220 matches
-
oamenii sânt mai mult sau mai puțin supuși și care niciodată nu poate constitui o știință adevărată și demonstrată, pentru că, asemenea acelei logice aplicate, ea are nevoie de principie empirice și psicologice. {EminescuOpXIV 390} II. DESPRE LOGICA TRANSCENDENTALĂ Logica generală abstrage, precum am arătat, de la tot cuprinsul cunoștinței, adică de la toată referarea acesteia la vrun obiect, și consideră numai forma logică în raportul cunoștințelor întreolaltă, adică forma cugetărei în genere. Fiind însă că există atât intuițiuni pure cât și empirice (precum
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pure cât și empirice (precum au demonstrat-o aceasta estetica transcendentală), de aceea s-ar putea afla o deosebire între cugetarea curată și cea empirică a obiectelor. În acest caz ar mai fi încă și o logică care n-ar abstrage de la tot cuprinsul cunoștinței; căci ceea care n-ar cuprinde decât regulele cugetărei pure a unui obiect ar exclude toate cunoștințele acelea cari-s de cuprins empiric. Totodată ea ar trata despre originea cunoștințelor noastre despre obiecte întru cât ele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de altele; căci o cunoștință e falsă dacă nu s-acordă cu obiectul la care e referată, deși-n de altfel poate conținea ceva ce s-ar putea aplica la alte obiecte. Este însă clar că, făcând citata întrebare, cineva abstrage cu totul de la cuprinsul cunoștinței (referarea ei la obiect), pe când adevărul (se ține) implică tocmai (de) acest cuprins: că-i deci cu neputință și nepotrivit de-a cere semnul caracteristic al unui adevăr de acest cuprins și că prin urmare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
metal e un corp". Funcțiile inteligenței se vor putea afla dar cu toate de vom putea expune întotdeauna funcțiunile imitații în județe. Capitolul următor ni va arăta că acesta se poate efectua. DESPRE FUNCȚIUNEA LOGICĂ A INTELIGENȚEI ÎN JUDEȚE Dacă abstragem de la tot cuprinsul unui județ și ne-ndreptăm atenția numai asupra formei intelectuale din ele, găsim că funcțiunea cugetărei se poate repărți sub patru titule, din care fiecare cuprinde câte trei momente. Pot fi reprezentate cu dreptul în următoarea tablă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întrebuințarea județelor întreolaltă). 2. Asemenea trebuie să se distingă într-o logică transcendentală județele infinite de cele afirmative, deși în logica generală aste din urmă sânt anumărate celor dentăi și nu constituiesc un membru deosebit al împărțeniei. Căci logica generală abstrage de la tot cuprinsul predicatului (deși e negativ) și caută numai dacă el e de atribuit subiectului sau de (contrapus) opus. Cea transcendentală însă consideră județul și după valoarea sau conținutul acestei afirmări logice mijlocită prin un predicat negativ numa și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în urma-urmelor ca nedespărțibil legată cu inteligența, adică ca necesar și apodictic, de aceea cele trei funcții ale modalității se pot numi tot atâtea momente ale cugetărei. {EminescuOpXIV 397} DESPRE NOȚIUNILE INTELECTUALE PURE SAU CATEGORII Precum des amintirăm, logica generală abstrage de la tot conținutul cunoștinței și așteaptă ca dintr-altă parte să i se dea reprezentații, spre a le preface pe acestea în noțiuni, care toate acestea se-ntîmplă în mod analitic. Acestora împrotivă, logica transcendentală are înainte-i o varietate a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
posibile, pe care singură se poate baza realitatea lor obiectivă. De voim a ști cum sânt cu putință noțiuni intelectuale pure atunci trebuie să cercetăm cari sânt condițiile apriorice ce constituiesc putința experienței și formează temeiul ei, în caz daca abstragem de la toate elementele empirice a fenomenelor. O noțiune care exprimă în mod general și suficient această condiție formală și obiectivă a experienței am numi-o noțiune intelectuală pură. Având odată noțiuni intelectuale pure, mi-oi putea gândi și obiecte cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
absolut, unul și dat simultan Răsfirarea acestui ghem simultan e timpul și esperiența. Sau și un fuior din care toarcem firul timpului, văzând numai astfel ce conține. Din nefericire atât torsul cât și fuiorul țin întruna. Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică. Pentru ca din această varietate să se nască unitate a intuițiunei (ca-n reprezentația spațiului bunăoară) sânt necesare mai întîi: percurgerea acestei varietăți și după aceea resumarea ei,. pe care operație o numesc sinteza aprehensiunei, pentru că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a subsuma sub reguli, adică de a distinge dacă ceva stă sub o regulă dată (casus datae legis) sau ba. Logica generală nu conține prescrieri în privirea {EminescuOpXIV 418} puterei de judecată și nici le poate conținea. Căci ea, (abstrăgînd) fiindcă abstrage de la tot conținutul cunoștinței, nu-i rămâne decât ocupația de a deosebi și înșira analitic numai forma cunoștinței din noțiuni, județe și concluzii și de-a stabili printr-asta reguli formale ale întrebuințării inteligenței. Dacă ea ar voi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
