5,899 matches
-
și ani de zile. E posibil ca în cine știe ce înalte sfere metafizice să existe o legătură între inundații și golul din mintea românilor. Nu mă pricep - poate ne lămurește Teoctist. Știu, însă, cu siguranță, că o bună parte din dezastrul abătut asupra țării putea fi evitat. Ba chiar am impresia că, pe fragmente, el chiar a fost premeditat: digurile construite doar din resturile materialelor rămase de la vilele boșilor județeni, lenea de a curăța albia râurilor sunt cauze cel puțin la fel de serioase
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
faptului că oamenii constatau mereu nepotriviri, discordanțe între ceea ce se întâmpla pe scena publică și ceea ce ei, pornind de la premise cunoscute, așteptau să se întâmple. Au început să fie bănuitori, să creadă că din adâncuri acționează (conspiră) forțe malefice, care abat evenimentele de la cursul lor normal, le deturnează în vederea atingerii unor scopuri nelămurite. Pe acest fond de incertitudine și suspiciuni au apărut analiștii, scormonitorii dedesbuturilor, despicătorii firului de păr în patru, alcătuitorii ingenioși de scenarii. Construiau cu frenezie ipoteze de interpretare
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
mică. Renașterea mare, dintr-un orgoliu, zăltat, de primogenitură, îi va afurisi, cu timpul lor cu tot. Un timp nici pe departe nerafinat, cum încă, deprinși cu prejudecățile ei...luminate, ar putea să ne mai pară. A doua istorie se abate de la Bucureștiul unei belle époque pe ducă, stînd, la rîndu-i, pe amintiri (la a treia generație) de la Junimea, la Moldova ,moștenită" după mamă, cu vacanțele la Blânzi, printre țărani care împărțeau cu boierii lor simpla, adevărata noblețe. Sînt fîșii egale
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
Odysseia oferă o tipologie a obstacolelor ce se pot ivi în cale. Prigoană înverșunată, ostilitate fățișă și violentă, primejdie ascunsă sub aparență ademenitoare, bunăvoință sufocantă, dragoste cu de-a sila, desfătare paradisiacă și amnezică: paleta de pericole capabile a-l abate din drum pe călător și a-l împiedica să-și atingă ținta cuprinde în egală măsură prieteni și neprieteni, îngeri și monștri, splendori și orori. Mergînd pe urmele lui Odysseus, nu este de mirare că Apolodor trece și el prin
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
nu putea să-l sufere, chiar notase în caietul albastru: ŤUn saxofonist ratat, care a dat - pentru voturi - cale liberă desfrîului de tot felul. S-a văzut pe urmă ce-a făcut la Casa Albă. În Salonul Oval! Pentru a abate atenția lumii de la porcăriile lui și pentru a se arăta grozav a început să-i bombardeze pe sîrbi.ť" (p. 48) La antipod se situează ordinea existentă în timpul dictaturii comuniste. Chiar dacă nu o idealizează, Filip este convins că aceasta este
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
adiere de umor. Remarcabilă este și Sirena, desfășurată, în pofida titlului, într-un registru mai strict realist. Un fost poloist încearcă să ajungă în Franța cum altfel decât înot, de pe un vapor aflat la o anumită distanță de mal. Înotătorul se abate de la ruta fixată și, frânt de oboseală, sub soarele torid, începe să aibă halucinații și să simtă mângâieri de sirenă. Decodarea are loc în final: sirena e de fapt o asistentă medicală dintr-un spital francez, care l-a recuperat
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
cum își aranja Preda secondat de scutierul său fidel, Mihai Gafița, tiraje peste tiraje maxime, cu remunerație la fel maximă), rămînea "întotdeauna de partea gîndirii oficiale". De unde ambiguitatea propozițiilor sale teoretice. E recuzat "spiritul primar agresiv", acel flagel ce se abate asupra valorilor culturii în perioadele de convulsii sociale, dar nu în numele unei concepții democratice, ci în cel al "spiritului revoluționar". Ultimul e reclamat și în cadrul creației literare, sub denumirea de "literatură revoluționară", pe un ton imperativ de activist iritat, vizîndu-i
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
definitorie 41 a umanității, evidențiind diferența dintre sexe, dintre bărbat și femeie, și totodată arată că fiecare din celulele organismului uman poartă natura sexului 42. Relația sexuală implică importante, intime și profunde relații umane, care, atunci când sunt denaturate și se abat spre scopuri josnice, pot provoca o mare catastrofă 33 Michel Philippe Laroche, Un singur trup. Aventura mistică a cuplului, traducere și adaptare de Constantin Jinga, Edit. Amarcord, Timișoara, 1995, pp.105-106. 34 Jean-Claude Larchet, op. cit., p 482. 35 Atenagora Atenianul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
