95 matches
-
a-l plasa pe principe în șirul călătorilor străini care ne-au străbătut meleagurile și au lăsat însemnări despre ceea ce au văzut: locuri, obiceiuri, mentalități, metehne. Dar parcă nici astfel de bilanțuri ale șederilor lui Cantemir în țară nu trebuie absolutizate ca argumente imbatabile. La urma urmelor, deși exilat la Pontul Euxin, Ovidius a rămas poet latin. Atunci când a fost editată pentru prima oară în limba română, în 1825 și apoi în 1851, lucrarea a picat într-un context condiționat de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vedea la ce nivel. Și într-un caz, și în celălalt, nivelul de reprezentare nu trebuie considerat ca fiind și reprezentativ pentru interesul pe care îl arată temelor. De ce spun aceasta? Pentru că este un criteriu care nu poate fi nici absolutizat, nici fetișizat. În raporturile bilaterale sau în întrunirile multilaterale în care sunt discutate temele Mării Negre, și Federația Rusă, și Turcia sunt extrem de active, cum e și România, cum e Bulgaria, Ucraina, cum este oricine. Acest Forum însă are nevoie de
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
subsolul din }iganiada, voci care invocă teme mai mult sau mai puțin filologice. De obicei, nespecialistul e categoric - ,v-aș ruga să învățați dv. să vă exprimați corect" - chiar cînd obiecțiile sale privesc greșeli imaginare sau lipsite de importanță. Regula absolutizată devine pentru un cititor nespecialist motiv de acuzație gravă: ,...Ťapologie a violenței și A omorului politicť ar fi fost corect în textul de mai sus, pentru că și ,omorul" e la genitiv, nu dativ". Se găsește totuși un alt cititor, mai
Dispute lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11388_a_12713]
-
mai importanți, în opinia antologatorului: Magda Isanos (5 poezii), Grigore Vieru (9, cele mai multe, pe bună dreptate), Anatol Codru (6), Nicolae Esinencu (7), Leo Butnaru, Ion Hadârcă și Eugen Cioclea (cu câte 5). Evident că o astfel de reprezentare nu trebuie absolutizată, căci există poezii scurte, iar spațiul poate fi mai semnificativ. După acest din urmă criteriu (spațiul tipografic), cele mai multe pagini (14) ocupă Nicolae Costenco, cu două poezii, într-o retorică, patriotică și epică, foarte productivă. Ar urma, la celălalt pol istoric
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
Israelului, deosebit de confirmat prin noile tendințe sintetice în știința biblică, reprezentate prin introducerea sociologico-literară a lui Norman K. Gottwald în The Hebrew Bible (1985). Ca o concluzie, iată o formulare împotriva tuturor metodelor (bineînțeles că și a celei teologice!) izolate, absolutizate: ,Critica istorică reduce evenimentele. Critica literară reduce textele. Critica sociologică reduce structurile și procesele sociale. Critica teologică reduce substanța credinței și practicile religioase. Drept urmare, Biblia Ebraică poate fi privită ca biblie integral istorică, integral literară, integral socială, integral teologică, dar
Hans Küng - Iudaismul by Edmond Nawrotzky-Törok () [Corola-journal/Journalistic/11393_a_12718]
-
calități artistice, lupta a două sisteme identic opuse, dar a în dialectica istorică a corelabile și interferabile. În și prin viziune sistemică, elementele general umane care intră în construcția românului sunt adâncite și nuanțate. De pildă: victoria învinsului; puterile iubirii absolutizate și ale devoțiunii totale; reacțiile paradoxale: la bine cu rău și, mai rar, la râu cu bine. Cu privința la elementele specifice quijotesti, sistemicitatea accepta substantivele acreditate, dar le adaugă adjective spornice, generatoare de noi exegeze, în sensul sistemului de
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
sociale majore, cum ar fi evitarea unor stări de incertitudine prelungite în ceea ce privește raporturile juridice civile. În legătură cu pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție, prin aceeași decizie Curtea, respingând excepția, a statuat că exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizată, iar legiuitorul este îndreptățit să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate, în temeiul art. 44 alin. (1) teza a doua și art. 136 alin. (5) din Constituție. În prezenta cauză, autorul excepției mai susține că prevederile art. 22 alin
DECIZIE nr. 276 din 21 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (1) şi (5) şi art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176554_a_177883]
-
