194 matches
-
a limbii amorțire, Darul tău spre luminare, Sufletul spre închinare, Ce-Ți cuvântă-n nemurire, Lacrimă de Preasfințire Și pe-altarul poeziei Vinul Euharistiei. Eminescul nostru Sfânt - Domn ales peste Cuvânt, Iartă-ne că n-am iubit Floarea florii din absint, Iartă-ne că n-am știut Să cântăm cu glasul mut, Iartă-ne că și acum Te mai răstignim în drum Și nu știm a ne ruga Pentru Nemurirea Ta! ------------------------------ Gheorghe A. STROIA De Ziua Măritului nostru EMINESCU 15 ianuarie
EMINESCUL NOSTRU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363775_a_365104]
-
da din umeri și-și scutură culoarea, În ceștile cu ceai presară îngeri stele, Pe-a nopților revere adie lin candoarea. Aproape ațipita pe brațul tău devin Ce n-am fost nimănui și nu voi fi vreodată, Poem scris cu absint din cupele de crin, De tine recitat, cu dragoste curată. Aud cum ma respiri, sărutul mă înaltă, În suflet cântă fluturi, lumina mă inundă, Neliniștea se curma, risipă mă descalță, Cireșii cern tandrețe, secundă de secundă. Cad retezate umbre, oftează
DESTINAȚI IUBIRII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349820_a_351149]
-
în gând te mai alint, Plimbându-mă prin al vieții labirint, Căci două suflete le reprezint, Rămân tenace fără să mă dezmint. Nu vreau pe mine să mă mint, Voi lupta ca să trăiesc succint, Nu mă înec în haos de absint, Vreau lumii curat să mă prezint. Referință Bibliografică: AI FOST STEAUA DE ARGINT / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1230, Anul IV, 14 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AI FOST STEAUA DE ARGINT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349880_a_351209]
-
pe tâmple gânduri cu trifoi de patru foi, În aroma de gutuie sub a timpului umbrela Te sărut cu toată vara strânsă-n vise de-amândoi. În a sufletului vatra nicio umbră nu adie, Autografe-ți las sub gene cu absint de păpădii, Ți-am trimis postașii toamnei cu răvaș de bucurie, Bem din cupe ceai de stele în calești de reverii! Referință Bibliografica: RĂVAȘ DE TOAMNĂ / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1357, Anul IV, 18 septembrie
RĂVAŞ DE TOAMNĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349917_a_351246]
-
mai trăiește,după 1919,când a scris versurile citate.După vizitarea Statelor Unite ale Americii Esenin este convins că”adevărurile”pe care le aflase de la comuniștii sovietici contraveneau realității.La înapoiere,se simte tot mai bolbav și edenul visat îl găsește în “universul”absintului și al votci. Este tot mai bolnav sufletește și trupește.Pentru el edenul nu mai există,dar îl reconstruiește,așa cum îl înțelege,în poezia Moscova cârciumărească,o capodoperă a poeziei europene.La fel ca odinioară Verlaine(Dis,qu /as tu
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
plăcere, ci fiindcă acestea erau regulile jocului la care niciun muritor nu a fost întrebat, în forma sa terestră, dacă își dorește să participe. O fată a plâns... ...Un om de afaceri s-a sinucis. Van Gogh, în fața paharului cu absint. El, Radu, în fața fatalității de a exista. Partea a patra (în care Radu este rău și lumea este bună). După ce toate urgiile Apocalipsei au lovit Pământul, după ce oamenii s-au înecat în desfrâu, viciu și intoleranță, după ce nu a mai
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
schimbare bruscă de atitudine. Singurul indiciu pe care l-a putut culege a fost că l-a observat pe Marius scoțând din dulap tot mai frecvent sticle cu băutură tare, iar într-o seară i s-a părut că bea absint... Dar nu a comentat în vreun fel. Nu voia să fie bătută din nou. Privea câteodată inelul de la mână, își amintea primele întâlniri, primele săruturi și o tristețe fără margini o cuprindea, ba chiar sub impresia unor emoții atât de
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
de două forțe, a luminii și a întunericului... Dar, mai presus de toate, incapabil să-și înțeleagă și să-și cunoască pe deplin propriul destin, să-și descifreze propriile sensuri. Câteodată, beau ceva tare (în tinerețe am cochetat și cu absintul) pentru a uita de tot și de toate, pentru a nu îmi mai pune astfel de întrebări, lăsându-mă în voia descătușării simțurilor, pentru a putea simți că amețesc și că plutesc - și, mai presus de toate, pentru a nu
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
Acasa > Impact > Istorisire > OCHI ROTUND DE LUNA Autor: Elena Negulescu Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Ochi rotund de lună pală Peste pajiște de smoală Tu veghează cu -argint Și aromă de absint . Ochi rotund de luna nouă Spălat în potir de rouă Șterge-mi lacrima de ieri Din ascunsele dureri. Ochi rotund de lună plină Caldă boare vreau sa vină Să o prind ușor în palmă Ca să am o clipă calmă. Fir
