96 matches
-
sau să v-o luăm. Nu vrem decât să ne bucurăm de a noastră"16. Deși tratamentul odios aplicat nativilor americani a pus probleme de conștiință oamenilor bine intenționați, chestiunea sclaviei a fost cea care a divizat întreaga țară. Atât aboliționiștii, cât și proprietarii de sclavi invocau numele lui Dumnezeu pentru a-și susține cauza. Sudiștii afirmau că sclavia era îngăduită de Biblie; oponenții lor susțineau că era o monstruozitate. În Senat, dezbaterea a fost reluată de John Calhoun, unul din
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
a luat cuvântul în Senat în mai 1856, iar discursul său a ținut două zile întregi. Referindu-se la un legislator care era în favoarea sclaviei, el a declarat: Cât de puțin știe acel senator despre sine sau despre forța cauzei [aboliționiste] pe care o persecută! El nu este decât un muritor; împotriva lui se află un principiu nemuritor. Luptând împotriva infinitului cu puteri limitate, deznodământul nu poate fi decât prăbușirea. Împotriva lui se află oștiri mai puternice decât cele conduse de
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
narative utilizate pentru a contura această poziție. Prin ignorarea iconografiei, este ignorată ancorarea romanului la o tradiție culturală cu un caracter profund narativ. Best-seller-ul romancierei Alice Walker The Color Purple se referă în mod direct la dubla tradiție a literaturii aboliționiste și identitare, la romanul Coliba Unchiului Tom al lui Harriet Beecher Stowe și la povestirile sclavilor de pe plantații. De exemplu, cînd se aduce în discuție problema educației, sînt evocate ambele tradiții menționate: "De ce nu vine și Tashi la școală?", m-
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
crearea acestei ordini. Chiar și sectorul privat a devenit vizibil implicat în acțiuni umanitare. Corporațiile sunt chemate să demonstreze responsabilitate socială și să integreze în strategiile orientate spre profit acțiuni vizând bunăstarea oamenilor.444 Din multe puncte de vedere mișcările aboliționiste de la începutul secolului al XIX -lea au constituit evenimentul inaugural, precedând înființarea Comitetului Internațional al Crucii Roșii și a dreptului internațional umanitar, iar de atunci a avut loc o continuă acumulare de norme, reguli și instituții a căror scop era
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a convenției, aceasta fiind într-o oarecare măsură rezultatul a decenii de luptă pentru abolirea prostituției. O examinare mai amănunțită a textului legislativ arată totuși că nu era decât o victorie superficială, deoarece fusese ignorată una dintre principalele cereri ale aboliționiștilor - pedepsirea clienților acestor servicii. Nu puteau fi sancționați decât cei care angajau lucrătoare sau obligau femeile să se prostitueze, facilitau sau exploatau prostituarea. Modificarea formală a legislației nu a avut efect asupra standardelor duble sau a structurii sectorului prostituției din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
statulxe "„stat" Wyoming). Dar procesul de universalizare a votului a fost lung. Marea limită a acestei mișcări a fost lipsa ei de solidaritatexe "„solidaritate" cu mișcarea pentru drepturile persoanelor de culoare. Chiar dacă unele dintre însăși militantele pentru votul femeilor erau aboliționiste, printre ele Elizabeth Cady Stantonxe "„Stanton,ElisabethCady", mișcarea pentru votul femeilor și-a constituit o agendă separată față de cea împotriva sclaviei persoanelor de culoare. Este însă drept că bărbații de culoare au primit drept de vot înaintea tuturor femeilor, acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
ce li s-a părut lor relevant ca experiență a bărbaților, activitatea femeilor fiind mai degrabă ignorată sau neglijată, adesea tratată ca nonmuncă. Mai mult, istoriografia consemnează drept interesante doar marile acte politice sau marile bătălii (de independență, de clasă, aboliționiste). La aceste categorii de acte, femeile au participat foarte puțin și marginal și, în genere, nu le-au decis ele, nefiindu-le îngăduit să transgreseze rolul de gen6. Femeile par astfel marginale în construirea civilizației și neesențiale în ceea ce privește faptele cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
