126 matches
-
imperceptibil din cap și Își Începu povestirea ca pe o litanie care Îi aducea eliberarea, din păcate tardivă. - O noapte oribilă, da... Era aproape ora cinci dimineața cînd a venit să mă scoale, eu dormeam ca un animal de povară abrutizat de muncă, n-am priceput nimic, mi-am pălmuit fata... Tremura toată, biata de ea, tremura de frig și de frică, spunea că făcuseră o prostie mare, că trebuia să mă duc În golf, că se Întîmplase o nenorocire... Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
crucea, care pentru el înseamnă detenție), blândețea ("fericiți cei blânzi") și cinstea în condiții extreme, în care puțini pot dovedi sau pot păstra aceste calități. El nu s-a înrăit în lagăr ("fericiți cei curați cu inima"), nu s-a abrutizat și încă se mai poate implica, responsabil, în muncă. Așa cum se știe din experiența monahilor, munca, mai ales cea manuală și însoțită de rugăciune, este o asceză purificatoare. În ce privește rugăciunea, experiența lui Ivan Denisovici pare să se limiteze la strigătul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
buni tineri absolvenți ai învățământului superior iau drumul străinătății pentru a-i îmbogăți și mai mult pe bogații lumii; Când economia subterană, evaziunea fiscală și blocajul financiar erodează temeliile economiei naționale; Când conștiința multor români a adormit sau s-a abrutizat, ce ne-a mai rămas? Speranța! Speranța în redeșteptarea neamului, în trezirea la realitate, în însănătoșirea economiei și a climatului politic și moral. De ce Măria-sa conștiința? Pentru că ea, conștiința, este forul interior suprem al fiecăruia dintre noi, ea ne
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
tot și a toate, sfere „protejate” de această nouă formă de „colonizare”? După cum se știe, avertismentele cu privire la dezlănțuirea mercantilizării vieții nu lipsesc. Unii văd în asta un terorism înspăimântător, un totalitarism de un stil cu totul nou care depersonalizează și abrutizează lumea. Alții anunță sfârșitul apropiat al valorilor transcendente și al formelor de sociabilitate. Alții, în sfârșit, se alarmează la ideea că marfa ar putea duce la înăbușirea celor mai înălțătoare sentimente umane. Trebuie oare să le dăm dreptate? Viitorul societății
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
el nu mai știe să vadă. 12. Mituri " Din neamul palanilor se trag înghițitorii de săbii și mâncătorii de praf. Unii târăsc după ei, prin noroi, ca pe o cârpă, câte o panteră inertă. Prin ce operațiuni reușesc să o abrutizeze într-o asemenea măsură, nu știu. Această panteră fermecată vânează pentru ei noaptea; vânează, dar nu le aduce prada. Trebuie ca ei să meargă dimineața, foarte devreme, dacă mai au timp, să strângă vânatul (pantera își primește partea ei)." Henri
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
infamie și asasinat. Vine în vizită la narator să-i ceară gloanțe, se disculpă, dar nu colaborează decât atunci când află că acela deține două lăzi de gloanțe și două arme Remington. Egoist și posac, megaloman și barbar, Caffó era ireversibil abrutizat și total lipsit de simțul umorului. În schimb copula frecvent cu femela-broască, prilejuind poliorgasmia mascotei, provocându-i excitația permanentă, spasmele și țipetele vulcanice, prelungi. Caffó se poartă ca un războinic medieval, fanatic și obtuz, în timp ce naratorul se comportă ca jucătorul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
să accentuez și mai mult culoarea Africa nu se află prea departe." Starea de sănătate a lui Vincent se deteriorează, face crize. În iulie 1888 îi explică fratelui că ceva s-a rupt în el, că e nebun, că se abrutizează lucrînd, iar lucrul e singurul remediu al suferinței sale, că-l apasă mai mult ca oricînd dependența financiară, dar că e pictor mai deplin ca niciodată: Dacă m-aș gîndi la posibilitățile dezastruoase n-aș putea să fac nimic, mă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a nu fi înțeles, posibilul ca pictura mea să nu fie niciodată recunoscută, posibilul să ratez demonstrarea faptului că nu sunt o brută, posibilul să nu fiu independent niciodată. Pentru a rezista, pentru a uita aceste posibile, Vincent se lasă abrutizat de muncă, de băutură, devine o "mașină de pictat". Putem explica transformarea unui posibil într-un non-imposibil (vocația, de exemplu)? Putem explica transformarea lumii prin non-imposibilul unei ființe umane? EU SUNT LUMI S-a petrecut pe 8 martie 1914. A
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