OCHI ROTUND DE LUNA de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366016_a_367345]
-
după verde și săruturi, Flămândă după prozodia ta. Mi-ajunge umbra ta până la glezne. Eu o înfig adânc într-o suplețe a unui gând ce-mi dezvelește-n bezne, Filozofii cu izuri de noblețe. Mă trec fiori ca râuri de absint și-ngheț pe-un val de nălucire -albastră. Străină-ți sunt și nu știu de ce simt, Că nu-ți pot spune totuși...dumneavoastră! Referință Bibliografică: INTIMITATE / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august 2016
INTIMITATE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365196_a_366525]
-
mai trăiește,după 1919,când a scris versurile citate.După vizitarea Statelor Unite ale Americii Esenin este convins că”adevărurile”pe care le aflase de la comuniștii sovietici contraveneau realității.La înapoiere,se simte tot mai bolbav și edenul visat îl găsește în “universul”absintului și al votci. Este tot mai bolnav sufletește și trupește.Pentru el edenul nu mai există,dar îl reconstruiește,așa cum îl înțelege,în poezia Moscova cârciumărească,o capodoperă a poeziei europene.La fel ca odinioară Verlaine(Dis,qu /as tu
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
trăit clipa-mpreună ai fost zefir când am fost iarnă, mi-ai adus în suflet primăvară.... De mi-ai fost dor, mi-ai fost și chin, pe altar de foc m-am prăvălit, ai umplut paharul cu pelin, am băut absintul cu venin... Am fost o floare, tu m-ai răsădit, cu rouă-albastră m-ai stropit, în sufletu-mi iubirea a-nflorit, sub pașii tăi petale mi-ai strivit. Mi-e dor de tine îmi e foarte dor Mi-ai cusut
DOR LĂUNTRIC de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354949_a_356278]
-
scurt, se lăsase cu șoldul pe umărul lui și îi zîmbea tulburată, dar Thomas o ignora, avea el alt repertoriu pentru seara aceea, nu ne invitase la restaurant ca să mîncăm, a și comandat, de altfel, alune și bere, și un Absint pentru el însuși, ca să se mai încălzească și să se mai tempereze, pentru că avea chef să ne facă praf, în văgăună se pregăteau evenimente catrastrofale, pe mine mă acuza că scăpasem nu numai destinele, dar și acțiunea din mînă, reapăruse
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
mai trăiește,după 1919,când a scris versurile citate.După vizitarea Statelor Unite ale Americii Esenin este convins că”adevărurile”pe care le aflase de la comuniștii sovietici contraveneau realității.La înapoiere,se simte tot mai bolbav și edenul visat îl găsește în “universul”absintului și al votci. Este tot mai bolnav sufletește și trupește.Pentru el edenul nu mai există,dar îl reconstruiește,așa cum îl înțelege,în poezia Moscova cârciumărească,o capodoperă a poeziei europene.La fel ca odinioară Verlaine(Dis,qu /as tu
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
stele mici de ceară”. Spuse de memorat. Spuse îmbălsămate-n metaforă. Spuse pentru reflectat. „Ce sunet care nu mă minte / Răzbate sus, peste cuvinte? / E oare vântul, e furtuna / E primăvara, e minciuna? / Sau toate la un loc de vrei / Absint într-un potir să-l bei?...” Spuse de mărturisire cu efecte obținute anastrofic. „E-o lume nouă, decât îngeri mai presus, / Mă cheamă iar în lumea Lui Iisus”. O poetă „captivă luminii”, care cultivă, reticent, hașura figurativă. STAN M. ANDREI
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Publicat în: Ediția nr. 1375 din 06 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului ți-au rănit asfințitul cele șapte corzi hetaire ah ce inimă albăstrită scurge curcubeul din mine sunt săracă de tine/lună neagră-n amurg/ mi te beau rar /absint/din paharul de lut trei oglinzi jură strâmb (ne)noroc că îți poartă transcendent meditezi /mare roșie-n soartă/ schimbă harta striata/miocardul parșiv/ în fereastra perdantă pune praf/dolomit/ să ilumineze viața mea la apus prăbușit (ți) se confesează
ULTIMA NOAPTE ZEN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353081_a_354410]
-
Covali Publicat în: Ediția nr. 1620 din 08 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o veghe povârnită pe brumate așteptări îmi împlânt privirea tristă în tomnatecele zări așteptând rostogolirea unor clipe care mint după ce-au băut frenetic al destinului absint. Și nu-mi pasă că-i totuna cu ce-a fost ce pare nou, că de fapt ceea ce este nu-i chemare, ci ecou. Stau și număr numai umbre ce-n fantome se prefac și desfid putreziciunea începutului de veac
ŞI DE NU VA FI SĂ FIE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352726_a_354055]
-