când auzim că cineva a curvit, zicem, cu durere, că acesta a căzut 130. Părintele Stăniloae tâlcuiește în felul următor acest text: Se poate spune că cineva a greșit și s-a întors iarăși prin calea prin care s-a abătut. Căci a tăgăduit de pildă prin limbă și iarăși s-a mărturisit prin ea. Sau a furat prin mâini și iarăși a dăruit prin ele. Și în altele la fel. Dar cel ce a curvit nu se întoarce prin aceeași
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sora Eugenia Vlad, A.F.M.C., Christiana, București, 1996, p. 48. 129 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 130 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 232. 131 Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 481, în Filocalia..., vol. IX, p. 232. 15 căci curvia abate toate simțirile și puterile trupului și ale sufletului și preface și corupe chipul și asemănarea zvârlindu-le în nimic. De aceea e și numită cădere 132. Ordinea facultăților omului este astfel tulburată și în ființa sa se instaurează un profund
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
pe când alte patimi se află în afară de trup: Fugiți de desfrânare! Orice păcat pe care-l va săvârși omul este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrânării păcătuiește în însuși trupul său (I Cor. 6, 18)202. Prin desfrânare, trupul este abătut de la rostul său firesc, căci trupul omului este chemat ca și sufletul și împreună cu el la unirea cu Dumnezeu prin virtute, la sfințire, îndumnezeire și slavă și are rostul de a face vădită încă din această lume slava lui Dumnezeu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Dând naștere în același timp rostirii poetice și fluxului melodic, ritmul a fost pentru omul grec - l-am numi, dacă ni se permite, arhetipul omului european - cheia înțelegerii, rațional-sensibile, a înseși existenței sale, într-un kosmos admirabil, însă și descifrabil. Abătându-ne atenția de la contingentul atât de presant, cu convoiul lui de cauze și efecte - cele mai multe, de o parte și de cealaltă, nedepistate și invizibile, fără legătură logică între ele și aleatorii - spre un orizont cultural dominat de armonii preponderent solare
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
duminica viitoare la hotelul Prado. Doar atunci am aflat că se mutase la Barranquilla cu familia din cauza situației politice, tot mai apăsătoare. Demetrio, tatăl ei, un liberal de vază, nu s-a speriat la cele dintîi amenințări care s-au abătut asupra lui cînd s-au pornit iar persecuțiile și mîrșăvia cu afișele. Însă la insitențele familiei a lichidat puținul pe care îl mai avea la Sucre și și-a instalat farmacia la Barranquilla, lîngă hotelul Prado. Deși avea vîrsta părintelui
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
-i porni spre ararat/ sfîșiind seninul unui cer ocult// anii-și cer birul cu dobîndă/ timpul în loc să crească - scade/ arătînd în zare o uitare fumegîndă/ precum un șarpe între visări și moarte// frunzișul de cuvinte cade veșted/ în lume se abate o răcoare/ adînc prevestitoare/ așezînd pe creștet/ o împăcată-n sine așteptare” (Timp în scădere). Dar protestul conținut în versurile lui Alexandru Lungu nu e mai puțin relevant, întemeindu-se pe organicitatea ființei, pe întrepătrunderile sale cu cosmicul. Mizei istorice
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
a pulpelor, vădind descendența din infatigabilii mărșăluitori de sub stindardele cu vulturi ciocoși - și pentru vocea cald-baritonală. Păstrez în minte și acum începutul perorației mele, prin care-mi îndemnam Patria să-și țină firea: “Oricâtă furtună pe umerii tăi s-ar abate, o Românie...” De altminteri, furtuna se abătea cu o anumită regularitate, în strânse formațiuni de Eliberatoare, venind și plecând, lansând covoare de bombe în cetate, cu acel zgomot de spargere a văzduhului pe care nu-l realizează decât marile seisme
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
de sub stindardele cu vulturi ciocoși - și pentru vocea cald-baritonală. Păstrez în minte și acum începutul perorației mele, prin care-mi îndemnam Patria să-și țină firea: “Oricâtă furtună pe umerii tăi s-ar abate, o Românie...” De altminteri, furtuna se abătea cu o anumită regularitate, în strânse formațiuni de Eliberatoare, venind și plecând, lansând covoare de bombe în cetate, cu acel zgomot de spargere a văzduhului pe care nu-l realizează decât marile seisme. Spectacolul a fost un succes, ciorogârlenii au
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