subsuma sub reguli, adică de a distinge dacă ceva stă sub o regulă dată (casus datae legis) sau ba. Logica generală nu conține prescrieri în privirea {EminescuOpXIV 418} puterei de judecată și nici le poate conținea. Căci ea, (abstrăgînd) fiindcă abstrage de la tot conținutul cunoștinței, nu-i rămâne decât ocupația de a deosebi și înșira analitic numai forma cunoștinței din noțiuni, județe și concluzii și de-a stabili printr-asta reguli formale ale întrebuințării inteligenței. Dacă ea ar voi să demonstreze
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oricărei condiții sensibile, o însemnătate, însă numai logică, adică semnificația unității numai a reprezentațiilor, cărora însă nu li se dă nici obiect, prin urmare nici însemnătate care ar putea să reprezinte noțiunea unui obiect. Așa de es., dacă s-ar abstrage de la determinația sensibilă a persistenței (Beharrlichkeit) și s-ar zice substanță, atunci acest nume n-ar însemna decât ceva care s-ar putea cugeta ca subiect (fără însă de a fi predicat la altceva). Din această reprezentație nu pot face
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
începem de la punctul unde rădăcina comună a puterei noastre de cunoștință se împarte și face două trunchiuri, din cari unul e rațiunea. Pricep aici sub rațiune întreaga facultate superioară a cunoștinței și contrapun cele raționale celor empirice. Daca, obiectiv privit, abstrag de la tot cuprinsul cunoștinței, atuncea subiectiv toată cunoștința este sau istorică sau rațională. Cunoștința istorică este cognitio ex datis, cea rațională însă cognito ex principiis. O cunoștință, fie ea primordial dată de unde a vrea, totuși la cel ce o posedă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și ceea ce a fost absurd în revoluție a condus la ceea ce era atroce. (Charles Read) ["EXISTĂ PRINCIPII ÎN POLITICĂ?... "] 2257 Există principii în politică? Mult timp s-a tăgăduit aceasta si se contestă încă. Cum se observă, s-ar putea abstrage principii generale fixe și imutabile din fapte variabile ale căror cauze sânt adesea accidentale și ale căror urmări înșeală atât de des prevederile cele mai legitime chiar? Și, dacă am ajunge a stabili principii de acest soi, ce aplicare am
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sens restrâns și propriu. Cuprinsul și esența culturei nu e simplă, sânt mai multe și deosebite elemente cari la un loc luate constituiesc și esauriază întregul noțiunii. Aceste mai multe elemente aparțin chiar la diferite sfere ale vieții spirituale și, abstrăgând dacă aceste sfere deosebite sau cel puțin elementele acelea s-ar lăsa reduse la unul singur și derivate din ele, totuși studiul nostru va câștiga în claritate dacă le vom orândui cu privire la acea deosebire și dacă vom aduce la dezvoltare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
invariante sau probabile - între variabile (mărimi care pot lua diferite valori). Între legi și teorii există o deosebire esențială, teoriile fiind constructe intelectuale menite să explice legile, iar pentru aceasta este nevoie ca ele să creeze un tablou mental simplificat, abstras din realitate, al domeniului cercetat. În cadrul unei teorii se combină enunțuri descriptive și enunțuri non-factuale (asumpții) teoretice, rolul acestora din urmă fiind acela de a da sens datelor. Asumpțiile trebuie judecate nu după corespondența lor cu realitatea, ci pornind de la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sociologice a relațiilor internaționale, respingând explicit analogia cu teoria economică. Acest scepticism se datora, în viziunea lui Waltz, faptului că nici ei, nici alți teoreticieni realiști nu își asumaseră răspunderea de a imita demersul fiziocraților în teoria economică - de a abstrage un domeniu pretabil studiului științific din complexitatea raporturilor internaționale (Waltz, 1990). Deși sesizase importanța anarhiei internaționale, Morgenthau era un realist al primei imagini: cauzele războiului erau adânc înrădăcinate în natura umană (instinctul individual de a căuta puterea). Teoria lui asupra
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o confuzie a cauzelor și un amestec al cauzelor și efectelor. A include configurația de putere și omogenitatea sau eterogenitatea statelor într-o definiție unic) a structurii, înseamn) a combina elemente situate la niveluri de abstractizare diferite. Configurația de putere” abstrage din toate caracteristicile statelor, cu excepția capabilit)ților lor. Includerea omogenit)ții și eterogenit)ții statelor printre elementele structurale confer) mai mult) consistent) definiției, sc)zând astfel nivelul abstractiz)rii. Ea ne determin) s) ne punem întreb)ri nu numai asupra