Privește-mă! Nu știu de unde provin florile răului; nici n-aș vrea să cunosc teritoriile secerate de molimă.. catafalcurile anchilozate mă-nfioară! Privesc, în genunchi, cum se naște, hidos, din semințele ieri sădite, copilul nopții cu trup străveziu și colți de absint. Îi împlântă sec în bucata noastră de câmpie. De ce taci? Ninge, să știi! Nu, nu cu dalbi fulgi, Nu...Fulgii de-acum au ruginit și scârțâie infernal când se revarsă. Nu-mi adormi! N-auzi? Înțeleg... Mă voi așeza cuminte
ÎNGENUNCHEAŢI DE NONSENS de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353759_a_355088]
-
-mi împrumută! Albastru glas de înger, din cerul meu cu stele, Ești inima cea vie ce-mi bate cu putere! MIERE ȘI DESCÂNTEC Din fântâna sufletului tău Licăriri în picuri de argint Chipul - un pocal euharistic Rază de lumină din absint. Mâna ta ce trece peste fruntea-mi Lacrimă în foarte mare taină Liniștea sădită-n bobi de rouă Viața - anotimpul ca o haină. Vorba ta o zbatere de aripi Cântul tău Fântâna Blanduziei Miere și descântec de lumină Aripile dorului
ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (LIRICĂ DEDICATĂ MAMEI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360037_a_361366]
-
SAU VOCATIA UNIVERSALULUI Autor: Nicoleta Milea Publicat în: Ediția nr. 556 din 09 iulie 2012 Toate Articolele Autorului APOCALIPSA DUPĂ THEODOR RĂPAN sau VOCAȚIA UNIVERSALULUI „Poetul e un saltimbanc rănit/ cu umerii credinței în ispită,/ în roșă cămașă pustiul îmbracă,/ absintul îi este iubită...// Poetul e o salcie pletoasă,/ în apa lui Cuvântul se botează,/ ghearele dimineții bojocii îi rup,/ săgeata din rană-i veghează...// Poetul e un înger tuns chilug,/ noaptea îl știe pe dinafară,/ în sufletul lui e atâta
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
vor dreptate/ Făcând lumina una cu pământul!” - cf. Sonetul XIX) și cvasi-impresionist (probabil, conform propriei doctrine, a reflintextului (reflex literar intertextual ... ): apar, uneori „opalul” și „topazul” („Miresmelor cu trupul de lavandă,/Topaze fine 'ndoliind vegherea” - cf. Sonetul XII) minulesciano-verlaine-iene, alteori, „absintul”, specific unor întregi generații, simbolisto-impresioniste („Ianuarie mă ceartă, 'mi beau absintul!” - cf. Sonetul X) - și, chiar, încercând experiența singurătății și angoasei expresionist-existențialiste: „Mă tem de tine-n vis, singurătate!” - cf. Sonetul XXII. Dar: Cine vrea să guste și, apoi, să
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
cvasi-impresionist (probabil, conform propriei doctrine, a reflintextului (reflex literar intertextual ... ): apar, uneori „opalul” și „topazul” („Miresmelor cu trupul de lavandă,/Topaze fine 'ndoliind vegherea” - cf. Sonetul XII) minulesciano-verlaine-iene, alteori, „absintul”, specific unor întregi generații, simbolisto-impresioniste („Ianuarie mă ceartă, 'mi beau absintul!” - cf. Sonetul X) - și, chiar, încercând experiența singurătății și angoasei expresionist-existențialiste: „Mă tem de tine-n vis, singurătate!” - cf. Sonetul XXII. Dar: Cine vrea să guste și, apoi, să vorbească, în cunoștință de cauză, despre Poezia românească adevărată, despre zbaterile
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
holograme decupate-n ceară. Nu, nu mi-ai spus că dori! în țipătul de frunze ce ne-ngroapă, când ger flămând acoperă uitări, pe dorul meu încercănat sub pleoapă. Nu, nu, nu mi-ai spus că dori! pe buzele-mi-ncleștate de absint, când te gustam din fum de lumânări, tu nu mi-ai spus că dori, doar m-ai lăsat să simt! Referință Bibliografică: Nu mi-ai spus că dori! Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1810, Anul V, 15
NU MI-AI SPUS CĂ DORI! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378631_a_379960]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > MINTE-MĂ! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului Minte-mă!azi,când sub plete argintul ne toarnă zăpada din zăbală de vânturi, când umbra tristeții odihnește absintul și buzele plâng fără tine,săruturi. Minte-mă!azi,pe sub toamnele roase opaițe-aprinse peste gânduri de pluș, când ploaia își spală zgribulită,angoase, și sufletu-mi țipă în strânsori de țăruș. Minte-mă!azi,în beția-ți de geruri frântură
MINTE-MĂ! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378877_a_380206]
-
NU ȘTIU CE MĂ DOARE... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1381 din 12 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Femeie, nu știu ce mă doare Eu ori m-alint Ori chiar mă mint Că în acest apus de soare Beau din cupa cu absint Și simt de-a valma cum îmi intră De-a dreptul cuie în picioare Femeie, nu știu ce mă doare Eu ori m-alint Ori chiar mă mint Că uit de orice supărare Când prin prejurul meu te simt Ca o ispită
FEMEIE, NU ŞTIU CE MĂ DOARE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379829_a_381158]