348 matches
-
Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, excepție ridicată de Costin Țugui într-o cauză de contencios administrativ. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat este neconstituțional, "întrucât nu prevede accesul liber la datele personale ale persoanei care solicită date despre [...] persoana sa și nu a altor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157732_a_159061]
-
6) din Legea nr. 47/1992 , republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, excepție ridicată de Costin Țugui în Dosarul nr. 1.425/2003 al Curții de Apel București - Secția de contencios administrativ. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 30 martie 2004. PREȘEDINTE, prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI Magistrat-asistent șef, Gabriela Dragomirescu ------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157732_a_159061]
-
de Apel București - Secția de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată oral de recurentul-reclamant Țugui Costin în cadrul ședinței de dezbateri din data de 13 noiembrie 2003, într-o cauză civilă privind judecarea recursului împotriva Sentinței nr. 2.411 din 2 iunie 2003 prin care Tribunalul București - Secția a VIII-a pentru conflicte de muncă și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156580_a_157909]
-
c) și al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, excepție ridicată de Costin Țugui în Dosarul nr. 2.893/2003 al Curții de Apel București Secția de contencios administrativ. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 11 martie 2004. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Prim-magistrat asistent, Claudia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156580_a_157909]
-
atârnând de la vârful acestuia—și variază în culoare de la galben fad-maroniu spre roșu-maroniu; partea inferioară a pălăriei este pală. Piciorul este lung, fragil de la 6 la 12 cm pe 1 spre 2,5 cm în grosime , colorat albicios și se țuguiază în sus astfel că este mai gros la bază și mai subțire la vârf. Deși piciorul este inițial vag umplut cu o hifă bumbăcoasă, acesta devine gol spre maturitate; per ansamblu, ciuperca oarecum fragilă. Depozitul de spori este de culoare
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]
-
soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 153 alin. (6) și (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și art. 44 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Răzvan-Ovidiu Țugui în Dosarul nr. 2.963/54/2009 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.023D/2010. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238453_a_239782]
-
al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 153 alin. (6) și (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Răzvan-Ovidiu Țugui în Dosarul nr. 2.963/54/2009 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal. 2. Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238453_a_239782]
-
obținând, cu oarecare dificultate, cetățenia germană. Exilarea lui Petru Dumitriu a constituit o uriasă pierdere pentru literatura si cultura română, iar recuperarea operei si a biografiei, acum, se face lent si cu intermitențe. [București], 26 iulie 1959 Mult stimate tovarășe Țugui, Soția mea mi-a spus prea târziu că a vorbit cu d[umnea]v[oastră] și m-am supărat că nu m-a trezit: scrisesem până la 6 dimineața și dormeam ca mort. Mulțumesc din tot sufletul pentru solicitudinea ce-mi
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
Dar aici nu știu ce să fac, în fața persecuției sistematice de care am parte de la Beniuc, care în același timp mânjește hârtia și pune în scenă niște lucrări literare care nu plac nimănui, nu folosesc nimănui, și sunt lăudate de frică. Tovarășe Țugui, vă rog, să se isprăvească odată campania surdă pe care o duce Beniuc împotriva mea, prin vorbe, intrigi, prin Gazetă, prin direcția gen[erală] a editurilor, pe toate căile. Nu mai pot și nu mai știu ce să fac ca să
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
