1,080 matches
-
idei a lui Ioan Es. Pop, de pildă, sau cu revolta outspaken a-mai-tânărului Marius Ionuș. Metafora din Călăuza e pe cât de originală, pe atât de debusolantă. Plastică și extrem de imaginativă, încearcă decuparea din contingent a unor spații viciate de psihismul abisal al contemplatorului. Poezia e act soteriologic, e o terapie pentru ființa infestată de miasmele Infernului. Și totuși, pe alocuri, imaginile sunt neașteptat de simple (fără a fi însă lipsite de încărcătură semnificantă): "Încercam să pictez ruinele/ nepăsării tale/ (...) luna în
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
se înfrupta din mană cerească a unor tematici de ultimă oră și de interes universal, reconfirmînd unul dintre atu-urile greu de egalat ale școlii americane. Ziua a 6-a ne conexează, nu fără trimitere afișată la Biblie, la dezbaterea abisala pe tema clonării umane, atît de actuala, încît nu e propriu-zis un SF. Începutul e manifest documentaristic, cu fișarea datelor calendaristice ale performanțelor și legiferărilor în materie și cu intrarea în acțiune aproape firească a super-greului Arnold Schwarzenegger, în postura
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
pentru produsul mirosului propriu. Nu cred că eram, la vârsta aceea, cu mult mai bărbat decât înainte de această nefericită opțiune. Ba, dimpotrivă, pentru că am început să fiu ocolit de tinerele mele colege..." Acest gen de sinceritate, care nu este nici abisală, ca a personajelor dostoievskiene, și nici rece-funcțională, ca a oamenilor de știință, atunci când fac din ei înșiși obiect de studiu, ține de o paradă a eului, posibilă doar în absența bunului-gust. Plin de încredere în sine, Liviu Antonesei joacă din
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
li se deschidă ușa - reprimându-și astfel nu numai reflexul fizic al mișcării, ci și reflexul democratic al egalității - este pentru mine semnul simbolic al dependenței lor de privilegii și al nelibertății de mișcare. [...] Indiferent dacă explicațiile acestei deprinderi sunt abisale sau patologice, simbolice sau minore, și indiferent dacă privirea mea alarmată este exagerată sau nu, stop-cadrul analizat cu uimire în această pagină vorbește despre prizonierii care ne conduc." Uimitor este până cât de departe poate duce Ana Blandiana o demonstrație
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
iar cei care construiesc în deșert, pîndiți permanent de privirile pustiitoare ale celor din jur și sub amenințarea permanentă că acest pustiu îi va înlănțui într-o zi și pe ei înșiși, sînt apariții de-a dreptul miraculoase, erupții motivate abisal pentru salvarea cine știe căror echilibre tainice ale lumii, altfel gata să se surpe iremediabil. Aceștia din urmă, amestec bizar de utopie, convingere, naivitate, credință, devotament, consecvență, curaj, speranță și bucurie - totul ambalat într-o absență fundamentală, aceea a instinctului
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
rațiunea geometrizantă a poeticii moderne, ci inima arhaică, acea inimă relegată de Poe sau Valéry, prezidează somptuosul spectacol al lumii interpretate în fața lumii, "naiv uimită de ea însăși": "Cuprinde-mi inima regină/ A tuturor, a cărnii de pe stele./ Spre tine, abisal, centrul suspină,/ Prăpastia din fragilul stelei mele./ De dincolo de păduri/ prin cornul vînătorii te-am ales./ Stejarul, fibra însăși a mea, din sfintele măsuri,/ Așteaptă al pădurarului cules,/ (cu bățul ca o lance în văzduh, glumea/ Odinioară copilul, azi te
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