e de văzut o diversiune undeva, atunci ea de văzut chiar la „Antena 1”, un post de televiziune ale cărui jocuri tulburi nu sunt chiar atât de greu de detectat. Chiar mă gândeam ce vor scoate la atac, pentru a abate atenția de la chestiunile fierbinți ale momentului. Cum problemele de suflet ale românilor sunt cam trei (biserica, revoluția și ungurii), ele au fost promovate cu brio. Mai întâi, eterna problemă a Catedralei Mântuirii Neamului, apoi, într-o emisiune ce venea ca
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
preocupat să văd pe unde calc. Sunt zece ani de la scandalul din redacția "Universului" iscat de evocarea lui Vasco da Gama. Lusitanul m-a răcit cu puternicul Stelică pentru 5000 de lei! Hidalgo violent și înșelător. Nu meritam asta. Mă abat prin pasagiul Vilacrosse, intru la Cecil, cer o pereche de ghetre. Neglijentă cusătură; nicăieri nu mai găsesc lucruri perfecte, precum cele dinainte de război. Se fabrică în grabă pentru vulg - bucureștenii trec azi binișor de 500.000, mai toți mahalagii sau
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
era o imensă arie de pământ bătătorit de mii și mii de copite. În jurul lui, case pipernicite: mahalua oborului. Gicu Cocoș locuia într-una din aceste case, chiar în marginea oborului. Nimic nu împiedica vântul, viscolul, crivățul iernii să se abată, cu toată înverșunarea, peste casa lui. A părinților lui, de fapt. Căci colegul meu avea doar 16 ani, iar eu 14. Casa era mică, într-o odaie dormeau mai mulți frați, așa că Gicu Cocoș și-a înjghebat atelierul în magazie
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie, iar Duiliu Zamfirescu, secretarul reprezentantei noastre la Roma i-a făcut cunoscut orașul și l-a introdus la mari personalități ale vremii. S-a mai abătut apoi Încă de două ori la Roma, tot pe jos, ultima oară făcându-și intrarea triumfală În mijlocul Congresului orientaliștilor, care Întrunea 700 de Învățați din 40 de țări. I-a fost Încredințată misiunea de a depune o coroană de bronz
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
totul pare străin și sfârșit sau nici atât, sau nici atât, și-alături nu-i nimeni. Negrul Negrul, negrul, negrul îți sculptează mâinile, duhul. Seara zvâcnește în brazi, pulsează în iarba pietrelor, răsturnând în ceruri brazdele grele și lutul. Negrul, negrul se-abate dinspre-ncinsele după-amiezi. Cântă aspru, ca din pământ, cosașii; aerul șfichiuie. De sub pleoapa cosmică, noaptea cade grămezi, grămezi! Mai e un pic și negrul te-ajunge din urmă. Iată, îți scaldă în smoala-i de aer glezna în dulci suprafețe
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
stăvilești cu umbra-ți ovală Privirile mi le smulgi dintre stele și mi le cufunzi ireversibil în irișii tăi Mă desparți de miresmele primăverii De aromele toamnei Pentru mirosul tău de pămînt de flori Îmi furi ziua, timpul, viața Îmi abați gîndul din drum ca un magnet și nu-mi dai nimic decît leac contra morții și nu-mi ceri decît Să te iubesc iubito. Pe sub poarta închisă, zărești zbătîndu-se umbrele celor ce trec încolo și încoace pe trotuarul însorit. O
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
facă studenția În centrele universitare de prestigiu. Prin FILIT, ca și prin Alecart, ești Înăuntru, chiar și când esti În afară. Sau mai ales atunci! Nota redacției: Dedicat cu precădere scriitorilor invitați În cadrul FILIT-ului, acest număr al revistei se abate de la structura cu care v-am obișnuit. Odată cu apariția numărului 12, vor fi reintroduse rubricile: „Itinerarii”, „Universitaria”, „Înăuntru și-n afară”.
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
Adus la existență nu din vreo necesitate, ci din prisosința dragostei ἀγάπης περιουσία, prin voința și lucrarea Cuvântului lui Dumnezeu „a Cărui voință și lucrare este viața ființelor”, omul, abătându-se spre ceea ce este contrar binelui și prăbușindu-se în întunericul păcatului și în umbra morții, devia de la scopul creării sale și anume, acela de a se face părtaș bunurilor dumnezeiești” (μέτοχος τῶν θείων ἀγαθῶν γενέσθαι)<footnote Doctorand Constantin M.
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
pe lucruri din afara sferei musicale, cum ar fi poezia sau pictura. Un mare cunoscător al literaturii și al artelor În general, Liszt creează În unele dintre lucrările sale o Întrepătrundere Între muzică și beletristică, sporind sugestivitatea operelor, deși nu se abate de la principiul conform căruia „muzica trebuie să fie Întotdeauna pe primul plan respectând regulile sale absolute care nu trebuie Încălcate sau neglijate”. Astfel, un exemplu relevant pentru crezul său componistic este constituit de simfonia cu program Faust. Inspirată de drama
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]