1,587 matches
-
biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit străpuns de o fereastră circulară și de o alta arcuită deasupra ei, precum și alte trei ferestre arcuite pe fațada laterală, două în dreptul navei și una în dreptul absidei, iar acoperișul având pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină, edificiu pe care stă o acvilă de aur, cu capul conturnat, cu aripile deschise și zborul coborât. În partea inferioară, sub acvilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263932_a_265261]
-
undat de argint. În partea superioară se află o biserică formată din: un turn cu acoperiș ascuțit, ceas și două ferestre în țeapă; o navă principală cu acoperiș în două ape și 3 ferestre în partea de sus, precum și cu absidă laterală cu acoperiș în pantă, intrare și 3 ferestre; pronaos cu acoperiș în două ape, ferestre și contraforți, totul de argint. În partea inferioară se află un snop de grâu între două tulpini cu porumb. Scutul este timbrat de o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257827_a_259156]
-
biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit, străpuns de o fereastră circulară și de o alta arcuită deasupra ei; pe fațada laterală se află 3 ferestre arcuite, două în dreptul navei și una în dreptul absidei; acoperișul are pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină; pe edificiu stă o acvilă de aur, având capul conturnat, cu aripile deschise și zborul coborât. În vârful scutului, în dreapta, în câmp roșu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254486_a_255815]
-
Rogoz și siluetele din față și din profil ale bisericii, decupate în imaginea unui fragment din peretele exterior al acesteia; stema României, valoarea nominală "10 LEI", anul de emisiune "2013" și inscripția "ROMÂNIA". Reversul monedei reda icoana Sfintei Treimi din absida altarului bisericii Sfinții Arhangheli din Rogoz și inscripțiile: "monumente de artă medievală creștină", "BISERICĂ SFINȚII ARHANGHELI ROGOZ" și anul înălțării "1663". Articolul 3 Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de broșuri de prezentare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249115_a_250444]
-
biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit străpuns de o fereastră circulară și de o alta arcuită deasupra ei, precum și alte trei ferestre arcuite pe fațada laterală, două în dreptul navei și una în dreptul absidei, iar acoperișul având pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină, edificiu pe care stă o acvilă de aur, cu capul conturnat, cu aripile deschise și zborul coborât. În partea inferioară, sub acvilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
Construită din piatră bătută de carieră, biserica datează de la începutul secolului al XV-lea, așa cum reiese din formele stilistice caracteristice goticului târziu. Corul lung și îngust este împărțit de două arce frânte într-un pătrat boltit în cruce și o absidă pentagonală. În mod similar bisericilor din Axente Sever și Agârbiciu, s-a încercat construirea unui turn deasupra corului, dovadă în acest sens stând grosimea pereților existenți astăzi. Lipsurile financiare au împiedicat, însă, realizarea acestui proiect. Pe peretele din nordul corului
Biserica fortificată din Țapu () [Corola-website/Science/320812_a_322141]
-
noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . este situată în centrul satului cu același nume, fiind realizată din bârne orizontale încheiate în cheotori drepte, după un plan ce respectă prin desfășurare în spațiu, o tradiție fundamentală. Pronaosul, naosul și absida altarului se împlinesc la exterior printr-un turn care se păstrează în forma sa originală, învelit cu șindrilă. S-au menținut cele două intrări, una în naos, cealaltă pe latura de vest, în tinda femeilor. Pronaosul este terminat cu un
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
turn care se păstrează în forma sa originală, învelit cu șindrilă. S-au menținut cele două intrări, una în naos, cealaltă pe latura de vest, în tinda femeilor. Pronaosul este terminat cu un tavan, naosul cu o boltă semicilindrică, iar absida altarului cu tavan. La baza iconostasului, în partea stângă, se găsește crestat cu fier înroșit anul 1796, an care consemnează data când s-au terminat lucrările de refacere a bisericii de lemn. Conform documentelor păstrate datarea este veridică. Între anii
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
-lea a Paraclisului „Sf. Gheorghe” de la Mănăstirea Bisericani. Principalul element al complexului este Biserica „Sf. Voievozi”, care are plan triconc. Edificiul este construit pe temelie de piatră brută, cu ziduri din piatră și cărămidă de o grosime impresionantă. El are abside semicirculare, la care au fost adăugate ulterior un diaconicon la sud și un proscomidiar la nord. Lăcașul de cult are un acoperiș cu o înclinație redusă, acesta fiind străpuns de o turlă octogonală aflată deasupra naosului. Biserica are fațade în
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
cu decorații de factură neoclasică. Zidurile sunt susținute de trei contraforturi, două în dreptul naosului (unul pe latura sudică și unul pe latura nordică, a căror bază sprijină în interior arcul principal al naosului) și un picior de contrafort în axul absidei altarului. În interior a fost eliminat zidul de mare grosime care separa pridvorul inițial de pronaos, el fiind înlocuit cu trei arce care se sprijină pe două rânduri de coloane dorice masive. Mănăstirea Agapia este renumită pentru pictura interioară a
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
mai vechi biserici, a fost zidita, în 1732 - dată menționată de Șematismul de la Blaj, biserica "Nașterea Mariei", monument care îmbină foarte armonios formele unei construcții de zid cu un acoperiș tipic pentru bisericile de lemn. De plan dreptunghiular, compartimentat cu absida semicirculara decroșata. Cupola de zid pe altar, naos cu bolta semicilindrica de lemn, pronaos tavanit, turn-clopotnita de lemn pe pronaos. Se mai păstrează pictură murala în navă (1752) și resturi de picturi mai vechi pe tâmpla de zid.