legislația trecută cu privire la dreptul de proprietate. Totodată, consideră că dispozițiile criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normelor juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, iar exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizată, legiuitorul fiind îndreptățit să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate și cadrul juridic pentru exercitarea atributelor acestuia. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea
DECIZIE nr. 1.055 din 9 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. i), art. 45 alin. (2) şi art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204087_a_205416]
-
vieții intime, familiale și private, inviolabilitatea domiciliului și secretul corespondenței, Curtea constată că executarea silită a unei obligații intervine ca urmare a neîndeplinirii benevole a ei de către debitor, așa cum a fost asumată. Altfel spus, protejarea drepturilor fundamentale amintite nu trebuie absolutizată, astfel încât să conducă la însăși negarea posibilității creditorului de a-și valorifica dreptul său. În plus, Curtea observă că, pe parcursul executării, debitorul beneficiază de garanții ce au în vedere protejarea drepturilor sale. În acest sens, art. 55 alin. (2) din
DECIZIE nr. 1.561 din 19 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12, art. 13 alin. (5), art. 41 alin. (1), art. 45, art. 53 şi art. 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, precum şi ale Legii nr. 409/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218599_a_219928]
-
intime, familiale și private, inviolabilitatea domiciliului și secretul corespondenței, Curtea a constatat că executarea silită a unei obligații intervine ca urmare a neîndeplinirii benevole a ei de către debitor, așa cum a fost asumată. Altfel spus, protejarea drepturilor fundamentale amintite nu trebuie absolutizată, astfel încât să conducă la însăși negarea posibilită��ii creditorului de a-și valorifica dreptul său. În plus, Curtea observă că pe parcursul executării debitorul beneficiază de garanții ce au în vedere protejarea drepturilor sale. În acest sens, art. 55 alin. (2
DECIZIE nr. 1.193 din 30 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12, art. 13 alin. (5), art. 41 alin. (1), art. 45, 53 şi 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, precum şi ale Legii nr. 409/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227181_a_228510]
-
de lege criticate nu împiedică părțile interesate să se adreseze justiției, acestea putându-se prevala, fără nicio îngrădire, de toate garanțiile procesuale care condiționează dreptul la un proces echitabil. De asemenea, arată că exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizată, legiuitorul fiind îndreptățit să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate, potrivit art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală. În sf��rșit, menționează că exercitarea liberei inițiative și accesul persoanei la o activitate economică se pot realiza doar "în condițiile
DECIZIE nr. 1.201 din 30 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226843_a_228172]
-
vieții intime, familiale și private, inviolabilitatea domiciliului și secretul corespondenței, Curtea constată că executarea silită a unei obligații intervine ca urmare a neîndeplinirii benevole a ei de către debitor, așa cum a fost asumată. Altfel spus, protejarea drepturilor fundamentale amintite nu trebuie absolutizată, astfel încât să conducă la însăși negarea posibilității creditorului de a-și valorifica dreptul său. În plus, Curtea observă că, pe parcursul executării, debitorul beneficiază de garanții ce au în vedere protejarea drepturilor sale. În acest sens, art. 55 alin. (2) din
DECIZIE nr. 83 din 26 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12, art. 13 alin. (5), art. 41 alin. (1), art. 45, art. 53 şi art. 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, precum şi ale Legii nr. 409/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221328_a_222657]
-
orașelor ori ale județelor. Manifestarea autonomiei locale, în acest context, nu suferă o restrângere neconstituțională. Astfel, aptitudinea legală a autorităților autonome de a decide, în mod independent și sub propria răspundere, asupra problemelor colectivităților teritoriale în care funcționează, nu trebuie absolutizată, neputând depăși cadrul legal, aplicabil pe întreg teritoriul țării, așa cum arată înseși prevederile Cartei europene a autonomiei locale, amintită de autorul excepției, în art. 3 pct. 1. Relevante în acest sens, sunt și Decizia nr. 298 din 6 iulie 2004
DECIZIE nr. 1.204 din 5 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227797_a_229126]
-
