273 matches
-
și el la orele de catehizare pe Vater Bledy al nostru ce fel de lapte curge prin rai. După aceea, chiar lângă noi, se făcuse auzită o pasăre, iar după câte clipe Culiță o imitase fără greș, fluierând cu buzele țuguiate. La început nu ne venea să credem. Dar Culiță a repetat fluieratul spre imensa noastră mirare. - Da de când știi tu să faci așa? a întrebat Klesch. - Păi, aproape de când mă știu, a răspuns cel întrebat. De când am început să umblu
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
e ora sculării, că e târziu. S-au repezit la baie și înghesuiți sub același duș, au lăsat apa caldă să curgă peste ei, abandonați în răsfăț. Apă caldă, minune de mult uitată! De atâta fericire, și-au apropiat buzele țuguiate, și au rămas îmbrățișați într-un sărut prelungit, lăsând apa caldă să-i mângâie. Dar timpul nu le îngăduia să se zbenguie prea mult: Repede, să prindem masa, și la lecții! Cursul de limbă, pe majoritatea celor din clasă i-
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și așteptau din zi în zi să-i vină sorocul. Era primul lor copil și cum bătrânele din vecini le spusese că vor avea băiat, că are burta țuguiată, erau plini de speranță că se va naște un copil sănătos, primul lor moștenitor. Poate că acel copil dacă va fi băiat, nu va avea aceeași viață chinuită de țăran ca toți cei de aici din comună. Va putea să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
soare. Nici nu a simțit când Jeni cu greutatea burticii sale, s-a băgat în pat lângă el. Pruncul lovea cu piciorușele în burta mamei sale, făcându-și simțită prezența. Chiar dacă primea aceste lovituri, Jeni își mângâia cu tandrețe burtica țuguiată și vorbea în șoaptă cu pruncul său, alintându-l. Era totuși speriată, fiind primul lor copil și nu avea decât douăzeci de ani iar din familia sa, nu avea pe nimeni în comună, să o ajute la o adică. Provenea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
de fulgi țepoși și tăioși. Iar Fulgoii, biciuiți de Viscorilă, urlau bezmetici ca o imensă haită de lupi înfometați. Dar să-l fi văzut pe NĂMEȚILĂ! O namilă cât trei munți puși unul peste altul și, pe deasupra, încă trei stânci țuguiate. Purta un cojoc imens din care se prăvăleau avalanșe în torenți iuți, atunci când mergea cu pași hurducați și împiedicați. Dacă te pălea fericirea să fii în apropierea lui, îți găseai mormântul sub troienele ce-ți cădeau în cap. Namila își
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
poate abate. Maria a încetinit pasul, rămânând un pic în urma lor, neîndurându-se să-i deranjeze cu amintiri triste. Vera avea burtică. Probabil era în luna a șasea de sarcină. Cred că va da naștere unui băiețel, fiindcă are burtica țuguiată”, își făcea Maria socoteala. Îmbrățișându-i din priviri, mergea cu pas domol în urma lor, pe bulevardul ce cobora de la Universitate, către Cișmigiu. Ei și-au văzut de drum, intrând pe aleea Cișmigiului, iar ea a rămas în stație, în fața Spicului
FRAGMENT DIN ROMANUL VERA DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364977_a_366306]
-
iulie 2015 Toate Articolele Autorului Povestea Goanței și a Trotușului Demult, când de pe-aceste locuri pierise stăpânirea vestitului Comanus cel Bun, pe malul apei ce venea bolbotind de departe din munți, într-o căsuță cu acoperiș ca o căciulă țuguiată, trăia o femeie tare frumoasă, cum nu mai era alta. Așa o apucaseră bătrânii locului și așa o știau și copiii lor, fiindcă oricâtă vreme ar fi trecut, ea rămânea la fel de frumoasă și de neschimbată. Spuneau oamenii că era Goanța
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
1643 din 01 iulie 2015. Povestea Goanței și a Trotușului Demult, când de pe-aceste locuri pierise stăpânirea vestitului Comanus cel Bun, pe malul apei ce venea bolbotind de departe din munți, într-o căsuță cu acoperiș ca o căciulă țuguiată, trăia o femeie tare frumoasă, cum nu mai era alta. Așa o apucaseră bătrânii locului și așa o știau și copiii lor, fiindcă oricâtă vreme ar fi trecut, ea rămânea la fel de frumoasă și de neschimbată. Spuneau oamenii că era Goanța
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
sprintene, râșii cu ... Citește mai mult Povestea Goanței și a TrotușuluiDemult, când de pe-aceste locuri pierise stăpânirea vestitului Comanus cel Bun, pe malul apei ce venea bolbotind de departe din munți, într-o căsuță cu acoperiș ca o căciulă țuguiată, trăia o femeie tare frumoasă, cum nu mai era alta. Așa o apucaseră bătrânii locului și așa o știau și copiii lor, fiindcă oricâtă vreme ar fi trecut, ea rămânea la fel de frumoasă și de neschimbată.Spuneau oamenii că era Goanța
