4,028 matches
-
de organizare. Vinu-l aduceau de pe Târnave și mâncarea o adunau din sat, iar fetele o găteau. Atunci vedeau feciorii, care și la ce se pricepe fiecare dintre fetele prezente. Fiecare fecior avea numele scris pe trei țăruși: pe unul scria țuică, pe altul, vinși pe al treilea, bere. Cei trei țăruși reprezentau nota de plată pentru fiecare flăcău, acolo însemna ce și cât a băut, iar plata se făcea de Sfântul Ion, când se terminau sărbătorile... „Spiritul Crăciunului, atmosfera aceea de
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
în: Ediția nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului La Mărginime de Sibii Scriam, mai tânăr, poezii Că poposeam ades la bar Și mai ciocneam câte-un pahar; Sau mai ales după chenzină Cu vinovații fără vină: O țuică azi și mâine alta Că știți voi: avea pește balta! Când fu cu gripa aviară M-au dat de la serviciu-afară Că vindeam pe veresie Și credeam că nu se știe: Formol, vaccinuri și pastile Și toate astea mie mi le
PRIMARUL, SECRETARUL ŞI TĂBÂRCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1447213007.html [Corola-blog/BlogPost/376983_a_378312]
-
în casă, uitându-se la televizor și-au văzut în continuare de preocupările lor, iar eu cu Radu ne-am apucat cu simț de răspundere, să pregătim grătarul montat pe balcon. Aveam destulă carne de gătit și o sticlă cu țuică din prune, originară din Germania, de gustat. Cărbunii s-au încins destul de repede, fiind curent pe balcon, iar cotletele turcești de miel, aripioarele și ceafa de purcel și cârnații flamanzi, precum și micii românești, au început să sfârâie de zor. Stând
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491543414.html [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
micii românești, au început să sfârâie de zor. Stând pe balcon, în curent, fiind expuși direct aerului primăvăratic de afară, am constatat imediat că în partea flamandă era ceva mai răcoare decât în cea valonă, dar după câteva păhăruțe de țuică de patruzeci de grade, nu se mai simțea frigul chiar atât de tare. În timp ce noi aveam grija produselor de pe grătar și să ne mai cinstim din când în când cu un păhărel de țuică nemțească, stinsă cu bere belgiana, (poate
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491543414.html [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
valonă, dar după câteva păhăruțe de țuică de patruzeci de grade, nu se mai simțea frigul chiar atât de tare. În timp ce noi aveam grija produselor de pe grătar și să ne mai cinstim din când în când cu un păhărel de țuică nemțească, stinsă cu bere belgiana, (poate nu știu mulți români că Belgia produce peste cinci sute de feluri de bere), din vorbă în vorbă, cum se spune, am aflat că nepoții aveau oaspeți în acea seară, alți români ce lucrau
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491543414.html [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
brânză nu le displăcea. Unii dintre ei, devenind ușor alcoolici, au învățat chiar denumirile originale ale produselor, iar sătenii din satul bunicilor lui Titișor au prosperat și ei, exportul (mă rog, contrabanda, dar nu este cazul să fim scrupuloși) de țuică fiind, așa cum se spune acum, un brand. Se avea în vedere chiar un plan de înfrățire a mai multor sate producătoare de țuică cu unele așezări din nordul îndepărtat. A fost înființată și o asociație culturală non-profit, ardeleano-laponă, care-și
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403793216.html [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
Titișor au prosperat și ei, exportul (mă rog, contrabanda, dar nu este cazul să fim scrupuloși) de țuică fiind, așa cum se spune acum, un brand. Se avea în vedere chiar un plan de înfrățire a mai multor sate producătoare de țuică cu unele așezări din nordul îndepărtat. A fost înființată și o asociație culturală non-profit, ardeleano-laponă, care-și propusese ca scop valorificarea bogățiilor spirituale ale celor două entități demografice, demonstrându-se cu argumente științifice că aveau puncte de istorie comună și
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403793216.html [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
când se scăpa. Sase își datora porecla faptului că, până prin adolescență, nu putea pronunța șase, ci sase. Mama lui era poreclită Băloasa, deoare¬ce, atunci când vorbea mai mult, se spuza în colțurile gurii. Băloasa avea pruni mulți și vin- dea țuică la litră și la fele, adică la sticle de 250 și respectiv - 500 de mililitri. Uneori ea își transforma casa în cârciumă - clandestină, se- nțelege -, și atunci vindea țuica la păhăruț. La fel făcea și Gheorghe Trocaru, zis Trocărel, un