instituie în vreun fel munca forțată, fiind în acord cu art. 41 și art. 42 din Constituție. În legătură cu susținerile privind încălcarea art. 44 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, se arată că exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizată, deoarece, potrivit acestor norme fundamentale, conținutul și limitele acestui drept se stabilesc prin lege. Legiuitorul este, așadar, competent să reglementeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale
DECIZIE nr. 664 din 26 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, în ansamblul său, şi, în mod special, a prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4), art. 7 alin. (1), (2), (4) şi (5), art. 10 alin. (1)-(5), art. 13 şi art. 14^1 alin. (1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244151_a_245480]
-
pentru Drepturile de Autor, cu obligația consultării prealabile a organismelor de gestiune colectivă. În aceste condiții, astfel cum sunt formulate, prevederile legale criticate nu aduc atingere, sub niciun aspect, dreptului de proprietate privată. Exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizată, iar legiuitorul este îndreptățit să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate, potrivit art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală. Reține, de asemenea, că prevederile de lege criticate nu aduc atingere nici dispozițiilor constituționale care garantează exercitarea liberei inițiative și
DECIZIE nr. 969 din 20 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3^1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248133_a_249462]
-
ale art. 44, Curtea, în jurisprudența sa, spre exemplu Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, a statuat că exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizată, iar legiuitorul este îndreptățit să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție. Potrivit acestor dispoziții, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în așa fel încât
DECIZIE nr. 667 din 26 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (1^1) şi art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243864_a_245193]
-
din aceeași lege, consideră că aceasta este inadmisibilă, întrucât autorul sesizării nu motivează încălcarea prevederilor constituționale. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale, întrucât nu aduc atingere dreptului de proprietate privată. Exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate privată nu trebuie absolutizată, legiuitorul fiind îndreptățit să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. Mai mult, faptul că proprietarul nu este absolvit de la obligațiile sale față de asociația de proprietari, în cazul în care chiriașul
DECIZIE nr. 847 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 lit. b), art. 36, art. 44, art. 49 alin. (3), art. 52 şi art. 58 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247061_a_248390]
-
pe cale judiciară din perspectiva caracterului său derizoriu. 39. Așadar, chestiunea de drept supusă analizei nu este nouă, din perspectiva datei la care a intrat în vigoare sau a duratei reglementării, dar criteriul vechimii reglementării, așa cum s-a subliniat, nu trebuie absolutizat. 40. Trebuie, însă, verificat dacă reglementarea în discuție presupune o aplicare recentă, generată de un anumit context socioeconomic. Această cercetare trebuie demonstrată, în primul rând, prin verificarea existenței deja a unei practici judiciare prin care normei supuse analizei să i
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, în egală măsură ocrotite. Or, potrivit legii, fondul forestier, indiferent de forma de proprietate (publică sau privată), constituie bun de interes național. În plus, exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizată, ci trebuie stabilit un raport de proporționalitate între necesitatea protecției proprietății private și exigențele de interes general ale societății, iar măsurile impuse prin textele de lege criticate dau expresie dispozițiilor art. 44 alin. (7) din Legea fundamentală, care obligă proprietarul
DECIZIE nr. 834 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10, art. 17 şi art. 51 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, precum şi ale pct. 42 din anexa la Legea nr. 46/2008 - Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269454_a_270783]
-
femei își găsesc moartea pentru ceea ce au scris sau desenat, putem fi numai de o singură parte”. E corect, dar dacă e să fie și relevant, sprijinul pentru dreptul de a ofensa nu trebuie să se limiteze numai la imaginea absolutizată a unei lumi împărțite în „buni„ și „răi”, „ai noștri„ și „ai lor”. Ca și restul presei, Guardian protestează vehement cînd „cei răi” comit o atrocitate contra „alor noștri”, dar înflăcărarea cu care apără libertatea de exprimare le scade simțitor
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]