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
din peretele casei bătrânești de sub pintenul dealului de la Valea Dăii, pe care adeseori le „prinde” în vârful acului, sulfilează, tivește și calcă cu mașina cu tăciuni aprinși, pe care o tot învârtește până amețește dis-de-dimineață, netezind încă odată cu grijă colțurile țuguiate ale carpetei, insistând mai acatării la coșul de fum de lut și piatră spartă de deasupra acoperișului de șiță din spatele bojdeucii. Afară, în absența ei fizică, pe coastele înalte ale luncilor, văilor și viroagelor din depărtare sau apropiere stau tolănite
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și așteptau din zi în zi să-i vină sorocul. Era primul lor copil și cum bătrânele din vecini le spusese că vor avea băiat, că are burta țuguiată, erau plini de speranță că se va naște un copil sănătos, primul lor moștenitor. Poate că acel copil dacă va fi băiat, nu va avea aceeași viață chinuită de țăran ca toți cei de aici din comună. Va putea să
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
soare. Nici nu a simțit când Jeni cu greutatea burticii sale, s-a băgat în pat lângă el. Pruncul lovea cu piciorușele în burta mamei sale, făcându-și simțită prezența. Chiar dacă primea aceste lovituri, Jeni își mângâia cu tandrețe burtica țuguiată și vorbea în șoaptă cu pruncul său, alintându-l. Era totuși speriată, fiind primul lor copil și nu avea decât douăzeci de ani iar din familia sa, nu avea pe nimeni în comună, să o ajute la o adică. Provenea
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > CA PESCĂRUȘII Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 699 din 29 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poezii de Ion I. PĂRĂIANU CA PESCĂRUȘII ... Buzele țuguiate ale mării de salivă spumate sărută țărmul fierbinte venind de departe . Un pescăruș dă să ciupească din cornul de aur al lunii, care dansează pe valuri în urma furtunii . Apa se-nvolbură în urma unei șalupe cătând către țărm prin valuri cărunte
CA PESCĂRUŞII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351368_a_352697]
-
omoruri bestiale, incesturi, pedofilii, sau violuri cu sadism. Nici nu se mai miră de încântarea cu care doamnele urmăreau poveștile, iar la cele picante, râdeau de se scăpau pe ele, pocnindu-se una pe alta în spate, sau peste pălăriile țuguiate. E drept că erau și cam cherchelite, ca să nu spunem mai mult. Poate că acesta a fost și motivul pentru care ducele, conform înaltului protocol, le dădu voie să se retragă. Plecară împleticindu-se și râzând ca proastele, de lucruri
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
Dumnezeu să-l ierte pe nenea!, răspunde Dan vaietului prelung al Siminei. - Dumnezeu să-l ierte! - Adevărul e că ... , de-ar mai fi trăit ... , nu știu cum ne descurcam aici și cu el, și cu copilul!..., murmură Dan, privind cu dragoste burta țuguiată a soției. Simina, rușinată că o parte din ea se bucură că i-a răspuns Cel de Sus rugăciunilor de taină și i-a scurtat Bătrânului zilele, lasă să-i scape o lacrimă. Pragmatic, Dan îi ignoră bobița de apă
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
opus, unde cresc viguros până în apropierea tâmplei; în colțul drept al gurii, țeapăn, i se adună clăbuci de salivă. Părul alb-gălbui, împuținat de vreme, e despărțit printr-o cărare impecabil trasată dintr-un colț al frunții până spre luminișul creștetului țuguiat. Poartă, închisă până la ultimul nasture, o cămașă din material flaușat cu mâneci lungi, în carouri decolorate, ce abia se mai disting, croită cândva pentru un trup cu mult mai viguros. Pantalonii, și ei prea largi, sunt susținuți cu o curea
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
puțin aspectul exterior. Maurice, un frizer galant și talentat, îi scurtă părul și-i propuse o culoare la modă, roșu acajou... Rezultatul era interesant. Până și colegele cele mai rezervate, adică profesoarele de matematică și de gramatică, afirmară cu gura țuguiată că arată mai tânără cu zece ani... În rest, o fustă modernă, dar decentă, și un tricou imprimat cu o floarea-soarelui contribuiră la aspectul vioi și elegant. Numai că a doua zi, femeii i seîntâmplă ceva foarte ciudat. Când coborî
