133 matches
-
De pe-o năframă de deasupra capului un vrăbioi umflat îmi ura „Somn ușor”. În prima noapte am simțit mișcare în casă. M-am ridicat în capul oaselor. Din bucătăria cu tavanul oblic, la lumina lămpii de pe cuptor, lelea Ghența aburca în odaie, pe trepte, un vițel proaspăt fătat. Era rece și, din grajdul friguros, dînsa aducea la mine vietatea umedă care mirosea grețos. În căldura dospită a bucătăriei lelea Ghența adormise demult cînd, lîngă animalul puturos, eu încă mai aveam
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Înalt, foarte uscat, cu aer suferind, avea așezat pe gît un cap de pasăre speriată. Îndată ce pleca de la școală, învățătorul Gărgăun azvîrlea de pe dînsul straiele de gală ponosite și le înlocuia cu un ilic vechi și o pălărie spartă. Se aburca apoi într-un soi de dric cocoțat pe trei roți de căruță și alta de tractor, urnit de o mîrțoagă cu coada încîlcită. Aceasta era ținută pe picioare de funiile înnodate cu fel de fel de flenduri colorate. Cu picioarele
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
sălașelor, alcătuind un adevărat alai. Nu răspundeau la nici o întrebare încît pînă la urmă am avut impresia că nu ne înțeleg limba. Sub acoperișele din paie și puzderii, colibele nu aveau decît o singură încăpere; din tinda fără tavan te aburcai direct în pod. Uneori și aceasta lipsea. Școala se deosebea prin acoperișul ei de tablă ruginită, cîrpit cu carton gudronat. Am intrat într-o colibă. Pe laița cu cîrpe colorate, așezată pe pari înfipți în pămînt, mișunau copii cu părul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
făcut afacerea? --S-o fi găsit vreun călugăr care s-o facă. Voiam să spun, însă, că mă bucur că știi suficiente lucruri despre locul cu pricina. Ia vezi, cumetre, ce faci cu nasul cela, că, cum văd eu, se cam aburcă spre înalturi și nu-i frumos din partea ta” - m-a somat gândul de veghe. “Stai la pândă ca lotrii în întuneric. Mai bine m-ai ajuta când vezi că nu mă descurc”. “Până aici ai scos-o la capă binișor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pui că pe ici pe colo s-a rătăcit și câte un lujer de iederă... Cu pas măsurat, am pornit-o la drum. În scurtă vreme, am ajuns. Cotrobăi în lăstăriș după desaga cu cărți. Când am dibuit-o, am aburcat-o în spinare și am luat-o în susul iazului. Pe măsură ce ne apropiam de coada lui, priveliștea devenea tot mai colorată, pornind de la verdele crud, trecând prin galben apoi prin portocaliu și în cele din urmă ajungând la un roșu ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scos ochelarii de soare și am luat un aer bolnăvicios. Așa am reușit să păcălim un țăran tras de o gloabă pistruiată. Ne-am aruncat gențile peste pieile de oaie pe care nu reușise să le vândă și ne-am aburcat: eu în spate, ea în față, pe capră, lângă „vizitiu”: veniți lângă mine, cuconiță, iar neica să se întindă în spate, pe pielicele, că pare cam risipit. M-am întins pe pieile de oaie neargăsite și am privit cerul. Ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
bănui omul și lupul ce îi pândea din spatele luminii? Prima petardă bubui în fața lui Chilot și-l proiectă la vreo cinci metri înapoi, cu labele în sus. Leo deschise fulgerător diplomatul dar, până să-și monteze casca, o explozie îl aburcă în frunzișul unui mesteacăn. Acolo sus - se zice - începu el să recite mărunt rugăciunea pentru petarde (nu înjurase el nici în armată, darmite acum!!) Mai lucid, dobermanul sări, îl înșfăcă de un crac și-l zdrumică la pământ; apucase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cu ditai papornița cu curechi în spati. Lasî cî o duc eu șî când m-a vide Zâna mi-a ișî înainti. Aceste vorbe au făcut să-mi revin după noaptea aproape nedormită. Am ajutat-o pe Sevastița să-și aburce papornița în spate. Când a fost gata de drum, mi-a urat, cu glas moale: ― Sî fii sănătos, conașule. Șî sî știi cî Zâna îi sănătoasî șî sî gândești la mata. ― Spune-i că și eu mă gândesc la ea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
doi pe un salariu, Luca devenind gospodarul casei ajutat pe cât se putea și de Hașa. Dar iată că, precum în povești, cum ne urnim noi într-o zi din Spasca, când să intrăm în Cișmele ne întâlnim cu un tânăr aburcat pe un cal: Mai e mult până la Spasca? Nu. Și i-am arătat cu degetul ce era de arătat dar, ghiontit de ceva lăuntric, am mai zis: Dar de unde ești de nu cunoști împrejurimile? Sunt oltean, dom 'le. Și sunt
