1,588 matches
-
Lugojanul. Arhitectura Bisericii a fost realizată după Proiectul de construcție realizat de arhitectul Mihai Botescu. Planul respectă principiul «crucii grecești înscrise», încadrându-se într-un dreptunghi cu latura lung de 34,85 m și lățimea de 17, 25 m, în dreptul absidelor naosului. Biserica are două nivele: demisol și parter: demisolul păstrează planimetria spațiilor principale ale nivelului parterului, permițând amenajarea lui ca spațiu liturgic; la nivelul parterului sunt spațiile specifice: un pridvor deschis pe trei laturi, 3 deasupra căruia se află foișorul-clopotniță
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
formată din opt Coloane (toate formate din elemenți-moduli ca acela din Coloana Soarelui de Vis. Octogonul central se va extinde printr-o capelă pătrată în fiecare din cele opt laturi. Capelele însăși, formate din Coloane, vor fi perpendiculare pe trei abside, iar în centru cele opt Coloane vor susține o Cupolă formată din Steaua Arzătoare cu 8 Raze, care se înalță deasupra Coloanei centrale. Un deosebit interes va constitui folosirea acestei Stele în octogonul central al planului de ansamblu, care va
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
la finele secolului al-XVIII-lea. Acest lăcaș de cult a fost înălțat pe o fundație din piatră de râu zidită cu mortar, adaptându-se terenului așezat în pantă. Pereții din bârne groase de lemn, ne prezintă un plan trilobat, cu abside poligonale. Biserică Pădurea Verdele Este o rezervație naturală, de tip hidro-geomorfologic, forestier, floristic, faunistic și de peisaj, cu o suprafață totală de 250 ha. Este situată în sectorul montan al Nărujei. Această arie protejată ocupă ambii versanți din sectorul inferior
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
a Schitului Zimbru. Au fost trasate și cercetate patru unități de săpătură, casete cu diferite dimensiuni, atât în interiorul, cât și în exteriorul vechii biserici. Prin cercetarea casetei 1 (Cs.1, dim. - 17,5 x 2 m) a fost surprinsă planimetria absidei altarului și s-au obținut informații privitoare la contextul stratigrafic pe care s-a edificat construcția de la sfârșitul veacului al XVIII lea. Absida altarului, ca de altfel întreaga biserică, a fost realizată din blocuri de calcar, sumar fasonate și mortar
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
biserici. Prin cercetarea casetei 1 (Cs.1, dim. - 17,5 x 2 m) a fost surprinsă planimetria absidei altarului și s-au obținut informații privitoare la contextul stratigrafic pe care s-a edificat construcția de la sfârșitul veacului al XVIII lea. Absida altarului, ca de altfel întreaga biserică, a fost realizată din blocuri de calcar, sumar fasonate și mortar din var cu nisip, folosit ca liant. Pe alocuri a fost folosită și cărămidă spartă, pentru egalizarea necesară fixării structurii din lemn a
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
un strat foarte subțire, el fiind nivelat după construcția noii biserici. Aceiași situație stratigrafică a fost surprinsă și în celelalte casete. În Cs.2 (4,8 x 1,5 m), practicată pe latura de nord, la 2,2 m de absida altarului și la 4,3 m de colțul nord-vestic al bisericii vechi, a fost pus în evidență conturul unui contrafort din piatră (3,5 x 1,3 m), realizat din blocuri calcaroase, cărămidă spartă pentru egalizare și un liant din
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
1,3 m), realizat din blocuri calcaroase, cărămidă spartă pentru egalizare și un liant din var cu nisip. Cs.3 (2 x 2 m) a fost deschisă în interiorul bisericii, pe latura de nord a acesteia, la 2,8 m de absida altarului, în continuarea casetei 2, aflată pe latura exterioară a zidului de nord. Această casetă a fost deschisă cu scopul de a verifica și la interior situația stratigrafică, dar și pentru a preleva eventuale artefacte. Caseta a oferit aceleași informații
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
pentru a preleva eventuale artefacte. Caseta a oferit aceleași informații stratigrafice și a fost lipsită de inventar arheologic. Cs.4 (4 x 1,5 m) a fost trasată pe latura de sud a bisericii vechi, la 1,5 m de absida altarului și la 6 m de colțul sud-estic al bisericii vechi. Această casetă a fost deschisă cu scopul de a verifica situația stratigrafică pe latura de sud a vechii construcții. Situația stratigrafică este aceiași cu cea din casetele anterioare. Zidul
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
blocuri calcaroase, cărămidă spartă pentru egalizare și un liant din var cu nisip. În urma cercetării arheologice preventive desfășurate la Schitul Zimbru a fost pus în evidență conturul fundației din piatră a vechii bisericii. Biserica are un plan dreptunghiular, cu o absidă semicirculară la altar, iar pe laturile de nord și sud câte un contrafort semicircular. Are lungimea totală de 15,8m și lățimea de 6,5 m. Biserica era compartimentată în pronaos, naos și altar. Nartexul are o lungime de 3