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Galda de Jos () [Corola-website/Science/332667_a_333996]
-
Alun, Cioclovina și Urșici. Biserica a fost ridicată, potrivit datelor transmise de comisia Dosa (1805), în anul 1803, în timpul păstoririi preotului Petru Benedec; clopotul mic, turnat în 1804, confirmă această cronologie. Pereții edificiului, tencuiți la interior, înscriu planul dreptunghiular, cu absida rectangulară, decroșată. Amplei renovări din anii 1935-1940, cu caracter de rectitorire, îi corespunde lărgirea spațiului interior și adosarea turnului-clopotniță robust din dreptul pronaosului, supraînălțat printr-un coif piramidal amplu, învelit în tablă; la acoperișul propriu-zis s-a folosit țigla. În
Biserica de lemn din Luncani () [Corola-website/Science/321937_a_323266]
-
foarte mari, fiind aproape complet distrusă ca urmare a desprinderii straturilor de tencuială exterioară. În prezent, se mai disting doar pe alocuri urme din vechea pictură. Pictura exterioară se păstrează cel mai bine în firidele de pe latura de sud a absidei în care sunt zugrăvite chipuri de sfinți ("Sf. Nicolae" și "Sf. Arhanghel Mihail"), relativ bine în unele ocnițe de la nivelul absidei și în stare precară pe latura de sud-vest a pronaosului poligonal, chiar lângă clopotniță (urme din "Judecata de Apoi
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
alocuri urme din vechea pictură. Pictura exterioară se păstrează cel mai bine în firidele de pe latura de sud a absidei în care sunt zugrăvite chipuri de sfinți ("Sf. Nicolae" și "Sf. Arhanghel Mihail"), relativ bine în unele ocnițe de la nivelul absidei și în stare precară pe latura de sud-vest a pronaosului poligonal, chiar lângă clopotniță (urme din "Judecata de Apoi"). Pictura interioară a bisericii este considerată a fi, alături de pictura de la Mănăstirea Voroneț, cel mai bogat și mai bine păstrat ansamblu
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
dar mai ales ridicarea pânzei freatice în zonă, au determinat degradări care au impus noi lucrări de consolidare, care au constat în realizarea unei rețele de centuri și stâlpi din beton armat, asociată cu consolidarea locală la arcele timpan naos, absidă și bolta altarului, precum și la arcele, bolțile și cupolele ce compun pridvorul. Local, s-a impus înlocuirea a două coloane din beton armat. În zonele unde betonul armat conlucrează cu zidăria s-a folosit mortar beton în stare fluidă. În
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
a moaștelor Sf. Apostol Andrei, ocrotitorul României, protector al municipiului Galați. Cu această ocazie au fost aduse la Galați și o parte din moaștele Sf. Ierarh Nectarie de Eghina. Surse: Compartimentarea este următoarea: pridvor deschis pe coloane, pronaos, naos, altar. Absidele laterale sunt înglobate în grosimea zidurilor.La exterior temelia vizibila este din blocuri de piatră cioplită.Pridvorul deschis se sprijină pe coloane duble și arcuri trilobate. Biserica este încinsă de un brâu casetat la 1/3 din înălțimea zidurilor și
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
de la Putna, de la Vicovu de Jos, Moara, Lămășeni sau Șerbănești. este construită din bârne de stejar orizontale, rostuite. Pereții din bârne ai bisericii sunt placați cu scânduri vopsite cu verde. Acoperișul este din tablă. Biserica este de tip navă, cu absida altarului poligonală. Pe latura de sud-vest, în dreptul intrării, a fost adăugat un pridvor cu etaj care este folosit și ca turn-clopotniță.
