4,105 matches
-
de 24 octombrie 2014, în Aula Academiei, domnul Gheorghe Păun și-a rostit discursul de recepție printre nemuritori. Un discurs dens, lămuritor în chestiuni de strictă specialitate matematică și fizică: „Căutând calculatoare în celula biologică”. De ani de zile domnul academician Păun caută răspuns la întrebarea: „Calculează natura?” Căutările sale l-au făcut celebru în toată lumea academică. Domeniul studiat și creat de domnul Gheorghe Păun este unul de avangardă, de care se leagă speranțe fabuloase. Noi, hic et nunc, ne facem
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
studiat și creat de domnul Gheorghe Păun este unul de avangardă, de care se leagă speranțe fabuloase. Noi, hic et nunc, ne facem datoria de a consemna acest moment de excepție în existența Academiei Române, publicând discursul de răspuns al domnului academician Solomon Marcus, care i-a fost profesor și mentor celui sărbătorit. (Prof. univ. dr. Ion Coja). Acad. Solomon Marcus Răspunsul acad. Solomon Marcus, la discursul acad. Gheorghe Păun - „Căutând calculatoare în celula biologică” - susținut în aula Academiei Române la 24 octombrie
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
care i-a fost profesor și mentor celui sărbătorit. (Prof. univ. dr. Ion Coja). Acad. Solomon Marcus Răspunsul acad. Solomon Marcus, la discursul acad. Gheorghe Păun - „Căutând calculatoare în celula biologică” - susținut în aula Academiei Române la 24 octombrie 2014 Drag Academician Gheorghe Păun, Ne-ați prezentat un Discurs de o remarcabilă densitate de idei. Acest Discurs trebuie citit, trebuie studiat, nu doar ascultat. Câtă experiență în cercetare, câtă acumulare de căutări, câtă rafinare a ideilor, câte poticniri, reveniri, eșecuri, șlefuiri au
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
această impresionantă carte de vizită ați devenit în 1997 Membru Corespondent al Academiei Române. În anii ’90 ați beneficiat de stagii repetate de cercetare la Universitatea din Turku, unde ați colaborat cu un mare prieten și sprijinitor al științei românești, Profesorul Academician Arto Salomaa; această colaborare a avut un rol esențial în evoluția Dv ca matematician, ca informatician și ca om. Îi exprimăm aici recunoștința noastră. Iată însă că acum altfel se vede toată această istorie; ea vă apare ca o pregătire
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
respectivă. Gheorghe Păun a fost toată viața un mare muncitor, iar hărnicia sa a fost tot timpul în alianță cu talentul său, cu deosebire în problemele de natură combinatorială, generativă și de alegeri strategice. Mai trebuie adăugat aici ceva esențial: academicianul Păun este un împătimit al jocului, ludicul ocupă un loc central în personalitatea sa. Le-a făcut pe toate cu starea de spirit a gratuității, le-a făcut de dragul lor. Truda sa nu a fost niciodată o caznă, o salahorie
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
genunchii înverziți de iarba Cicăneștilor și nu se ia verzeala asta oricât m-aș freca de tare cu săpun euro-global. Altfel, ca tot matematicianul, am tot umblat prin lume: cu treburi, niciodată ca să-mi caut loc de casă.” Acesta este Academicianul Gheorghe Păun, pe care acum, la ora bilanțului, în pragul alegerilor prezidențiale, il putem arăta țării și lumii, să se vadă cu cine ne mândrim. Acad. Solomon Marcus 24 octombrie 2014 Art-emis
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
Spectacolul „Creștini în Europa” și proiectarea filmului Flacăra - „Dimitire Cantemir” ajunge zilele acestea la Cahul și Orhei. În Republică Moldova continuă serialul spectacolelor panNaționale și proEuropene cu genericul: „Creștini în Europa”. Organizate la inițiativa poetului academician Nicolae Dabija, Presedintele Forului Democrat al Românilor din Republică Moldova și coordonate de Doamna Ambasador Iuliana Gorea-Costin, președinte de onoare a Asociației Europene de Strategii Politice Nicolae Costin - aceste manifestări de cultură, istorie și civilizație romanesca sunt sprijinite de Guvernul
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
Brâncoveanu și Dimitire Cantemir” - la 300 de ani de la martirajul pentru Hristos și Credința creștin-ortodoxă a familiei Brâncoveanu și 300 de ani de la intrarea în Academia de la Berlin a genialului savant Dimitrie Cantemir, primul român și cetățean al Rusiei devenit Academician European. La 12 și 13 noiembrie 2014, ora 18.00, spectacolul „Creștini în Europa” va avea loc la Cahul și, respectiv, Orhei, unde iubitorii de muzică, istorie și film vor avea fericitul prilej de a se reîntâlni cu instrumentiștii și
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
voia cu tot dinadinsul ca elevii de peste Nistru să nu rămînă, la scris, de colegii lor din restul R.M. După ce lucrarea a ajuns la elevi și profesori, într-o ședință de la Academia de Științe a Moldovei pe tema grafiei latine academicianul X, țintindu-mă cu privirea, a rostit următoarea frază: „Noi vom elabora propriile reguli de scriere în grafie latină!”. Și, într-adevăr, oponenții utilizării acelorași norme ortografice și ortoepice în R. Moldova ca și în România nu au dormit: au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