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
arheologic prin prezența, în interior, pe latura de nord, a două grupaje de piatră situate la 3,5 m de colțul nord-vestic, urme de stâlp și bârne din lemn4. Naosul este dreptunghiular, are dimensiunile de 7,5m/6m, nu are abside laterale, prezintă la exterior doi contraforți semicirculari 5, asimetrici, cu dimensiunile de 3,5 x 1,3 m, cel de nord și 3,35 x 1,2 m, cel de sud. Urmele a câtorva bolovani de calcar dispuși circular și
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
De la semipilaștrii, care deosebesc naosul de nartex până la altar este o lungime de 7,50 m. și o lățime de 6 m. Naosul are o singură boltă, sprijinită pe grinzile puternice ce leagă contraforții ascunși ai pereților. Naosul nu are abside...” 6. Ibidem, p. 28. „...jos temelia e din lozbe mari piatră în care s-au așezat stâlpi puternici de stejar împletiți cu nuele de corn, peste care s-au pus vălătuci de ciamur, pământ cu pietriș și paie, bine presat
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
registre orizontale preluate din tradiția bisericilor românești medievale. De asemenea, porticele sunt o sinteză între cerdacul popular și colonadele din arhitectura mănăstirilor și palatelor brâncovenești. Acestea sunt amplasate la intrarea principală, protejează intrările laterale din dreptul pronaosului și înconjoară semicircular absida altarului. Cele șapte turle sunt înconjurate de colonade, asemenea porticelor de la primul nivel, dialogând armonic cu celălalt registru compozițional, iar cea principală se va înălța până la 120 de metri.” Catedrala se va ridica în capitala țării noastre - București, pe Dealul
AVEM NEVOIE DE CATEDRALA NEAMULUI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340742_a_342071]
-
ce au ca decor, A lor ornamentele și sculpturi artistice. Iar navele,sunt încadrate de ferestre mari, Ce sunt executate cu multă măiestrie, Cu-ale lor vitralii inspirate de cronicari, Dar și cu multe scene,luate din biblie. Din Catedrală,absida-i partea cea mai veche Și în formă de roză, trei ferestre ea are. Însă fereastra din mijloc, nu are pereche, Este unică-n lume,ca cea mai mare „floare”. Domul,Napoleon l-a vrut la încoronare, Când el a
DOMUL DIN MILANO de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341041_a_342370]
-
S-a construit o nouă clopotniță, un pod peste râu, s-a introdus lumina electrică, apa potabilă, canalizarea și alte lucrări pentru buna gospodărire a mănăstirii. Biserica Mănăstirii Rîmeț are formă de navă dreptunghiulară, prevăzută cu o boltă semicilindrică longitudinală, absidă semicirculară și pronaos boltit cu un semicilindru transversal, deasupra căruia se ridică un masiv turn clopotniță, având padimentul original din cărămizi hexagonale, înfățișare care o reamintește pe aceea a numeroaselor ctitorii hunedorene ridicate de cnejii români, indicând prin unele diferențe
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
sunt sibile și înțelepți ai antichității, iar pe mijlocul fațadei vestice apar cele două hramuri ale bisericii: „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și la mijlocul fațadei de sud, șirul sfinților este întrerupt de reprezentarea „Acoperământului Maicii Domnului”. În planul iconografic, în absida Sfântului Altar, în concă este pictată Maica Domnului cu pruncul, pe tron (Platitera) încadrată de Sfinții Apostoli Petru și Pavel și de Sfinții Ahangheli Mihail și Gavril; alături pe boltă „Cel vechi de Zile”. Tot în Sfântul Altar, s-au
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
de serafimi, o adevărată gardă înaripată, simbol al luptei împotriva răului și necredințe. Pe pereții laterali, pictura începe de sus, cu cetele îngerești, ceata proorocilor și ceata apostolilor. Pe pandantivii ce sprijină turla, sunt pictați cei patru evangheliști, iar în absidele laterale, sunt reprezentate mari momente din viața Mântuitorului: „Nașterea Domnului, Întâmpinarea Domnului, Iisus în templu, Învierea Domnului, Coborârea de pe cruce, Punerea în mormânt” și mai jos Deisis. Pe plafonul din pronaos este pictată Maica Domnului Orantă-rugătoare -, cu brațele ridicate și
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
la finele secolului al-XVIII-lea. Acest lăcaș de cult a fost înălțat pe o fundație din piatră de râu zidită cu mortar, adaptându-se terenului așezat în panta. Pereții din bârne groase de lemn ne prezintă un plan trilobat, cu abside poligonale. Biserică Pădurea Verdele Este o rezervație naturală (de tip hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic și de peisaj), cu o suprafață totală de 250 Ha. Este situată în sectorul montan al Nărujei. Această arie protejată ocupă ambii versanți din sectorul inferior