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
spuza în colțurile gurii. Băloasa avea pruni mulți și vin- dea țuică la litră și la fele, adică la sticle de 250 și respectiv - 500 de mililitri. Uneori ea își transforma casa în cârciumă - clandestină, se- nțelege -, și atunci vindea țuica la păhăruț. La fel făcea și Gheorghe Trocaru, zis Trocărel, un om mic de statură, îndoit de spate și cam bolnăvicios, care, având mulți copii, dar puțin pământ, doar cu asta se ocupa: din Tarapana, adică din satele comunelor Boișoara
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
Trocaru, zis Trocărel, un om mic de statură, îndoit de spate și cam bolnăvicios, care, având mulți copii, dar puțin pământ, doar cu asta se ocupa: din Tarapana, adică din satele comunelor Boișoara, Titești și Perișani, cum-pă¬ra en gros țuică, pe care apoi o vindea en detail, adică la ciocan, mic-50 de mililitri, sau mare-100 de mililitri. Se-ntâmpla asta în special seara, când în casa lui se adunau mușterii pentru obișnuitul ațâfelnic de dinainte de cină și pentru a sta
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
mămăligă, să facă bine șî să vie măi iute acas’ ca să măncăm șî noi de cină! Eu alergam atunci bucuros la Trocărel, fiindcă-mi plăceau două lucruri: să ascult cum fac oamenii politică și să beau câte un gât de țuică atunci când taică-meu se milostivea și-mi dădea și mie când și când; nu-i vorbă, atunci când nu băga de seamă, mai sugeam și eu pe furiș din ciocanul lui. Uneori, când era prea obosit, nu se mai ducea la
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
nu băga de seamă, mai sugeam și eu pe furiș din ciocanul lui. Uneori, când era prea obosit, nu se mai ducea la Trocărel, ci mă trimitea pe mine la Băloasa cu 5 lei să-i iau o litră de țuică, arareori o fele - 10 lei, căci maică-mea era tare zgârcită, ținea o contabili¬tate la sânge, avea ea un caiet special pentru asta și un scris inimitabil, n-o puteai păcăli adăugând o cheltuială în plus, toate se făceau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
caiet special pentru asta și un scris inimitabil, n-o puteai păcăli adăugând o cheltuială în plus, toate se făceau numai cu știința și aprobarea ei. Eu prinsesem obiceiul ca, pe drum, să beau câte o gură-două din litra cu țuică luată de la Băloasa. Cu timpul, taică-meu observase că țuica devenea pe zi ce trece tot mai puțină, parcă-l văd cum ridica el tacticos sticla în lumina lămbii, o studia cu atenție și apoi zicea încruntându-se: - Hait! Ioite-a
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
puteai păcăli adăugând o cheltuială în plus, toate se făceau numai cu știința și aprobarea ei. Eu prinsesem obiceiul ca, pe drum, să beau câte o gură-două din litra cu țuică luată de la Băloasa. Cu timpul, taică-meu observase că țuica devenea pe zi ce trece tot mai puțină, parcă-l văd cum ridica el tacticos sticla în lumina lămbii, o studia cu atenție și apoi zicea încruntându-se: - Hait! Ioite-a draculi muiere, Băloasa a-nceput să mă fure la țuică
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
țuica devenea pe zi ce trece tot mai puțină, parcă-l văd cum ridica el tacticos sticla în lumina lămbii, o studia cu atenție și apoi zicea încruntându-se: - Hait! Ioite-a draculi muiere, Băloasa a-nceput să mă fure la țuică! Bă, nu cumva cân’ vii di la Băloasa cu țuica, tu-m’ bei din ia pă drum? - mă-ntreba apoi pe mine, întorcân-du-se și vârându-mi sticla cu țuică sub nas. - Nu, tăticule, cum să fac ieu așa ceva, atâta-m
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
-l văd cum ridica el tacticos sticla în lumina lămbii, o studia cu atenție și apoi zicea încruntându-se: - Hait! Ioite-a draculi muiere, Băloasa a-nceput să mă fure la țuică! Bă, nu cumva cân’ vii di la Băloasa cu țuica, tu-m’ bei din ia pă drum? - mă-ntreba apoi pe mine, întorcân-du-se și vârându-mi sticla cu țuică sub nas. - Nu, tăticule, cum să fac ieu așa ceva, atâta-m’ dă, dă-o naibii de zgârcioabă, a văzut că-i
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
