910 matches
-
amour, par dépit, / le faisant trébucher, / le phénix sans répit / jaillira du bucher. // Puis, fondus dans le clair / sous un ciel inconstant, / devenons un éclair / qui stagne dans l'instant! O, tăciuni, o, jar / și visuri în rug: / să ne-ațâțăm iar / duhul prezicând! // Prin iubire, necaz / în poticnit joc, / Fenixul încă azi / va țâșni din foc. // Apoi topiți în senin / sub inconstanta aripă, / un fulger să fim / stagnat în clipă! (traducere de Miron Kiropol) Jarului sublim / pâlpâind în zori / suflu
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
Alain ar fi fost la putere, ei ar fi înțeles rapid că Algeria, aflată între două țări independente, Maroc și Tunisia, nu putea rămâne o colonie și că nu era nevoie să fie sădită ura între două națiuni, să fie ațâțate fanatismele religioase. Dacă Epicur ar fi fost la putere, războiul Troii n-ar mai fi avut loc, iar după pacea din 1919 lumea ar fi crezut în rațiune, în crearea de interese comune, și nu în protecția asigurată de o
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
astfel încât acesta să devină cel mai important și cel mai mare numeric în viitorul parlament european. "Am dorit să transmit un mesaj prin prezența mea - că suntem două țări vecine, două popoare. Ori mergem pe idei extremiste, ne certăm, îi ațâțăm pe acei extremiști care ne fac rău, ori avem un dialog, o colaborare ca țări europene", a spus premierul, arătând că opțiunile sale sunt clare în privința colaborării în plan european inclusiv în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova. În acest context
Solicitarea lui Ponta pentru Viktor Orban: o atitudine echilibrată în privința relațiilor bilaterale - Video by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38891_a_40216]
-
că nu este bun pentru acest ”job”. "Mediator n-are cum să fie, pentru că este extrem de conflictual, foarte intolerant, agresiv și violent în exprimări. E un om care prin vocație nu poate decât să toarne gaz peste foc și să ațâțe la ură și la violență verbală. Cu cât se prelungește revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni, cu atât mai mult va avea lumea timp să vadă că domnul Antonescu nu e bun pentru acest job. Cu cât stă mai mult
Paleologu, despre Antonescu: Nu este bun pentru acest job la Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/42882_a_44207]
-
mi-a alungat toate furnicile din bucătărie, încă de la prima încercare. Nimeni altcineva n-a reușit să convingă nici măcar una să plece". 38. Determinați-vă clienții să-și dorească să afle mai multe despre oferta dvs. Cele mai bune reclame ațâță interesul cititorilor, îndemnându-l să contacteze firma pentru a obține informații complete despre produs. 39. Nu uita, reclama trebuie să o faci tot timpul. Învață de la Coca Cola care are reclamă în permanență. 40. Ce ție nu-ți place altuia
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
regăsi ( nu are nicio îndoială, din acest punct de vedere), după terminarea spectacolului, în cârciumile pline de fum și gălăgie din orășelul tolănit la poalele colinei. Au încetat râsetele copiilor, mirosul de vată de zahăr și de popcorn nu mai ațâță nările nimănui, dincolo de canalul împrejmuitor plin cu apă nu fumegă niciun grătar, erau și câteva pături acolo, nu mai sunt, au dispărut și cei doi bărbați care jucau table, trecuse pe lângă ei și observase cum unul dăduse șase-cinci și apoi
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nu-mi displac artiștii și că, în plus, are și un venit substanțial, ar fi putut fi o partidă bună. Însă mi-e absolut imposibil. Mama zâmbi. — Kazuko, ești îngrozitoare! Dacă știai că-i absolut imposibil, de ce l-ai mai ațâțat cu trăncăneala ta? Ce naiba urmăreai? M-am distrat. A fost interesant. Aș fi discutat și mai multe. Știi bine că nu prea am tact. Nu despre asta e vorba, însă tu nu lași niciodată pe nimeni să conducă o conversație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
lăutar în viața civilă, care imită cobza cu o baionetă. Moș Teacă însuși, deplasat pe graniță la Kadikioi ascultă cîntecele de jale turcești ale unei Fatmé, vivandieră de vîrsta a treia. Pe front, Ștefan Gheorghidiu ascultă cîntece populare care îi ațîță dorul și neliniștea față de soția infidelă. Între liră și spadă există certe afinități. La I.L. Caragiale, Locotenent Mișu de la itendență interpretează vocal menuetul lui Pederaski alias I. Paderewsky. Probabil e vorba de celebrul menuet în sol major, op. 14. Interpretarea
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