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
atât schimb)rile, cât și continuit)țile care apar într-un sistem. Mai mult, ea poate face aceasta evitând proliferarea variabilelor și multiplicarea categoriilor. Din capitolul 1, am reținut cum sunt construite teoriile. Pentru a construi o teorie trebuie s) abstragem din realitate, adic) s) l)s)m de-o parte majoritatea lucrurilor pe care le vedem și experiment)m. Cei care au studiat politică internațional) au încercat s) se apropie mai mult de realitatea practicii internaționale, și s) dezvolte conținutul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
citadin, în al cărui confort își regăsește intimitatea pierdută. Orașul nu constituie însă „conținutul” ca atare al poeziei, ci un mediu difuz, parcă hipnotic, care afirmă disponibilitatea autorului pentru straniu, pentru absurdul grațios sau fantasticul cotidian. Este o aparență fantomatică, abstrasă în spațiul cvasioniric al poemelor. Imaginarul, preponderent nocturn, își apropriază de-a valma „personaje” ale străzii, fragmente de realitate banală, obiecte domestice, supunându-le de regulă unei alchimii după logica bizarului sau unor proiecții în registrul ludic. Scriitura e adeseori
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
a se adapta”); f) utilizarea modelelor („a folosi modele”); g) rezolvarea problemelor („a găsi soluții la probleme”); h) creativitate („a inventa, a imagina, a crea”); i) evaluare („a judeca, a evalua”); j) gândire selectivă („a alege”); k) gândire abstractă („a abstrage”); l) gândire explicativă („a explica deductiv și analogic”); m) demonstrare („a demonstra”); n) previziune („a deduce și a prevedea”); o) învățare eficientă („a înlocui ignoranța prin cunoaștere”); p) acțiune eficientă („a acționa rațional”); q) decizie („a decide”); r) competență proiectivă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
clivaj în creația lui: unitatea e dată de relația cu scrisul, aceeași pe ambele ei versante. Jurnalul este în mod evident operă și nu numai martor al ei. Ființă „în întregime construită în vederea scrierii”, cum singur mărturisește, P. s-a abstras cu totul, cu întreaga lui existență, în literatură. Când scriitorul spune „literatura mea încă este viață”, trebuie înțeles că, în ceea ce îl privește, în afara literaturii nu a avut viață, de unde și intensitatea aparte, atât a existenței, cât și a cărților
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
Hamlet dacă literatura română ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi universale. Nu se poate închipui o mai perfectă sinteză de gesturi patetice adânci, de cuvinte memorabile, de observație psihologică și sociologică acută, de atitudini romantice și intuiție realistă. Abstrăgând de la sensul literar, figura eroului e romantică, Lăpușneanu e genialoid, plin de contradicții, un monstru moral [...]. Nuvela ar intra în rândul narațiunilor de asasinate italiene, de nu s-ar fi dat eroului principal o semnificație superioară. Lăpușneanu e desigur un
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
trebuit să conțină, pentru a-i cerceta cuprinsul. Constatăm Întâi că toți Învățații din partea științelor pozitive care au colaborat la lucrare, Împărtășesc părerea că știința este, cum o spune d1 Giard, „o privire a lucrurilor din afară prin mijlocirea concepțiilor abstrase din experiență” (pp. 29-30) sau, cum o arată d1 Bouasse „o transpunere a faptelor În cunoștință cu exactitate de atâta la sută” (p. 96). Știința este deci expresia realității, și nu o Înhorbotare țesută de inteligența noastră asupra faptelor lumii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În forme” (p. 79); că „forma abstractă studiată de geometrie are meritul de a reda legea reflexiunii ca un caz particular al legii refracției” (p. 81). Toți acești termeni, cu sferă mai mult sau mai puțin Întinsă, Înseamnă niște generalități abstrase de pe fapte similare și sunt echivalentul termenului lege. Asemenea generalități posedă, după oamenii de știință, două Însușiri de căpetenie: ele slujesc Întâi a prevedea faptele viitoare, apoi a le explica. Asupra punctului dintâi d1 Picard zice că „știința se Înfățișează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ele? Care este dinamica în timp a tranziției? Din seria unor astfel de întrebări, o vom selecta pe cea care se referă la variațiile tranziției în timpul și spațiul social și vom remarca de îndată că nu există tranziție în general, abstrasă din istorie și independentă de timpul și spațiul social. De fapt, există tranziții, iar istoria însăși poate fi reconstituită sau citită în termenii tranzițiilor, respectiv ai schimbărilor sau transformărilor ce corespund epocilor succesive și arealelor geografice diverse (comunități, societăți etc.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]