și mai apoi omul în carne și oase care n-are nimic de zis atunci când vreun lider palestinian a fost ținta unui asasinat (fapt care va duce la înzecirea vocațiilor teroriste). Execuția extrajudiciară nu suscită prea multe comentarii din partea acestui aboliționist convins, chiar de-ar fi ca racheta devastatoare lansată de la distanță din elicopter să provoace mari distrugeri colaterale (de menționat că ghilotina sau scaunul electric îi cruță, de regulă, pe vecinii de palier sau pe copiii condamnatului la moarte). Naționalistul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Cooper) un vampir pocăit care-și trădează specia hrănindu-se totuși cu sângele corupt al ticăloșilor și nu cu cel prețios al clasei muncitoare într-un sens larg. Rezolvarea maniheistă a conflictelor nord vs sud, oameni de bine vs vampiri, aboliționiști vs stăpâni de sclavi etc. se află în miezul fabulei democratice. Un anumit manierism împinge vampirismul către o formă de reacționarism desființat de inițiativa politică a lui Abe, iar ceea ce întâi se rezolvă prin topor, ulterior va fi instrumentat prin
Ultimii „bampiri“, Abe și agheasma constituțională by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4325_a_5650]
-
fi și martorul unor acte de bunătate ieșite din comun. Solomon va încerca nu doar să rămână în viață, ci și să-și păstreze demnitatea în timpul dramaticei sale experiențe. În al 12-lea an de sclavie, întâlnirea accidentală cu un aboliționist canadian (Brad Pitt) îi va schimba lui Solomon viața o dată pentru totdeauna”. Pelicula „12 ani de sclavie” va rula în cinematografele din țară începând cu 3 ianuarie 2013.
„12 ani de sclavie”, din 3 ianuarie în cinematografe - O poveste incredibilă inspirată dintr-un caz real by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62859_a_64184]
-
diferendelor apărute între state, un fel de tribunal internațional, iar, dacă misiunea sa eșua, se ajungea, evident, la război. 127 "Războiul de Secesiune", sau războiul civil din S.U.A., s-a desfășurat în intervalul 1861-1865, între statele puternic industrializate nord-americane, antisclavagiste, aboliționiste, și cele 11 state din sud, sclavagiste, secesionste, care au refuzat să accepte abolirea sclaviei negrilor care lucrau pe plantațiile de bumbac. Victoria a aparținut taberei nordiste. 128 Alexander Hamilton (1755-1804). Om politic și revoluționar american, filozof politic, economist, avocat
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
au relații contractuale cu persoanele fizice autorizate să desfășoare această activitate. Persoana care practică ACSA nu poate primi mai puțin de 70% din venitul realizat. Există mai multe tipuri de regimuri juridice aplicabile prostituției: regimul prohibitiv, cel regulamentar și cel aboliționist. Primul consideră prostituția interzisă. Sistemul prevalează În majoritatea statelor americane, În China și În țările din Golful Persic, acest lucru neînsemnând Însă că prostituția nu există. Regimul regulamentar legalizează prostituția, considerându-se că practicarea ei În case de toleranță, situate
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
prostituția, considerându-se că practicarea ei În case de toleranță, situate În zone special delimitate, supuse unui control permanent din partea autorităților competente, este preferabilă oricărei alte forme de manifestare a fenomenului, acesta fiind regimul adoptat În Olanda și Germania. Regimul aboliționist nu incriminează prostituția și nici clienții ei, dar incriminează proxenetismul. Întrucât regimul aboliționist acordă o importanță primordială prevenirii prostituției și reintegrării sociale a prostituatelor, se poate afirma că abolirea vizează totodată și eliminarea fenomenului ca atare. În Anglia și Țara Galilor
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
special delimitate, supuse unui control permanent din partea autorităților competente, este preferabilă oricărei alte forme de manifestare a fenomenului, acesta fiind regimul adoptat În Olanda și Germania. Regimul aboliționist nu incriminează prostituția și nici clienții ei, dar incriminează proxenetismul. Întrucât regimul aboliționist acordă o importanță primordială prevenirii prostituției și reintegrării sociale a prostituatelor, se poate afirma că abolirea vizează totodată și eliminarea fenomenului ca atare. În Anglia și Țara Galilor prostituția nu constituie o infracțiune, dar sunt incriminate manifestările sale vizibile: racolarea, publicitatea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