când scriu, nu uit acest sfat. Până și-n comerț, în reclama lui, contează măsura. La Londra, de pildă, în metrou, sunt scrise pe ziduri reclame pe care abia dacă poți să le distingi cu lupa... Curiozitatea umană este totdeauna ațâțată de ezoterismul textelor. De aceea, sunt destinate eșecului toate reclamele enorme, desfășurate pe panouri gigantice, în metropolele lumii. Omul nu mai știe cum să scape de ele. Excesul, se știe, plictisește. O lecție de limbă franceză, în clasa întâi, arăta
Reclame by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9816_a_11141]
-
te îngemănez, când te înglobez în mine. Pentru că noi doi trebuie să facem una. Si atunci vom fi singuri. Luci, nu-ți sunt oare dragi aceste visuri? Atâția ani ți le-am fluturat în jur." (p. 324); Vezi, depărtarea a ațâțat focul și a stins scânteile. Nu știu cum încape în mine lacrima (trupul) uriașă cu lumini și umbre jucăușe, a iubirii mele pentru tine. Dacă închid ochii și fac un gest de mângâiere prin aer, parcă simt dogoarea catifelată a trupului tău
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
a tradus cartea n-au mai fost incendiate vitrinele librăriilor și traducătorii n-au mai fost uciși - așa cum s-a întâmplat în trecut. Cu atât mai regretabilă e ieșirea în arenă a Patriarhiei Române, într-o veritabilă încercare de a ațâța ura și de a demonstra că ideea de toleranță le e complet străină înaltelor fețe bisericești de la noi. E aproape sigur că nici unul dintre ei n-a citit această carte. Ei și-au asumat mecanic viziunea stabilită de lentilele deformatoare
Versetele patriarhale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8927_a_10252]
-
nu stau mult la tocmeală, ci cu toții nu mai vroiesc să le plătească și fug în părțile cele mai nestrăbătute ale munților. De aceea nici domnii nu au cerut de la ei mai mult decât au făgăduit ei să dea. Uneori, ațâțați de câteva capete tulburi, s au răzvrătit împotriva domnului și au trecut sub aripa leșilor, care întâmplare a dat prilej unor cronicari leși să spună că Moldova plătea tribut Lehiei. Dar oricine știe și însuși episcopul S. Piasecius aduce mărturie
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
lui de oportuniști, ajunsă și la putere, câțiva răzvrătiți reușesc să se refugieze în Muntenia, alții sunt prinși în frunte cu acest Vericico, și primitivul domn îl bate cu buzduganul pe opozant și-l bagă la beci. Adepții lui Frige-vacă ațâță mânia oarbă a domnitorului, septuagenar, și Miron Costin logofătul, fiind pârât, Cantemir poruncește de este omorât. Să citim cuvânt cu cuvânt fraza fatală a lui Neculce, care nu ține decât o singură respirație: Ce ca un tiran au trimas pe
Istoria scrisă de mâna lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9450_a_10775]
-
tu ești cărarea care duce/ în așezarea aceea fără nume/ unde oamenii descifrează pe limbile focului/ semnele unei boli fără leac" (Bolero). Natural, moartea e cu stăruință scrutată, adnotată pe o gamă ce merge de la un sublim echivoc la imundul ațîțat și la tandrețea ironic invocată: "Moartea-și adună pruncii acasă/ pruncii ei risipiți prin lume/ pentru fiecare face un loc cu verdeață/ pentru fiecare plînge cînd îl știe departe/ ah, ce mamă bună e Moartea/ ah, ce mamă bună e
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vine vremea nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă.../ Herdelenii tac toți trei. Numai gândurile lor, ațâțate de speranța împodobitoare a sufletelor, aleargă neîncetat înainte. Copitele cailor bocănesc aspru pe drumul bătătorit și roțile trăsurii uruie mereu, monoton-monoton ca însuși mersul vremii./ Drumul trece prin Jidovița, pe podul de lemn, acoperit, de peste Someș, și pe urmă se
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
vremea vine nepăsătoare, ștergînd toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele " mari și mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurători plăpînde într-un uragan uriaș" Și, mai departe, imaginea familiei: "Herdelenii tac toți trei. Numai gîndurile lor, ațîțate de speranța împodobitoare a tuturor sufletelor, aleargă neîncetat înainte.Copitele cailor bocănesc aspru pe drumul bătătorit și roțile trăsurii uruie mereu, monoton ca însuși mersul vremii. Drumul trece prin Jidovița,pe podul de lemn, acoperit, de peste Someș, și se pierde
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