Hait! Ioite-a draculi muiere, Băloasa a-nceput să mă fure la țuică! Bă, nu cumva cân’ vii di la Băloasa cu țuica, tu-m’ bei din ia pă drum? - mă-ntreba apoi pe mine, întorcân-du-se și vârându-mi sticla cu țuică sub nas. - Nu, tăticule, cum să fac ieu așa ceva, atâta-m’ dă, dă-o naibii de zgârcioabă, a văzut că-i merge! - îi răspundeam eu repezit. Mințeam, firește, cu nerușinare, dar în sinea mea îmi spuneam: „Na, c-am dat
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
zâs-o, numa’ asta n-o măi auzâsem! Da’ ce-ai mă, Măriene, ce moarti ț-am făcut, de te iei așa tam-nesam de mine? - Păi bine, fă, lele, ai început să-m’ pui din ce în ce măi puțână țuică în litră, să știi că de acuș înăinte ieu unu’ nu măi iau di la tale. - Măriene, mamă, uite ce e: să mă bată Dumnezău dacă te minț, todeauna ț-am pus litra plină oichi. Băloasa, evident, avea dreptate, săraca
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
e: să mă bată Dumnezău dacă te minț, todeauna ț-am pus litra plină oichi. Băloasa, evident, avea dreptate, săraca. - Da? Așa zâci tale? Aaa, tu-i nașterea șî paras¬tasu’ mamii lui de copil, ăsta s-a-nvățat la țuica mea, îl bat de-l omor, nu alta! - Măriene, mamă, lasă copilu’-n pace, uite-ț’ promiț ieu că de-acii-năinte, Marinică o să-ț’ aducă litra neatinsă. Zău, dacă n-o fi așa! Bineînțeles că taică-meu nu m-a bătut
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
după aceea: - Nașterea șî parastasu’ cui a făcut nea- mu’ ăl muieresc pă lumea asta! Fă, primito, ce dacă beau, beau din podu’ lu’ Hobza? Adică, viu dehulat de muncă șî n-am șî ieu dreptu’ la un ciocan de țuică pă fiece sară? Atunci când, data următoare, m-am dus la Băloasa după țuică, femeia mi-a spus cu blândețe: - Marinică, mamă, uite-ț’ pui litra plină oichi pentru tat-to, iară țâe îț’ dau să bei un pă- hăruț aci, da
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
lumea asta! Fă, primito, ce dacă beau, beau din podu’ lu’ Hobza? Adică, viu dehulat de muncă șî n-am șî ieu dreptu’ la un ciocan de țuică pă fiece sară? Atunci când, data următoare, m-am dus la Băloasa după țuică, femeia mi-a spus cu blândețe: - Marinică, mamă, uite-ț’ pui litra plină oichi pentru tat-to, iară țâe îț’ dau să bei un pă- hăruț aci, da’ promitem’ că nu măi bei șî din litră! Se-nțelege, i-am promis
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
promitem’ că nu măi bei șî din litră! Se-nțelege, i-am promis bucuros că nu mai beau și pe drum; și, bineînțeles, m-am și ținut de promisiune, scăpasem ieftin totuși... În afară de Băloasa și Trocărel, mai ne¬gus¬toreau țuică la negru Marioara Bulgar’lui sau Bulgăroaia - Ureche după numele de fami- lie, Gheorghița Cojocaru - zisă Cojocărița sau Ghița lu’ Ficu, Dumitru Frântu - zis Mitu Mat sau Mitu Nuțî, Cebuc, Măruța Gârtonea - zisă Brișca, Marioara Șandru - zisă Pluștoaica sau Oara
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
tata Laie a făcut parte din Regimentul de Gardă Regală, fiind sergent. I se mai spunea și Laie Legionaru’ deoarece fusese legionar și șef de cuib. Acum începuse să aibă mari probleme cu Pluștoaica, fiindcă, tot servind ea mușterii cu țuică, dăduse în patima băuturii. Referință Bibliografică: OAMENI ȘI CÂINI (miniroman) (I) / Marian Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2090, Anul VI, 20 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Pătrașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
subiect de veșnic scandal. Ne umbrea toată curtea, toamna ne umplea cu frunze și coji dar vecinul susținea că n-avem voie să culegem nuci. - Nici cireșul nu mai e. Iar în fundul curții erau niște corcoduși. Știi, tatamare făcea numai țuică de corcodușe. - Paralel cu casa era stratul de flori, petunii și regina- nopții. Seara când se deschideau se umplea curtea cu aromă. - Uite terasa unde juca tatamare șaizecișișase cu unchiu' Costică, fratele bunicii. - Magazia de lemne nu mai e. Nici
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405406693.html [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
-l cunosc pă dom’ Istrate, ăl cu revista dă poezii, care-i om d-al nostru, dăn popor. Ia să scrii tu poeziile tale, frumos, pe coală albă, iar io vorbesc să te asculte și cine știe, poate dai o țuică la apariție... Eee, ce zici! Evident, ca orice poet, Vergică nu putea rezista tentației de a fi publicat. Prin urmare, în ziua aceea bău numai trei halbe și de restul banilor vorbi cu o dactilografă mai în vârstă ca să-i
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Politica_salariala_mihai_batog_bujenita_1394014328.html [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]