intră, brutal, în orizontul existențial al Corinei: este informată de cineva că Tudor a decedat. Sub impactul acestei vești și al acestei pierderi, personajul are revelația punctului interior (“punctul despărțitor”), adică a zonei celei mai ascunse a eului, a tărâmului abisal, unde nu mai există dualitate, contradicție, unde nu mai dăinuie decât o sinonimie infinită, decât vacuitate. De acum înainte, eul devine altcineva: “Destinul îi jucase o farsă. Pusese, de la sine putere, un punct. Dar nu la capătul poveștii. Un punct
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
și, nu o dată, severitate. în această situație se găsesc Camil Ressu, Corneliu Baba, Cornel Medrea și, într-o oarecare măsură, Romul Ladea. întîlnirea lor cu realismul socialist este inevitabilă, dacă nu cumva mai mult decît atît, adică o manifestare aproape abisală care ține de natura fatalității și a predestinării. Atît Camil Ressu cît și Corneliu Baba, în perspective complet diferite și în cu totul alte registre estetico-morale, sunt pictori cu vocație umanistă, narativi atîta cît să fie ușor inteligibili în orizontul
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
în cea dintîi, dar, evident, după ce faptele s-au petrecut deja. Scrisul apare atunci nu ca o extensie de limbaj, ca o încercare de comunicare mai profundă și mai cuprinzătoare, ci, pur și simplu, ca o fatalitate, ca o erupție abisală deja anticipată subtil prin nenumărate semne lesne de înțeles post factum, cum ar fi: narativismul sau, după caz, încărcătura metaforică din fraza muzicală, anecdotica ori puterea de sugestivitate, ritmurile largi sau tăietura severă etc. etc. Cam în această situație și-
Un pictor și atît by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16086_a_17411]
-
metaforic, împrumutat unei întregi școli. De aceea va fi greu să accepte că el, Tao, cum l-au supranumit elevii, ar fi putut trece de granițele academismului fără a-și compromite imaginea clasicizată. Și totuși, întors cu spatele spre zonele abisalului, Blaga coboară în arenă spre a-și caricaturiza pamfletar un adversar. Cât era de inocent acesta nu ne preocupă. Orgoliul creatorului de sistem prin "trilogii", chiar dacă nu încheiate în 1942, fusese atins dureros, ceea ce iscă un talent cu nebănuite resurse
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
doar sociale, politice, ideologice, religioase, birocratice, economice, medicale și juridice, ci și, într-o panoramare halucinantă: psihologice, literare, filosofice, plastice, muzicale, științifice, arhitectonice, urbanistice, cinematografice etc. Liantul eficace pentru un atât de dispersat obiect este fără doar și poate sensibilitatea abisală a epocii (s-a vorbit despre existența unui homo psychologicus) - motiv pentru care volumul face uz de foarte multe fișe biografice. Pe cât de econom ca stil, autorul exultă portretistic - trecând de la figurile celebre (prea numeroase spre a da exemple) la
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
lei. Veacul trecut Masivul volum de istorie contemporană al renumitului publicist britanic Paul Johnson a apărut pentru prima dată în 1983. Cartea pune în evidență câteva coordonate esențiale sub semnul cărora stă veacul XX - triumful cosmologiei lui Einstein, impactul psihologiei abisale, întruparea utopiei marxiste, apariția fascismului etc. - și urmărește apoi convulsiile care l-au străbătut: cele două războaie mondiale, războiul rece și, în a doua ediție a cărții, publicată în 1992, căderea comunismului. Paul Johnson: O istorie a lumii moderne. 1920-2000
Agenda2003-10-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280778_a_282107]
-
resping pentru a-i acorda ulterior întregul ajutor și a fi izbăviți prin moarte. Cu ei intrăm într-o altă poveste de tipul Stăpânul inelelor, heroic phantasy-ul lui Tolkien, care, în filmul lui Aronofsky realizează un mixaj bizar cu psihologismul abisal dezvoltat într-o adaptare hollywoodiană după un scenariu dostoievskian. Regizorul schimbă foaia blockbuster-ului dorind să facă din el o dramă psihologică, acolo unde Noe problematizează abisal, obsesiv și difuz natura răului din om, indiferent de rasă. Dincolo de a așeza pe