de familie. Dar dacă se va găsi ceva, ceea ce eu nu pot prevedea, și la Biografii contemporane? La trei ani după apariție? (căci Cronica a apărut în 1956)? Înseamnă că lucrez în zadar și că trăiesc degeaba. Vă rog, tovarășe Țugui, să găsiți o soluție; eu nu văd, deoarece Beniuc e atotputernic în viața literară și știe cum trebuie lucrat ca să împingă la disperare un om care nu-l adulează. Regret că nu vă pot da alte știri mai bune. Mai
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
a fi o variantă a iudaismului încă din secolul al XVI-lea. Mai recent, în cadrul unor serbări populare câmpenești sau manifestări etnografice sunt evocate ocazional ritualuri păgâne precreștine de tip șamanic, participanții având vestimentația adecvată, constând în caftane și cușme țuguiate de tip scitic, turcic, asiatic. Zonele locuite preponderent de secui au fost grupate în secolele XIV-XV în entități administrativ-teritoriale numite scaune secuiești. Tot în scaune a fost organizat și Pământul Crăiesc, zona locuită de sași în sudul și nord-estul Transilvaniei
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
formatului de proiecție și a aplicării metodei de anamorfozare a imaginilor( filmarea cu rapoarte de mărire subunitate diferite pentru aceeași imagine; raportul pe orizontală este diferit față de cel pe verticală). Mai pe înțeles imaginea este alungită pe verticală, personajele fiind „țuguiate”, aplatizate. Pentru a se aduce imaginea la normal sunt folosite aceste dispozitive afocale, cunoscute ca (incorect) „obiectiv de cinemascop”, „obiectiv prokinoscop”, „obiectiv pentru ecran lat”. Pentru lucru, în timpul proiecției filmului se folosește atât obiectivul de normal (sau obiectivul cu distanță
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
Unele practici religioase includ: Sărutul virtual este un gest care simbolizează sărutul, dar buzele nu ating alte buze sau vreun obiect. Prin sărutul virtual se exprimă dorința de a săruta o persoană aflată la depărtare. Se realizează prin simularea sărutului țuguind buzele, prin diverse emoticoane, pe cale electronică, dar și prin alte obiecte care mijlocesc acest lucru: scrisori cu amprenta buzelor, pupări ale palmei proprii și apoi suflării în aceasta ca semn de transmitere a sărutului. În mesajele de chat, emoticoanele folosite
Sărut () [Corola-website/Science/328731_a_330060]
-
și, în mod surprinzător, se lărgește la șatra (foișorul) clopotelor. Cornii vechi ai coifului, dimensionați după lățimea bisericii, lungi de 2 stânjeni regali, au fost aruncați în foc și înlocuiți cu alții mai noi în anul 2000, de aici coiful țuguiat față de cel precedent. Portalul de la intrare în biserică, prin mesajul încrustat în el, este o adevărată operă de artă ce ne dezvăluie participarea unui mare meșter de biserici. Dintre portalele de lemn păstrate în Maramureș acesta este fără îndoială cel
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
a junilor din Brașovul Vechi de la anul 1851 similar cu al celor din Șcheii Brașovului Ei sunt o imitație a Junilor Bătrâni, atât în protocolul organizării, cât și în port, cu deosebirea că în loc de pălării, poartă căciula simplă țurcană cu „țugui”. Maialurile le organizează la „Foișorul” din Brașovul Vechi (strada Cloșca), într-un spațiu dominat de o frumoasă troiță ridicată în 1910 de Ioan și Maria Voicu. Sub îngrijirea lor se găseau și alte troițe. Troița de pe strada Sitei, ridicată în
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
ȚUGUI, Ion (24.XII.1933, Vicovu de Jos, j. Suceava - 20.II.2002, București), poet, prozator și eseist. Este fiul Domnicăi (n. Perdeică) și al lui Vasile Țugui, țărani; istoricul literar Pavel Țugui este fratele său vitreg. Urmează școala primară și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