un documentar cinematografic reușit. Precum evoluează eroii pe parcursul derulării acțiunii într-un film, tot astfel remarcăm în cazul personajelor lui Slavici o transformare a fiecăruia dintre acestea și a relațiilor lor pe parcursul romanului. Națl cel atât de cuminte, se va abrutiza treptat, pentru ca ulterior să redevină cel mai bun băiat cum îl vedea maica Aegidia înaintea îndrăgostirii de Persida. Hubăr, bărbat în toată firea și cumsecade altădată, nu va înțelege niciodată că și-a nenorocit copilul retrăgându-l de la școală și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
e cel care dresează nemilos mulțimea, "această josnică adunătură de cîini": "Voi, oameni ignoranți, mă voi ridica în ciuda imensei poveri care-mi sînteți! Vă veți pleca în fața mea sau voi muri și nu voi suporta mult timp legile voastre care abrutizează..." în ce privește acea expediție smintită pînă la capătul lumii, unde se va sfîrși viața sa, ea nu are, bineînțeles, nici o legătură cu înțelepciunea pragmatică pe care Pinay se străduie s-o impună la vîrful puterii statale. Privind lucrurile mai profund, ca
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
caz dacă doctrinarii fac legi drepte și bune pentru oamenii în sine răi, atuncea aceste legi devin și mai rele prin aceea că-s nepractice, că, dând teren larg dezvoltări și egoismului personal, acesta se consumă în scurt timp, se abrutizează și-n urmă se nimicește. Legile Americei aduc cu sine ura căsătoriei, iubirea desfrânării și beției, a băuturii de opium, uciderea copiilor (abortarea), astfel încît, deși condițiile de esistență sunt bogate, totuși nu sunt oameni în Statele Unite care să aibă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Moralități pentru cutezători, în idem, Explorări în comunismul românesc I, pp. 234-240. 883 Ion Manolescu, Formarea omului nou, în idem, În căutarea comunismului pierdut, p. 229. Toate acestea au avut ca efect doar un triplu eșec, constată autorul: în predare-învățare abrutizează prin ideologie și descurajează prin coerciție, în divertisment ocupă timpul mai mult decât îl eliberează, iar profesional deresponsabilizează individul. ibidem, p. 233. 884 Idem, Abecedarele o paraliteratură politică, în idem, Explorări în comunismul românesc I, p. 216. Principalii distribuitori ai
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un amfiteatru și gestul său într-o demonstrație filozofică... O, ce prelegeri ar fi putut rosti aici, profeții zădărniciei! Ce scenă admirabilă pentru a vorbi despre deșertăciune ar fi avut în altarele de piatră putrezite sub liane și în templele abrutizate de junglă! Acum, ei nu mai au ce căuta în Palenque. Ruinele nu mai sunt o tribună potrivită pentru ideile lor. Mă consider norocos. Puteam nimeri aici într-o zi ploioasă, când ploaia ar fi domnit peste pietre, cum a
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
bănuiești acolo ce înseamnă să asculți noaptea bolboroseala junglei? Cum să-ți imaginezi jungla unei ploi tropicale împresurîndu-te pe un câmp gol? Și cum să înțelegi la muzeul mexican prezența atâtor statui ale zeului Ploii fără să vezi acest pământ abrutizat de căldură? Dacă, așa cum s-a spus, în marile orașe nu se află destulă tăcere, aici există prea multă. Dar în tăcerea ruinelor din orașele pustii pe care le străbatem de câteva zile, totul e mai grăitor decât în vacarmul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
de el încât îi simte răsuflarea pe față. Cu vârful limbii își umezește buzele frumos conturate care devin deosebit de ademenitoare, aidoma unor cireșe după ploaie. Observ că ai rămas același bărbat de bună condiție, deși frontul te-ar fi putut abrutiza. De ce trebuie oare să fii tu cavaler chiar și cu cei care nu apreciază acest lucru? Dacă aș fi fost altfel mai aveam aprecierea ta? Nu cred. Și îmi pare bine că ești așa. Se apleacă către el și îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
umeri cu dispreț și îi întoarse spatele. Individul se topi pe picioare câtva timp, apoi într-o dimineață îl găsirăm mort... Nu-l căina nimeni, nu era timp acolo să-ți amintești că murise un om și că dacă te abrutizai până într-atît încît nu numai că nu-ți mai păsa când unul pierise, dar chiar te bucurai că ai scăpat de el și de avântul lui scabros, nici viața ta de om viu nu mai valora mare lucru! Nu era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
VI-a.“, am confirmat. „Pe microfilm, la Muzeul Literaturii. Pericol național.“ „Clar. Totul e blocat în arhivă. Îți dai seama ce s-ar întâmpla dacă s-ar publica versurile?“ Majoritatea oamenilor nici măcar nu auziseră de cele două Scrisori: manualele te-abrutizau cu prima și-a treia, eventual câteva versuri din a cincea. Puținii care-o făcuseră știau că există, dar habar n-aveau unde. Noi le-am citit la Muzeul Literaturii, în arhiva B (imaginați-vă și singuri cum); după alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