Noe și noema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2658_a_3983]
-
phantasy-ul lui Tolkien, care, în filmul lui Aronofsky realizează un mixaj bizar cu psihologismul abisal dezvoltat într-o adaptare hollywoodiană după un scenariu dostoievskian. Regizorul schimbă foaia blockbuster-ului dorind să facă din el o dramă psihologică, acolo unde Noe problematizează abisal, obsesiv și difuz natura răului din om, indiferent de rasă. Dincolo de a așeza pe teren ferm întreaga grădină zoologică din pântecele arcei, omul providențial pe care-l fabrică la repezeală Aronofsky din apă de ploaie, coșmaruri, depresie, autoscopie, barbă și
Noe și noema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2658_a_3983]
-
că felul în care Ila și-a redobândit fertilitatea invocă intervenția divinității, minunea, chiar dacă trecută prin mâinile bunicului multicentenar. De unde acest comandament al extincției întregii umanități ca sursă a răului suprem? Pur și simplu de la Aronofsky însuși care pompează psihologism abisal într-o poveste cu Enți veterotestamentari, un fel de Transformers din neoliticul superior, cu războinici desprinși parcă din Apocalypto (2006) al lui Mel Gibson și ceva decoruri din Mad Max (1979) al lui George Miller, cu Cain-tubal et comp. în rolul
Noe și noema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2658_a_3983]
-
din cauza semenilor noștri și ne refugiem în noi, unde creăm o altă lume, mai bună, poate, dar tot atât de plină de contradicții". Mitul oglinzii se redimensionează de fiecare dată când este părăsită conștiința. Toate eforturile scriitorului pentru a ajunge la sondajul abisalului, în cazul cuplului tată-fiu, reușesc doar parțial, mai vizibil pentru personalitatea în formare a adolescentului și apoi a tânărului. Înfrânt în iubire de către Miluța, prin refuzul ei categoric de a păstra aprinsă flacăra dorinței, Adrian se dezmeticește după ce află că
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
carte a cărților”, sau un teatru de „figuri”, un teatru al tuturor înstrăinărilor, scoate și mai bine în relief obsesia principală a poetului: aceea de a copia pluralitatea Universului, devenind el însuși ființă infinită. Universul lui Pessoa e un joc abisal de oglinzi alcătuit „din tot atâtea reflectări false concentrate într-o unică realitate ce nu aparține niciuneia dintre ele deși le aparține tuturor” - dacă e să ne referim la un esențial text din 1915, prin care Pessoa explica în ce
Noi explorări pe continentul Pessoa by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2702_a_4027]
-
uitat. „Ta-ra-tata!... Ta-ra-ta-ta!” sună trâmbița îngerului. „Ta-ra-ta-ta!... Ta-ra-ta-ta!” și „Toratata! Tora-tata!” răspunde cea a bătrânului alienat cu gura lipită de burlanul găurit al azilului. Între timp, în spital, dar și la hotelul de vizavi, arcurile canapelelor scârțâie asemenea unor harmonici abisale, acompaniate de puhoaiele de corbi, întorși de la vărsătoarea orașului, unde au scormonit toată ziua cu ciocurile lor printre resturile menajere în căutarea unor relicve ale unui trecut apus pentru totdeauna. Scormonind prin mulțimea de cârpe, de ambalaje strivite, de sticle
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
oferit un studiu de caz, cel al muzicianului Nick Cave. Într-un documentar-ficțiune, 20000 Days on Earth, în fapt, niciuna nici alta, compus în cea mai mare parte din dialoguri, Ian Forsyth și Jane Pollard au încercat să sondeze psihismul abisal, rezervorul de anxietăți și fantasme al muzicianului neezitând să-l pună puțin și sub lupa psihanalizei. Destul de static, introspectiv și analitic în prima parte, abia în a doua filmul și-a recuperat personajul într-o notă live, făcând muzica să