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
soldățească a armatei sovietice. Și vine aventura de la Povergina, o localitate nu prea depărtată de sat. Eram în curte când două femei aproape să rupă poarta: Doamnă, e jale. L-au luat pe ăl mare rușii. Cum? Păi l-au aburcat pe cal, s-au uitat în stânga și n dreapta și duși au fost, sărăcuță doamnă. Floare de băiat. Vocile tremurate, spânzurate de cârligul lacrimii m-au copleșit. O mie de bocete adunate din toată nenorocirea lumii ropoteau în grinda creștetului
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și-mi zic în barbă ca Baiazid în vremea întâlnirii decisive cu Mircea: "mă, să știi că uica Ion a greșit destinația, în loc să urce în Dacia de serviciu să saltă altundeva, ca uina Mărie lu' Keke de lângă Timișoara, așa se aburcă, identic, pune piciorul uina pe scara de la cocie, se lasă cu o mână pe curu' calului și cu mare greumânt de la spondiloză se așază lângă cociș pe șiț, adică pe bancheta din față. Se duce în treaba ei și toți
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
parbrizelor Patrol Nissan, Mercedes, Opel Vectra, stau acolo și dau din mâini, mișcă din sprâncene ca să ne dea de înțeles că țara e în pericol: cum se poate să se întâmple toate acestea, cum se poate ca Beji-tanti să se aburce și ea pe șiț și să plece în devălmășie multiculturală la cules de porumb. Și cum vă spun, pe câtă vreme mă lăsasem eu furat de imaginile de mai sus, iacătă benzinarul de la stația PECO la care mă îndrituiește salariul, mă interpelează
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
întrebarea lui zic următoarele:"păi, dacă-mi permiteți, prețul mă atrage, e nouă mii litrul". Zice el: "da' nu cumpără nime', asta-i pântru sârbi, e proastă, bate avansurile la motor cu benzina asta". "Aha", zic. "Păi, vezi", zice. Mă aburc la volan și plec rușinat, las înaintea mea un beamveu așa cum stă bine unei dacii autohtone și îmi fac reproș că adică de ce a trebuit să mă intimidez, trebuia să-i spun aluia în nădrăgoci că la mine cam bate
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
-și calma neliniștea și alunecă pe drum În jos. De bună seamă, nu există nici o mîntuire pentru cel care a făcut un Pact cu Diavolul. Nemîntuit va rămîne, fie că va pierde, fie că va cîștiga. Dacă pierde, va fi aburcat Într-o scamă cețoasă de Întuneric și vinovăție, un triumf În plus pentru Diavol. Dacă va cîștiga, s-ar putea să trăiască „autentic“, dar la sfîrșit tot nu va fi binevenit În Lumina care i-a scăldat sufletul În tinerețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
apoi văzu apărînd capul lui Pierre-Marie, care Încerca să ajungă la suprafață. Tocmai era gata să iasă din cavitate cînd o mînă Îl apucă de gleznă, făcîndu-l să urle de groază. Pierric văzu atunci o tînără femeie Încercînd să se aburce afară din deschizătură, fără să-i dea drumul lui PM, care era Înspăimîntat de moarte. În mod vizibil ea Îl implora, dar Pierre-Marie, Îngrozit, nu căuta decît să se elibereze din strînsoare cu lovituri puternice de picior. Copilul Îl văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
dând într-o zi colțul străzii unde-și tocmise gazdă, și tot astfel, mai păcălind două străzi (dar numai bine, pentru că prea mult de locuință nu se îndepărtase, neavând încă prea evident de ce se teme), pe mâna dreaptă, cum te aburcai către centru, o chichineață de cîrciumică răsărise, fandosită, dichisită, 160 DANIEL BĂNULESCU Fata probabil auzea. Se putea spune și că nu auzea. Puteai spune liniștit chiar că tot încremenită rămăsese, tot cu nerespiratul se ocupa, dar, pe nesimțite, ceac-pac, se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