acele datini s-au stins în mare parte, iar în loc a rămas golul sufletesc, mai amar și mai greu de suportat decât chiar sărăcia. Neavând nimic de sperat de la aliații străinilor, pe cari nu-i mai pricepe, poporul nostru se abrutizează prin băuturi și e cuprins de fatalismul raselor condamnate la nefericire. Înainte, mereu înainte Americă a Orientului! E drept că dinaintea vaporului regelui Stroussberg pier codri și se stinge un neam întreg... dar ce vă pasă vouă de aceasta? După
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a înnegri sărbătorile naționale. Ei le ironizau, râdeau de steaguri și decorațiuni, evaluau prețul lampioanelor și focurilor de artificii, calculând cât costă toate acestea pe contribuabil. Ei strigau în contra așa ziselor "orgii cezariane ", a plăcerilor corupătoare, a spectacolelor imorale cari abrutizează poporul. Astăzi însă tot acești puritani vin și imitează același "orgii", poate ceva mai cu vârf. Aceleași programe, aceleași salve de artilerie, aceeași ploaie de decorațiuni și reprezentațiuni gratuite. Foile rebele ieri, oficioase astăzi, n-ar suferi deloc să vorbească
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înalt grad de barbarie. Vedeți acele animale bete de rachiu, îndobitocite de vin, cărora dreptul de a bea fără limită le este dat împreună cu libertatea. Noi nu putem îngădui ca ai noștri să decadă în acest grad... Popoarele creștine sunt abrutizate de băuturile tari; tinerețea lor este abrutizată de studiile clasice și de orgiile precoce la care i-au împins agenții noștri învățători, servitori, guvernante în casele bogate, trimișii noștri în altă parte, femeile noastre în localurile de petrecere ale creștinilor
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
bete de rachiu, îndobitocite de vin, cărora dreptul de a bea fără limită le este dat împreună cu libertatea. Noi nu putem îngădui ca ai noștri să decadă în acest grad... Popoarele creștine sunt abrutizate de băuturile tari; tinerețea lor este abrutizată de studiile clasice și de orgiile precoce la care i-au împins agenții noștri învățători, servitori, guvernante în casele bogate, trimișii noștri în altă parte, femeile noastre în localurile de petrecere ale creștinilor, în numărul acelora din urmă, contez pe
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
iure »printr-un lanț de viclenii ale unei ființe reduse”. În lumea satului, universul moralității patriarhale,în contrast cu unii critici care- l exilau pe Ion într-o zonă singulară, monstruoasă, Rebreanu își construiește eroul ca pe o figură normală care se abrutizează, este adevărat, până la o limită aproape incredibilă,datorită violenței situațiilor pe care le suportă.Nu este o “brută” și un iremediabil scelerat, cum îl numește preotul Belciug,când îl admonestează din amvon cu mânia divinității pentru a fi săvârșit anumite
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
atunci când vremea este nesuferită, acest drum devine un adevărat chin. Ajung la Casa Albă sau Palatul Administrativ și intru în birou. Răsuflu ușurat, pentru că știu că partea cea mai dificilă a traseului meu zilnic s-a încheiat. Naveta în România abrutizează, ceea ce nu este deloc cazul în civilizatul Vest. O altă metodă de a te supune abrutizării colective. Codruț 16 martie 2006 Mi-am dat seama că fotbalul este noua religie a multor oameni postmoderni. O victorie a Rapidului, într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
și îi relatează detaliile crimei. Vagabond spre capătul nopții Acțiunea romanului este ambiguă, însă e dominată de o stranietate copleșitoare și de accentele unei viziuni acut decadente. Protagonistul e un rătăcitor prin lumi periferice, erodate de o forță autodestructivă ce abrutizează ființa printr-o exacerbare senzorială susținută în primul rând de maladivul sexual. Obsesia morții, ca topos predominant în ambele romane, apare în Bagaj... ca reprezentare directă a cruzimii și a violenței, aducând cu sine un infern organic coagulat din esențele
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
dintre activiștii superiori ai partidului mă comparau, Înainte de „ruptura” mea, improbabilă, ca și mai improbabila mea Întoarcere În țară, riscând nu numai mânia „marelui șef”, dar, mai ales, bunul plac al camarilei sale politice, brutale, disprețuind elita literară, Îngâmfată și abrutizată de uriașele sale privilegii. Ca și bunul plac și sarcasmul nu puținor colegi, la care, În sfârșit, invidia literară, bine dospită de cariera, dar mai ales de primele romane ale mele, putea să-și facă loc, să-și dea curs
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]