TOŢI BĂRBAŢII SUNT LA FEL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368965_a_370294]
-
în Aprilie 1962, acolo la Aiud. (Demostene Andronescu-Reeducarea de la Aiud. Peisaj Lăuntric. Memorii și versuri din închisoare. Ed. Christiana, București, 2009, p. 52-54) Iarna în hlamida de sărbătoare scânteia pe brazii înalți și verzi, pe crengile copacilor desfrunziți, pe coamele țuguiate ale caselor ca niște cușme de daci liberi, lăsându-se peste tot: peste livezi, peste curțile oamenilor, peste clădiri, peste toate penitenciarele, peste toate închisorile, peste cei deportați, peste celebrul, flămândul și cumplitul Canal, cum striga pentru trezvie, pentru cei
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
își pro-jetează în prim-plan un fost tâmplar, Păvăluț Bogdanca, «un bărbat pirpiriu și uscat ca o scândură», ce, în 1942, se întorsese «de pe front cu picioarele degerate și fără mâna stângă», ce «și vara, și iarna, purta o pălărie țuguiată, spartă-n vârf, cu borurile căzute peste urechi», având «o singură cămașă peticită și la guler, iar pantalonii abia-i ajungeau până la genunchi, fiindcă omul tăia mereu din manșete, ca să urzească dosul» și purtând «bocanci aduși de pe front» (p. 90
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Relatare > +,- SAU = REFLECȚII - JOCURILE FOAMEI (3) Autor: Olivia Dumitru Publicat în: Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Idealul feminin (rolul ei) 1. (-) Prostuța cu selfie și buze țuguiate Se admira, se crede fermecătoare, face victime printre bărbați. Succesul se măsoară în „selfie”, ce încântată sunt de mine și ce ma admira prietenii! Pe aici găsești fete de 10 ani care își permit păpuși mai scumpe decât rochia de
JOCURILE FOAMEI (3) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369650_a_370979]
-
între 12-18 ani. Se inventează diverse locații (deșert, junglă, mare etc), se ... XII. +,- SAU = REFLECȚII - JOCURILE FOAMEI (3), de Olivia Dumitru, publicat în Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016. Idealul feminin (rolul ei) 1. (-) Prostuța cu selfie și buze țuguiate Se admira, se crede fermecătoare, face victime printre bărbați. Succesul se măsoară în „selfie”, ce încântată sunt de mine și ce ma admira prietenii! Pe aici găsești fete de 10 ani care își permit păpuși mai scumpe decât rochia de
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
Acasa > Orizont > Selectii > REMEMBER Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe perne țuguiate n-am vrut să mă ridic Mizând pe moștenirea străbunilor plecați, Am măturat țărâna, fără să mă-mpiedic De stoluri arogante; ieftini și agramați, Mi-am șlefuit aleea curat și cu răbdare Furând numai cu ochii, din paginile dalbe, Acuratețea
REMEMBER de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357234_a_358563]
-
bruma de grâu ce recoltase. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și așteptau din zi în zi să-i vină sorocul. Era primul lor copil și cum bătrânele din vecini le spusese că vor avea băiat, că are burta țuguiată, erau plini de speranță că se va naște sănătos primul lor moștenitor. Poate că acel copil dacă va fi băiat, nu va avea aceeași viață chinuită de țăran ca toți cei de aici din comună. Va putea să învețe o
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
soare. Nici nu a simțit când Jeni cu greutatea burticii sale, s-a băgat lângă el în pat. Pruncul lovea cu piciorușele în burta mamei sale, făcându-și simțită prezența. Chiar dacă primea aceste lovituri, Jeni își mângâia cu tandrețe burtica țuguiată și vorbea în șoaptă cu pruncul său, alintându-l. Era totuși speriată, fiind primul lor copil și nu avea decât douăzeci de ani iar din familia sa, nu avea pe nimeni în comună să o ajute la o adică. Provenea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
ochii albaștri și părul blond-roșcat. Populația Daciei era compusă din nobili, oameni liberi și sclavi. Principalele documente asupra costumelor dacice atestă și unele deosebiri de rang. Nobilii aveau dreptul să-și acopere capul cu o căciulă de pâsla cu forma țuguiata numită „pilos” sau „pileus” de la care li se trage și denumirea de „pileați”, în timp ce ceilalți „comati”, care formau grosul armatei, (țăranii și meșteșugarii) purtau părul lung „capillati”. O altă deosebire a ținutelor nobililor era centura decorată cu o pafta ornamentala
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]