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
o atenție specială în creștinismul răsăritean unde a suscitat multiple interpretări: exegetice, omiletice, liturgice, dogmatice, mistice și nu în ultimul rând iconografice. Faptul că reprezentarea cea mai veche a acestei scene evanghelice este faimosul mozaic care decorează, din anul 566, absida de deasupra sanctuarului bazilicii iustiniene de la poalele Muntelui Sinai atestă limpede interesul față de taina Schimbării la Față din partea monahismului contemplativ de tip isihast, a cărui primă codificare este faimoasa Scară a Sfântului Ioan Scărarul († 670). Într-adevăr, în spiritualitatea răsăriteană
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
în Ierusalim Este zugrăvită ca icoană prasnicală, singura pusă pe tetrapopodul obișnuit pentru închinarea credincioșilor, în ziua praznicului sau în catapeteasmă, în șirul icoanelor praznicelor împărătești. Pe pereții locașului de închinare - în biserică - este zugrăvită în concava de nord a absidei naosului, în imediata vecinătate cu icoana Învierii (Voroneț) sau in absida altarului - partea de sud (Dobrovăț). Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim - fundamentare scripturistică a evenimentului Icoana este descrisă astfel, de toți Sfinții Evangheliști: "Iar când S-a apropiat
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
obișnuit pentru închinarea credincioșilor, în ziua praznicului sau în catapeteasmă, în șirul icoanelor praznicelor împărătești. Pe pereții locașului de închinare - în biserică - este zugrăvită în concava de nord a absidei naosului, în imediata vecinătate cu icoana Învierii (Voroneț) sau in absida altarului - partea de sud (Dobrovăț). Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim - fundamentare scripturistică a evenimentului Icoana este descrisă astfel, de toți Sfinții Evangheliști: "Iar când S-a apropiat de Ierusalim și au venit la Betfaghe în Muntele Măslinilor, atunci
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
o cruce, având un pridvor cu două arcade. Pe corpul central, cu un acoperiș în două ape, văzut din lateral, sunt vizibile o ușă și o fereastră dreptunghiulare și o fereastră boltită. Din corpul central, în zona altarului, ies două abside laterale, cu ferestre dreptunghiulare, surmontate de două cruci. În partea inferioară, în câmp roșu, se află un cap de bour, văzut din față, care are o stea cu cinci colțuri între coarne și este însoțit, dreapta, de o floare de
HOTĂRÂRE nr. 1.187 din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289215]
-
1 m/1, 20 m și este îmbrăcată în argint aurit din timpul starețului Neonil adică din anul 1850. În tot acest timp a stat în naosul bisericii mari (ca și astăzi), într-o strană specială (tron) așezată puțin către absida (latura) nordică a bisericii. Să se rețină faptul ea are două fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/377270_a_378599]
-
cea mare a Pantocratorului. Această turlă este cupola de deasupra naosului, unde este pictat Iisus Hristos ca împărat al lumii (Pantocrator, adică cel care împărățește, cel care conduce, în traducere însemnând Atotputernicul sau Atotțiitorul). Naosului îi sunt specifice, de regulă, absidele laterale, care sunt largi, adânci, încăpătoare, depășind dimensiunile pronaosului, așa cum le am văzut și le am admirat la biserica despre care vă fac vorbire. Aici au o înfățișare monumentală, în ton cu întreaga construcție, conferită de ansamblul arhitectural atent gândit
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
am admirat la biserica despre care vă fac vorbire. Aici au o înfățișare monumentală, în ton cu întreaga construcție, conferită de ansamblul arhitectural atent gândit și realizat, dar și de expresia și calitatea picturilor existente pe zidurile interioare. În dreptul acestor abside laterale biserica are cea mai mare dimensiune. - Altarul este partea cea mai importantă a unei biserici și veți înțelege imediat în baza căror considerente am făcut această afirmație. El este clădit sub forma unui dreptunghi în continuarea zidurilor naosului. Altarul
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
biserici și veți înțelege imediat în baza căror considerente am făcut această afirmație. El este clădit sub forma unui dreptunghi în continuarea zidurilor naosului. Altarul este spațios, cu nișe mari. În partea de răsărit, se închide printr un semicerc asemănător absidelor și situat în ax. În acest fel se asigură o importantă mărire a spațiului. În altar trecerea se face prin două uși numite diaconești. Ei bine, prin aceste uși, femeilor le este interzis să treacă. În majoritatea cazurilor, în cadrul altarului
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]