procesului verbal de constatare, se lasă în genunchi și privește, pe dedesubt, spre birou. Ei și, ce dacă, se chiombește și ea?! O să se chiombească doar până i se acrește. Și, cum i se acrește curând, chiar atunci când să se aburce-n picioare, pentru a mai înfige un bold în insectarul abracadabrant al tivului, Dorinei i se năzare c-o întrezărește, ghemuită sub birou, taman pe veninoasa sa colegă Tereza. Culcușită în acel loc doar pentru a-i face, cu mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ca să sune cât mai american cu putință. Ce a făcut acest Terry Jones la viața lui, nu se prea știe dar ca orice american, care a aflat la un moment dat că este american, e normal ca să dorească să se aburce în capul celorlalți, vorba aia, ca să-l cunoască toată lumea. Așa-i la ei, și începe să fie și la noi, poți să fi chiar un tâmpit sadea, dacă atragi cumva atenția presei, om te-ai făcut. Ce a făcut popa
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu chiar la modul dezinteresat să se cațere. Cine-o ajută? Păi n-are cine? Numai privește prietene câți ciraci are în jur Băsescu, și o să vezi că are cine. In primul rând, șeful cel mare o ajută să se aburce și ca să se îmbărbăteze, în loc de hei-rup, își dă și el cu părerea, ba despre cum regele Mihai I, fără să se consulte cu dumnealui, a „trădat" mișelește țara la ruși, ba se trezește vorbind cam cum ar fi comandat el
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
chiar la modul dezinteresat să se cațere. Cine-o ajută? Păi n-are cine? Numai privește prietene câți ciraci are în jur Băsănău, și o să vezi că are cine. În primul rând, șeful cel mare o ajută să se aburce și ca să se îmbărbăteze, în loc de hei-rup, își dă și el cu părerea, ba despre cum regele Mihai I, fără să se consulte cu dumnealui, a „trădat” mișelește țara la ruși, ba se trezește vorbind cam cum ar fi comandat el
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mai ales sub vremelniceasca ocîrmuire". A căpătat un rang mare. De la rangul de sulger, el a sărit dintr-o dată peste rangurile de clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic și paharnic; fără îndoială că și bani mulți l-a costat ca să poată fi aburcat în boierie mai sus de rangul socrului său. De aici și discuții contradictorii în familia lui Gh. Eminovici. Ne spune fiul lor, Matei Eminescu: "Mama se pretindea că-i mai cucoană, după Iurașcă... Cearta venea de acolo (că) Iurașcă era
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
jos (2); moral (2); oameni (2); oboseală (2); ochi (2); păharul (2); pămînt (2); picioare (2); piciorul (2); povară (2); privirea (2); repede (2); scările (2); scripete (2); slavă (2); speranță (2); suie (2); ștacheta (2); trepte (2); umerii (2); aburca; acasă; adun; a ajunge; cu ajutor; a ancora; ancora; ani; apleacă; apleca; aproape; aprofundare; a apuca; aripi; arunca; aruncă în sus; ascensor; așază; a atinge; ața; avansare; bagaj; bani; bătrînă; bățul; bebe; bebeluș; din boală; bolovani; bucurie; bun; bunica; bureți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunătăți, piersici, caise, dulceață de nuci verzi. Îmi dădea să mănânc jambon și cârnați de casă: „Muncă, ast bun, muncă!” zicea, și eu mâncam și, într-adevăr, erau bune toate. Seara, ținea morțiș să mă culce ea, și-mi spunea: „Aburcă-te, maică, pe pat, să te cotârcesc” (să te învelesc). Eu râdeam, căci nu cunoșteam semnificația verbului „a cotârci”, dar mă urcam pe pat, ea mă învelea, păturind plapuma mai bine pe trupul meu și mă săruta în creștetul capului
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
măre (ca adresare), de unde bre!, bă!, măi!, alb. moré „bă, măi”, morí „mulțime, grămadă”. Alte forme românești dezvoltate pe aceeași bază: buric, grămadă, a holba, morman, obârșie, oblic, a obliga, oblu, a obrinti, vârf, vraf, a urca și a se aburca, vârcă etc. Dezvăluirea sensului supraetnic al cuvintelor alani, huni, anți, inzi, avari etc. simplifică istoria antică și medievală sub raportul structurilor etnolingvistice. În condițiile în care, după cuceririle romane, în primele cinci secole ale erei noastre, lumea tracică se coagula
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
romanică (alături de italiană, franceză, spaniolă etc.), este indoeuropeană (alături de limbile indo iraniene, germanice etc.), având în același timp relații istorice cu limbile ugro-finice, mongolo-turco tătare, cu limba bască etc. LISTĂ DE CUVINTE RAPORTATE ETIMOLOGIC * a se abține, 222 a se aburca, 69 a ademeni, 135 afară, 98 agale, 45 alac, 131 alandala, 56 alani, 51 Alba, 53 Albania, 53 alean, 46 alene, 44 a alina, 44 a alinta, 44 alpi, 53 Alusian, 54 Alutus, 54 anți, 51 a apuca, 44 arabi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]