în jos - cu dificultate, din cauza blugilor foarte strâmți. Respirând agitată prin decolteul adânc și lipindu-și, mai mult decât era nevoie, fața de prohabul lui Hugo, Laura a reușit să desfacă partea din spate a căruciorului și să-l elibereze. Țuguindu-și buzele și bătând din gene, s-a ridicat în picioare. —Mulțumesc, a spus Hugo înșfăcând mânerele căruciorului. Acum ar cam trebui să plec. Însă Laura părea decisă să-l țină pe loc. —N-am știut că băiatul tău a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a enervat Rapotan. Părea nedumerit. „Nu, nu.“ „Nu și mai cum?“ „Nu, să trăiți!“ „Deci, domnu’ Robe, nimic ieșit din comun, nici un detaliu așa, mai deosebit?“ „Nu, absolut nimic. Am băut vin și-am stat la povești.“ „Da?“, și-a țuguiat Rapotan buzele, parcă se pregătea să necheze, „Atunci ce ziceți de povestea asta?“ Mi-a întins o foaie de hârtie, genul A4, pe care-l scoți la imprimantă. Textul era cules mărunt, cu corp 8, trebuia să te chinui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
intrau în ochi, dar privirea curgea în altă parte, discret, periferic, spre mișcările Mariei. Maria a extras o pudrieră din gentuță și a făcut gestul ăla străvechi și alambicat pe care nici un bărbat nu-l va înțelege vreodată: și-a țuguiat buzele-n oglindă. Se produceau fel de fel de minuni în ziua de azi, pudriere cu senzori termici, telefoane mobile în formă de ruj, rimeluri cu-antenă; trebuia doar să știi să le folosești. Apoi, ca din întâmplare, a îndreptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pagini scrise de John Barth, Milan Kundera ori Salman Rushdie. Un roman postmodern plin de umor, dar nelipsit și de un sentiment tragic al destinului.“ „Pare o calitate, nu un defect.“, a observat Maria. „Sentiment tragic al destinului...“, mi-am țuguiat eu buzele, imitându-l pe Mihnea. „Sună grandios. Putea să zică «un nelipsit rahat tragic» (scuze, Maria), era același lucru. Asta nu e literatură...“ „Tipul ăla cu prezentarea pare să creadă altceva...“, a insistat Mihnea. „M-aș mira să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ăsta-i de-al meu arată Săteanu cu privirea spre Mihai. Nu-ți fie rușine. Unde pupă tata fata? întreabă rar, șăgalnic. Doina ridică încet mîna dreaptă și-și lipește vîrful arătătorului de obraz, plecîndu-se spre tată el. Săteanu își țuguiază buzele, atingînd cu vîrful lor locul indicat de fată. Și unde bate tata fata? întreabă el pe același ton. Tata! rîde încet Doina, trecîndu-și brațul după umerii tatălui. Aici! rîde Săteanu, lovind fundul fetei cu vîrful palmei, într-un gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și cînd să-l mai amăgească să înghită o bucățică de carne, după care îi dă biberonul să bea ceai. Cînd crede că a lovit destul cu palma, copilul se oprește, privește un timp, vede privirea supărată a tatălui, își țuguiază buzele ca un cioc de rață, alintă obrazul lovit, murmură un "mă-măi", apoi se întinde să-și lipească vîrful buzelor de locul lovit, în timp ce tatăl îl mai amăgește cu o bucățică de carne sau de pesmet muiat în ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a adus mîncarea îl asigură fata, lăsîndu-l lin brațe. Du-te și-l pupă. Nehotărît, copilul pornește încet spre masa la care stă Mircea Emil. Ce-i? întrebă acesta surprins, văzîndu-l pe copil, timid, lîngă scaunul său. Púuu-pi răspunde copilul, țuguindu-și buzele. Tatăl copiilor a ajuns și el lîngă masă: Vrea să vă pupe, pentru carne. Pupi repetă copilul rușinat. Púuu-pi! strigă și celălalt venind tot o fugă. Ca doi iezi, cei doi băieți se ridică pe vîrfuri și sărută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
zâmbetul constant, abia schițat, mă fixă ca o rază de lumină. — De ce? Pentru că ai vrut să mă vezi. Nu ți-am cerut asta, am spus. Am crezut că am scăpat de tine. Îmi păstram aceeași expresie înghețată, concentrată. Honor își țuguie puțin buzele, dând zâmbetului ei o expresie inteligentă și amuzată. Încă arăta obosită și tot i se mai citeau pe față urmele suferinței din ultimul timp. Dar demonul se trezise din nou în ea. Privi în jur, își scoase haina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
nici un motiv să mă gătesc. — Oamenilor ăstora le e tare dragă imaginea pe care o au despre artiști, Înțelegi? Încearcă să arăți sexi și dură, dar serioasă În același timp. — Iar asta cum s-ar traduce În limbaj vestimentar? Își țuguie buzele. — Ai putea să porți colanții cu cranii. Dar aveam de gând să-mi pun ghetele cu fermoare și, dacă port și una și alta, atunci o să creadă despre mine că sunt o feministă turbată și Încuiată. Știi tu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]