Festivalul Internațional de Film de la Istanbul - Filmul și artele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2622_a_3947]
-
Și s-ar putea adăuga multe altele. Împletirea viziunilor și obsesiilor onirice ale Annei cu realitatea se face cu o forță a dramatismului coregrafic absolut remarcabilă. Regizorul știe să dozeze efectele, să potențeze stările conflictuale scoțând în evidență tensiunile sufletești abisale ale eroilor. Ceea ce impresionează profund în spectacol este marea artă a creatorului de a transpune în imagini coregrafice o lectură literară așa adâncă și reflexivă asupra unor dimensiuni sufletești ale eroilor pe care le descoperă cu un real talent. Coregraful
O seară de balet de neuitat la Opera Națională București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2638_a_3963]
-
reabilitarea tânărului furios constituie însă cea mai crudă farsă pe care o organizează romancierul și pe care, cu un simț infailibil și malițios al poantei, Kubrick o amplifică până la grotesc. Vindecarea vine după o rețetă fantezistă de instrumentare a psihologiei abisale, unde subiectulcobai participă la un experiment educativ. Subiectului, cu ochii larg deschiși, i se toarnă imagini ale violenței, de la scene gangsterești de suburbie, la decupaje de violență organizată din cel de-al Doilea Război Mondial, în timp ce i se injectează o
Decojind portocale mecanice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2584_a_3909]
-
cu noi, cei care gemem sub greutatea ,,subiectului universal al istoriei (noastre rănite)’’ - Bilețel de dragoste - p. 63, este definiția vieții și a omului auto-explicat prin nevoia de dragoste disperată, este visul unei iubiri trăite la cote maxime în grădina abisală presărată cu trandafiri negri, este însuși paradoxul regăsirii de sine, este oboseala unei așteptări înfrânte, este poeta însăși ,,cu regrete, bucurii și melancolii rămase intacte’’ (Apăsare - p. 116), este dorința pătimașă (nu doar fizică, a trupului) ci și a întregii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > CLAUSTROFOBIE Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 2017 din 09 iulie 2016 Toate Articolele Autorului CLAUSTROFOBIE Cătușă de-ntuneric îmi țintuiește glezna Încorsetându-mi ziua în noaptea abisală Și nici măcar vreun licăr nu-mi luminează bezna, Doar mă transformă-n rugă, în bocet de vestală... Suspin și-amărăciune îmi gâtuie cântarea Iar bolta se despică și lacrimile-și toarnă Pe piept, pe tâmpla-mi ninsă și-nnegurează zarea
CLAUSTROFOBIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381646_a_382975]
-
fac alegeri ce le vor defini cariera mai târziu, cele patru “răvașe” conțin trimiteri autobiografice (‘Go Daddy’), experiențe personale și, în același timp, universale (‘Woman’), portrete de un realism amuzant (‘Modernis’), toate filtrate însă prin prisma unei introspecții lucide, aproape abisale (‘Gândurile’). Liantul dintre cele patru piese rămâne acea melancolie asumată - și uneori reprimată - care a devenit amprenta materialelor discografice The MONO JACKS. Intrat direct pe locul 2 în topul Radio Guerrilla, single-ul ‘Woman’ a primit suportul vizual al echipei
THE MONO JACKS lanseaza noul material “FORTUNES EP” [Corola-blog/BlogPost/99786_a_101078]
-
artă Cucuteni, arta bizantina, Renaștere, expresionism și postexpresionism, dar și reverențe în fața marilor maeștri: Ucello, Mantegna, Francis Bacon, Georges de La Tour, Caravaggio, Rembrandt. Tudor Plăieșu este la a doua expoziție personală în 2013, aceasta vine la câteva luni după “Oglindă abisala”, o expoziție de grafică (laviu de vin roșu pe hârtie Fabriano), în premieră în România, deschisă în iunie tot la WTC Bucharest și care s-a bucurat de mult succes, lucrări ale sale luând drumul Austriei, Statelor Unite (New York), Franței.
o nouă expoziţie de pictură semnată Tudor Plăieșu [Corola-blog/BlogPost/97973_a_99265]