ba și mai aspre În contra mediului favorizant și mai ales determinant a acestei stări. Socotim că statutul prostituției trebuie să se Încadrez e În spiritul acestor vederi, fără să ne declarăm satisfăcuți dacă ne-am aliniat de partea reglementariștilor sau aboliționiștilor. Adoptarea unuia sau a altui regim, după cum e aplicat Într-unul sau În altul din statele europene, nu rezolvă problema prostituției, dacă pe lângă condițiile de mai sus nu se va ținea seamă și de moravurile noastre, de mediul nostru social
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
la fraudarea persoanei sau a proprietății ei sunt ilegitime. Principiul nu include defensa, adică manifestarea unei agresivități cu scopul autoapărării. Acest principiu liberal se opune taxelor către stat precum și organizării militare, ceea ce a dus la catalogarea lui drept anarhist și aboliționist. Unii teoreticieni consideră că principiul non violenței se bazează pe dreptul fundamental la viață al fiecărui individ. Principiul nu este general acceptat. Trauma și suferința Anca Munteanu „Omul începe de la înțelesul suferinței.” Constantin Noica 2.1. Circumscrierea traumei și a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
drepturilor. Susțin]torii acestora, de exemplu, consider] faptul c] drepturile se concentreaz] pe o chestiune v]zut] din punctul de vedere al victimei sau al persoanei asuprite, măi degrab] decât din al celor care dețin puterea. Dup] cum spunea liderul aboliționist de culoare, Frederick Douglass (apud Melden, 1974)... ...omul care a fost victima unei nedrept]ți este cel care va cere dreptate... omul LOVIT este cel care SE VA PLÂNGE cu glas tare - si... cel care a îndurat crudă suferinț] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
accepte se le foloseasc] că hran]. În cazul folosirii animalelor pentru experimente de laborator, concluziile difer] iar]și mai mult în teorie decât în practic]. Din punctul de vedere al lui Regan, ideea drepturile animalelor este una, în mod categoric, aboliționist]... Acest lucru este valabil și atunci când animalele sunt folosite în experimente triviale, duplicitare, lipsite de necesitate sau sens, dar și atunci când studiile realizate conțin promisiuni reale ale unor beneficii pentru om... Cel mai bun lucru pe care îl putem face
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
majoritatea semenilor lor manifest] curaj moral. De exemplu, în Statele Unite, acum dou] sute de ani, oricine se împotrivea sclaviei, fie și numai într-o conversație întâmpl]toare, manifestă curaj moral, dat fiind climatul moral al epocii. F]r] îndoial], un aboliționist manifestă și mai mult curaj. Dar atunci curajul nu este o chestiune de tipul „totul sau nimic”. Diferența dintre Etapele 5 și 6 nu este numai c] abilit]țile cognitive caracteristice Etapei 6 dau mai mult] substanț] moral] și astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a chestiunilor de politică externă și securitate. Nici o altă chestiune nu-i unește pe europeni mai mult decât aceea a pedepsei capitale. Pentru ei, a te opune pedepsei cu moartea este o atitudine la fel de profundă ca aceea față de sclavagism a aboliționiștilor americani din secolul al XIX-lea. Desigur, pentru o societate obișnuită să nu-și manifeste pasiunile În mod zgomotos, europenii exprimă un dezgust pur emoțional față de pedeapsa capitală, care poate fi Întâlnit nicăieri În lume. De câte ori un deținut, condamnat la
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
față de pedeapsa capitală, care poate fi Întâlnit nicăieri În lume. De câte ori un deținut, condamnat la moarte În Statele Unite ale Americii, este executat, evenimentul trece aproape neobservat În America, dar stârnește proteste vehemente În Europa. Să nu ne Înșelăm: europenii sunt aboliționiștii secolului XXI, hotărâți să evanghelizeze lumea și nu se vor opri până când pedeapsa capitală nu va fi abolită În lumea Întreagă. Americanilor le-ar veni greu să creadă că țările candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană trebuie să abolească pedeapsa capitală
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]