Biserica de lemn din Șerbănești () [Corola-website/Science/317143_a_318472]
-
său, Constantin Râșcanu, mare spătar și staroste de negustori din Iași, care în 1777 construise pe acest loc biserica anterioară. Schimbarea hramului este un indice al rezidirii bisericii. Așa cum este biserica actuală, ea este compusă dintr-un naos circular, cu absida altarului semicirculară, amplă, și un pronaos pătrat, deasupra căruia a fost înălțată camera clopotelor cu deschideri în arc, acoperită piramidal, în patru muchii. Aspectul exterior al bisericii este obișnuit pentru mediul rural din secolele XVII-XVIII, individualitatea sa constând în modalitatea
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău () [Corola-website/Science/328939_a_330268]
-
nu poate fi salvat fără o solidă consolidare a terenului și a fundației de piatră pe care stă construcția de lemn. Planul- Nota particulară a bisericii din Budești o dă linia curbă a pereților de nord și de sud ai absidei decroșate. Meșterii constructori de la Budești au vrut probabil să imite liniile curbe ale bisericilor de zid. Construcția- Bârnele groase ale pereților sunt de fapt „lodbe”, adică blăni cioplite în lemn de gorun prinse în cheotori „în cârlig”. În partea de
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
Sub aspect constructiv, biserica se încadrează în tipologia locului, raportul dintre înălțimea turnului clopotniță și lungimea bisericii fiind net în favoarea celei din urmă. Pereții de lemn, tencuiți, descriu un plan dreptunghiular care în partea de răsărit se termină printr-o absidă poligonală, cu cinci laturi, nedecroșată. Edificiul are un acoperiș unitar, din țiglă. În partea de vest a acestuia, deasupra pronaosului se află un mic turn-clopotniță. Turnul, de secțiune pătrată, are coiful de formă piramidală și este realizat din tablă. Câte
Biserica de lemn din Sfântu Gheorghe, Mureș () [Corola-website/Science/320668_a_321997]
-
află câte o cruce. Intrarea în biserică se face pe latura de sud, prin pronaosul bisericii. Pe latura de sud se regăsesc patru ferestre, repartizate în felul următor: o fereastră în pronaos, două ferestre pentru naos și încă una pentru absida altarului. Absida altarului mai are încă o fereastră spre răsărit. Pe latura de nord, se regăsesc doar două ferestre, amândouă pentru naosul bisericii. Peretele vestic este prelungit în sus până la coama acoperișului. Pentru ca tencuială să nu cadă, pentru o aderență
Biserica de lemn din Sfântu Gheorghe, Mureș () [Corola-website/Science/320668_a_321997]
-
o cruce. Intrarea în biserică se face pe latura de sud, prin pronaosul bisericii. Pe latura de sud se regăsesc patru ferestre, repartizate în felul următor: o fereastră în pronaos, două ferestre pentru naos și încă una pentru absida altarului. Absida altarului mai are încă o fereastră spre răsărit. Pe latura de nord, se regăsesc doar două ferestre, amândouă pentru naosul bisericii. Peretele vestic este prelungit în sus până la coama acoperișului. Pentru ca tencuială să nu cadă, pentru o aderență mai bună
Biserica de lemn din Sfântu Gheorghe, Mureș () [Corola-website/Science/320668_a_321997]
-
Înălțimea cupolei este de 24 m, iar a clopotniței de 33 m Biserica are o navă cu suprafața de cca. 200 m și poate primi 1000 de credincioși. Pictura murală, executata in stilul „fresco bono”, aparține pictorilor prof. Catul Bogdan (absida altarului) și prof. Ioachim Miloia (cupola) și a fost restaurată în anul 1958 de prof. Anastasie Demian, care a adăugat încă 18 scene biblice, iar în 1983-1985 de prof. Victor Jurca, care a adăugat încă 70 de scene. Iconostasul, candelabrul
Biserica ortodoxă din Iosefin (Timișoara) () [Corola-website/Science/312900_a_314229]
-
strâmtă decât culmea arcurilor și se reazemă pe cărămizi lăsate de pe arcuri spre interiorul bisericii. De la paviment la vârful cupolei naosului e o înălțime de 6 m, la a pronaosului 5,80 m, iar la bolta altarului 4,20 m. Absida altarului are la bază 5 laturi. Deasupra pereților de lângă naos se deschide o boltă în formă de leagăn întors (berceau). Altarul are trei ferestre: spre nord, sud și est, naosul câte două de fiecare perete, pronaosul câte una. Turnul, nava
Biserica Nașterea Domnului din Sărata () [Corola-website/Science/328117_a_329446]
-
formă de piramidă cu opt laturi pe bază patrulateră. Acoperișul cu două pante al bisericii se termină în pignon (fronton), deasupra altarului. Acoperișul altarului e cu 1,50 m mai scund decât al bisericii și are muchiile impuse de forma absidei. Deasupra intrării, pe turn, se găsește un chip al Maicii Domnului, pe tron, cu pruncul Isus în brațe, între doi îngeri zugrăviți întregi. În pronaos, în vârful cupolei, Maica Domnului, ridicând mâinile în sus, în atitudine de adorație. Pe pieptul
Biserica Nașterea Domnului din Sărata () [Corola-website/Science/328117_a_329446]