dintr-o înghițitură și i-a făcut semn lui Bercu: "Dă, dom'le, ceva mai serios, țoiuri n-ai? Un bărbat întreg bea cu țoiul, nu se încurcă în degetare!" Artur Stavri i-a făcut cu ochiul adjutantului "ei, ce zici, e nemaipomenit colonelul, e un colonel adevărat, nu din ăștia, numai pampoane și galoane. Ne putem baza pe el, ne putem baza." Mai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
era că le lipsea ceva pentru că își bătuseră capul cum să facă din om o păpușă pe sfori și dintr-o păpușă pe sfori ceva care să semene cît mai mult a om. Amîndoi râseră gros și cu poftă, întinseră țoiurile să ciocnească ,,ei, haide, dom'le adjutant, mai avem noi trei ceva sînge-n puță" și atunci Popianu a băut liniștit, știind că reușise pasul cel mare, așa și era, dacă-i socoteai pe toți trei împreuna, ceva sînge mai era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
bine ca să-l strige "la tablă" pe "domnu' Mihail" și să iasă altul Caruzis ori Petrescu dacă Mihail n-avea chef, era același lucru. Profesorul Schmeltzer era cu totul dăruit experiențelor sale, poate că damful de alcool venea nu de la țoiurile pe care le mai răsturna cu o mișcare scurtă de om stîngaci și preocupat de cu totul altceva decît de cîrciumă, ci de la îmbălsămările cu care își pierdea nopțile în laboratorul de științe ale naturii din spatele liceului, chiar pe malul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
jucau de-a conspirația, de-a hoții și vardiștii. Purtau uniforme, scriau proclamații, își agățau în piept insigne și la șold pumnale, se strîngeau seara în Cișmigiu sau la Șosea, cam în jurul Bufetului, mai trăgeau cîte o bere ori un țoi de mastică, făceau politică pe marginea drumului, toată lumea făcea!, ce puteau însemna toți ăștia, niște amărîți de maiștri militari, civili, doi-trei locotenenți, doi-trei căpitani, care în loc să umble după fuste umblau după aventură?! Cam așa s-ar fi putut prezenta oricui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
un nes. Ceea ce și făcea. Citiți degeaba, dacă nu beți o cafea ca lumea, zise funcționara și Îl puse să semneze un borderou. Ar fi fost o dimineață obișnuită, dacă nu ar fi fost explozia. Barmanul de la Solferino a scăpat țoiul din mână; chelnerița a călcat strâmb și a căzut În brațele vânzătorului de lozuri; mulți s-au trântit care pe unde, cu fața la pământ; din WC-ul gării au ieșit În grabă câțiva cetățeni Îmbrăcați sumar; șeful postului de miliție TF
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
tine nu te ținea paharul plin, ci mai degrabă Îți plăcea mirosul de crâșmă? - l-a luat puțin la vale Petrică. ― Da’ ce voiai să zică cei din jur? „Ia te uită la aista. N-are bani nici de un țoi de rachiu. Se uită la alții ca milogu’”... Apoi fă-ne să pricepem cum de te-ai lăsat de băutură, dacă spui că nu se poate lăsa omul nici În ruptul capului? ― Dochița, săraca! S-o hodinească Dumnezău În pace
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
român! A cerut și, tacticos, și-a achitat întreaga comandă, scoțând la vedere, ostentativ, mai toți banii din chimir... Apoi s-a retras în încăperea lor specială și aproape că era să adoarmă, între-o lungă meditație, cu nasul în țoiul cu rom. Măcar le-am zis-o așa, de la obraz! Ca să mă ție minte și să mă pomenească... Da' ce? Flăcăii noștri și fetele care se însoară și se mărită cu românce-români nu-s gospodari-gospodine de frunte? Nu muncesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai apăsat printre oameni... Că-i un șarlatan și jumătate!.. Mai mult descurcăreț decât ager la minte! Că la școală nu le prea avea cu învățătura... Până una-alta, beți și vă veseliți, măi oameni buni! Dați-i tare cu țoiul! La mulți ani! * * * La ședința consiliului eparhial, bădia Silvestru a monopolizat întreaga discuție. Și nu cu chestiunea la ordinea zilei, ci cu bogăția lui de fecioraș, pe care a întors-o pe toate fețele după bunul său plac. Da' mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nu, strigă popa, pentru prosperitatea Puieștilor nu cinstim cu Dealul Mare, ci cu �apele" de la Puiești... Vino, mă Matache neică, și desfundă două sticle din apele �din fântâna popei". Matache desfundă cele din urmă sticle și turnă fiecăruia într-un țoi de țuică, de o gustare, ca ceva de preț. Toți strâmbară din nas; unii scuipară și pe jos. - E coclită rău. - Spuneți că pute, nu vă rușinați, se înfoia părintele Grigore, satisfăcut. Las' că banii n-o să pută. Era vorba
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