se vede, de-am ajuns de povestea satului și-ți spun oamenii Dănilă Prepeleac. Iaca, nu mai departe decât frate-tău... DĂNILĂ: Ira, nevastă! Iară frate-meu?! SMARANDA: Apoi iară! Ia treci colo și caută de-adu niște lemne, să ațâț focul, că-i prinde, păcatele mele, rădăcini pe cea prispă. (Dănilă se ridică agale, caută pe lângă gard.) Bre Dănilă, stau și mă uit la tine: ce gândeam c-ai să fii și ce-ai ajuns! Drag mi-ai fost tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sfârșit, când își țuguia buzele umede și fragede, printre care vorbele-i ieșeau într-o desăvârșită armonie, toate laolaltă - credeam eu - se află în strânsă legătură cu ceea ce simte femeia, atunci când se îndrăgostește de un bărbat și vrea să îl ațâțe, speculând cu iscusință micile lui patimi și slăbiciuni, fără de care bărbatul n-ar mai fi nicidecum bărbat. Dar omul poate vedea limpede lucrurile din jurul său doar abia după ce fumul care-l înconjoară se împrăștie și ochii încetează să-l mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
doctor”, așa cum i se spunea unanim în spitalul său, însă recunosc cinstit și cu regret faptul că nu mai știu nimic, căci, după cum bine se cunoaște, gura lumii pornește a cleveti numai și numai atunci când ceva depășește inexplicabil banalitatea și ațâță, astfel, interesul cârcotaș, ce stă întotdeauna pitit înăuntrul nostru, al fiecăruia, gata oricând ca, la semnul cuvenit, să iasă la iveală și să atace, înhățând de grabă prada și mușcând-o adânc. Așa încât, las în urmă viața sa publică, cea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Și, abia în aceste situații, la urma urmelor, poți întâlni cu adevărat fericirea pură, căci veselia reprezintă un motiv în sine, ca să existe! Toate temeiurile, pe care oamenii le pun, în general, pe seama ei, nu fac altceva, decât s-o ațâțe și s-o hrănească, dar ea existase cu certitudine dinainte în ei, natural. Ei bine, iată! Fix aici este locul în care sunt eu imperfectă (dar, sper și cred, perfectibilă) și neîmplinită, rănită și nemângâiată. Și, deși mi-am dat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Experiență aparte cum câțiva ani - imposibil de spus cu precizie câți anume -, un lucru cel puțin interesant, pentru toate categoriile de oameni, s-a petrecut în tristul și prăfuitul nostru orășel de provincie, lucru care, în foarte scurtă vreme, a ațâțat întreaga opinie publică, dar, bineînțeles, mai ales pe cea din rândurile clevetitorilor eterni (care sunt atât de numeroși și de înverșunați întotdeauna și de care n-ai cum să scapi vreodată), mai cu seamă că lumea este cel mai puternic
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
bunule, te rugăm!... Bătrânul bulibașă își mângâia îndelung barba încărunțită, își presa cu degetul arătător îndestul tutun în pipa sa mare, după care cerea unui nepoțel un bețigaș înflorat de un ochi de jăratic din vatra, în care focul era ațâțat mereu cu vreascuri uscate. Focul își ridica limbile flăcărilor vii, jucăușe, neastâmpărate ca și polatia de puradei ce-l înconjurau. își spunea și el, la rândul său, poveștile sale. - Mai mulți danci și puradei alergau să-i aducă stăpânului șatrei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
desfăcu arma, în cele trei piese componente: țevile, patul și piesa care le unea și le ținea strâns, pe celelalte. Așeză totul, cu mare atenție, sub movila de lemne de foc, pe care-o meșterise cu atâta dichis. Scăpără bricheta. Ațâță focul. Acesta se dezvoltă vertiginos. Veghe, până ce nu mai rămaseră intacte, decât părțile metalice din armă. Răscoli, cu toiagul, să se convingă că se realizase ce-și dorise a se realiza. Din armă, nu mai putea face, nimeni, nimic. Apoi
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
senzații misterioase. Miros de cutie de medicamente, miros al acelor leacuri venite din India, păstrate în camerele copiilor, unguente necunoscute, provenind din ținuturi unde supraviețuiesc obiceiuri străvechi. Fără îndoială că acest miros îl aveau și infuziile mele. Toate astea au ațâțat reminiscențele refulate pe care tatăl meu le purta cu el. Devenise nebun după baiaderă, atât de nebun, încât se converti la religia ei, la religia templului Lingam. După un timp, tânăra femeie se trezi însărcinată și fu alungată din templu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
linia oficială, ești exclus. Această logică de excludere a fost a iacobinismului, a comunismului, a nazismului - a tuturor sistemelor totalitare. Ea se întemeiază pe visul unei societăți locuite de puri, eliberate de orice oponent, de orice adversar. Această nebunească utopie ațîță o ură perpetuă: din moment ce vor fi întotdeauna rebeli față de ordinea stabilită, vor exista întotdeauna indivizi de eliminat. Neîndoielnic, în cazul terorismului intelectual, epurarea se operează prin cuvinte și imagini, dar efectul rămîne același. Cel care nu se pliază pe discursul
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]