preț. Toți strâmbară din nas; unii scuipară și pe jos. - E coclită rău. - Spuneți că pute, nu vă rușinați, se înfoia părintele Grigore, satisfăcut. Las' că banii n-o să pută. Era vorba lui; nu ieșea din ea. Dădu dușcă două țoiuri, fără să se strâmbe, ca și cum ar fi băut cine știe ce vin rar. - Și să nu credeți că e puturoasă pentru că e stătută; așa-i de la izvor. Ia fă-te încoace mă Matache neică, și scoate-ne o ciutură din izvorul No
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
neică, și scoate-ne o ciutură din izvorul No. 1 al apelor minerale �Părintele Grigore Ciuntu" - glumi el, întinzându-i cheia... - Poftiți, mă rog, și domniile voastre cu păhărelul la izvorul tămăduirii, să bem chiar de acolo. Chefliii își luară toți țoiurile, mai vrând, mai nevrând, ca să facă plăcere popei, înconjurând fântâna. - Trage, Matache neică, trage, ca să vadă și dumnealor cum ne-a pus Dumnezeu mâna în cap. - Nu știu de ce-i grea ciutura, părinte... - Cum să nu fie, dacă-i plină
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
univers ca-ntr-o singură iurtă toți pantalonii și toate cămășile și toate rochiile sunt pentru noi toți amestecați și străini în propriile identități aruncați în propriile dorințe și-n poftele altora jumătăți uitând jumătăți sferturi jinduind sferturi cinzeaca și țoiul prin sfere boțite întregul detronează întregul și partea nu știe de parte când partea destramă întregul și întregul n-are grijă de parte vidul prin care vrem să ieșim e golul prin care vrem să intrăm ușa lipsește și peretele
Fără să știm by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/2938_a_4263]
-
remarcabil critic de poezie) pe coperta a IV-a a volumului? Nu-ți poți reprima zâmbetul: După acquis-ul/ comunitar,/ mai pot, io, rachiul/ imunitar/ (ăl de ne apără,/ domne, de SARS,/ pentru că scapără/ ca un vinars;/ clar ca Zaraza,-n/ țoiul zoios,/ prin care raza/ trece voios;/ aprig de aprig/ ca la Câlnău)/ să mi-l mai fabric, -/ nu-n tescălău,/ dar (că-i mai aspru/ și fără zaț)/ din spirt albastru,/ din găinaț,/ sau din pufoaică/ de tractorist, -/ că te
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
aprindea scânteia,/ Iar noi, cu chefu-n toi, cinsteam altarul!// Rufoși eram, dar sumbra noastră boată/ De spirit și de-alcool era bogată!// Să fi văzut cum da gornistul din gură/ Sunând asaltu-n glăji spre băutură!/ / ca-n trâmbiță sunam din țoi s’s-auză/ Cu surle Ierihonului la buză!”// în public, printre tovarășii de condei adică, Tudor George era un causeur neîntrecut: „Ah! ce plăcere a perorației cu voce ridicată are, ce atacuri în versuri și proză răspândește în jur, mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
el? -Nu prea mulți dar ceva aveam! Haralamb rânjește spre baba Leana un pic strâmb și-I zice: - Bre, eu îl mai caut, poate îl găsesc totuși! -Bine faci, mai caută-l! Dar, ia spune! Nu mă cinstești cu un țoi de țuică de-a ta, acu că mă întrerupseși din drum? -Eu nu te oprii din drum bre, tanti Leano, te opriși mata singură ca să-mi povestești de găină și acu băgași frica în mine! -Laasă măiculiță, că-ți făcui
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
Peste câteva zile vându și Dacia cea foarte puțin zgâriată și ruginită, luă pe ea o sumă rezonabilă și cu aceasta petrecură o seară faină, toți trei, plus nevestele, la un restaurant din centrul orașului. Luat de trufie și de țoiurile de palincă, Ati îi spuse lui Pandele: - Mei Pondele, dache ascultai tu la mine nu mai perdeai timp, che uite așe cum am spus ioo se întâmple. Adiche, ce se mai spui, chind ungure deștept vorbește cu române căpos, așe
AFACEREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349195_a_350524]
-
și duminica, nici teama de miliție ori securitate. El avea doar frică de Dumnezeu. Nu mergea în ruptul capului la câmp, de Sfânta Marie ori de Sfântul Ilie. Se ducea la biserică și, venind spre casă, se oprea pentru un țoi sau două la cârciumă. Era evlavios, în felul său, Vasile, fără să facă din asta un spectacol. La biserică asculta slujba atent, cu ochii pe icoanele de pe altar sau la preot. Nu se uita la femei. Nici la cele care
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului J’imagine nous deux, ensemble, Sur la plage, en promenade, Partager l’amour semblable, En vivant le reve coupable... J’imagine nous deux, baiser, Mes cheveux, țoi caresser, Leș frissons nous ajouter, En douce folie s'abandonner... J’imagine l’ocean qui chante, Notre idile dans l’onde brisante, Et la plage portant, suivante, Nos marches en sable, persistente... - Ascultând Biscaya - James Last Blue Mireille, 22.11
BISCAYA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382631_a_383960]