noastre stau aliniați corbii de stâncă, dar știu bine că opera sa valoroasă, lăsată patrimoniului românesc, le va sta în cale, așa cum mulți i-au stat în drumul spre Academia Română, deși ar fi meritat cu prisosință locul și titlul de academician. Cu adevărat o uriașă pierdere pentru istoria și cercetarea românească. Fie-i pe veci lumina de odihnă și cinstire! Gheorghe Buzatu (1939-2013) - Știința istorică româneasca pierde una dintre cele mai ilustre personalități Gen. (r) prof. univ. dr. Vasile Cândea - Presedintele
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
răspuns la discursul de recepție al distinsului bucovinean, și-a argumentat elogiul și pe bogata publicistică, pe fragmentele pe care noul venit le dăduse la iveală din viitoarele sale studii despre mitologie, ornitologie și botanica populară. Se puneau în proaspătul academician mari speranțe, care au fost confirmate de el cu prisosință, speranțe-certitudini că el - scria Hasdeu - îi va face cunoscuți, “în toate ale lor”, pe țăranii români, “nu numai pentru că poartă în vinele lor sângele legionarilor romani și matroanelor Romei, ci
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
mulți ani la un liceu bucureștean, Mendelică ajunsese, după instalarea comuniștilor la putere, profesor la Universitate și chiar membru în Academie, publicând o serie de studii filologice, apreciate și în străinătate. “Mă bucur să vă revăd, domnule Teodorescu”, îl salută academicianul, ridicându-se de pe scaun, ca să-i strângă mai bine mâna. “Cu ce vă ocupați acum și cum o duceți?” Stelian începu să spună ceva. Vocea Salomiei o acoperă însă pe a sa: “Ce surpriză! Nu v-am mai văzut de-
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
recent onoarea de a relata fapte similare profesorului acad. Rosetti, în cadrul unei convorbiri particulare. Nu știu cine m-o fi pîrît (eu bănuiesc în primul rînd pe asistenta de la latină), că într-o bună zi m-am pomenit invitat la cancelaria susnumitului academician (șeful catedrei de limba română). Prezentîndu-mă în ziua și la ora fixată, academicianul m-a supus unui interogatoriu savuros (de ce am venit la filologie, ce impresie am asupra facultății, de unde sunt, cîți ani am, ce limbi cunosc, dacă sunt sănătos
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
particulare. Nu știu cine m-o fi pîrît (eu bănuiesc în primul rînd pe asistenta de la latină), că într-o bună zi m-am pomenit invitat la cancelaria susnumitului academician (șeful catedrei de limba română). Prezentîndu-mă în ziua și la ora fixată, academicianul m-a supus unui interogatoriu savuros (de ce am venit la filologie, ce impresie am asupra facultății, de unde sunt, cîți ani am, ce limbi cunosc, dacă sunt sănătos, dacă sunt bursier, dacă locuiesc în condiții bune etc. etc.). După aceea mi-
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
parcă în chip de scuză - că sunt „un student eminent”, mi-a indicat o serie de lucrări de specialitate în materie de lingvistică și mi-a cerut să-l vizitez din nou peste 2 săptămîni. Eu îmi închipui că probabil academicianul a fost criticat în organizația de bază fiindcă nu a promovat noi cadre și acum a căzut pe mine păcatul de a sluji ca instrument de reabilitare. În orice caz, aventura mă amuză și parcă văd că odată și odată
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
ceea ce a stabilit Rosetti, adică tratate de lingvistică, istorii ale limbii ș.a.m.d. Aceste studii nu pot nicidecum să-mi dăuneze atîta vreme cît mă aflu pe băncile acestei facultăți. Sunt însă înduioșătoare speranțele pe care le-am trezit academicianului. 30 dec. 1951. Eu nu v-am comunicat nimic în legătură cu venirea în vacanță, deoarece pînă în ultimul moment au circulat tot soiul de versiuni și pe buzele tuturor stăruiau invariabil întrebările: „Se dă?...”, „Nu se dă?...” (cuvîntul „vacanță” - subînțeles fiind
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
oct. 1952. Am făcut „mină bună” la un seminar și mi-au parvenit indirect elogiile lui Iorgu Iordan. 19 oct. 1952. Ieri am fost în audiență la Iorgu Iordan, în același birou în care sălășluia anul trecut Rosetti. Hotărît lucru, academicienii au organizat un complot împotriva mea! Din fericire, Iordan e mult mai blajin, ca moldovean ce se află. 29 martie 1953 [...] tracasarea necontenită din timpul săptămînii, ședințe, programe speciale, o bibliografie imensă și imposibil de parcurs, plictiseala care ridică toate
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
lui Vintilă Horia - 1960 - dar și retragerea premiului - „caz unic" - pentru activitatea filo-nazistă a celui premiat. Descoperim în aceste pagini (123-125) și încercările intelectualilor români din Paris (Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Cazaban, profesorul Lucian Bădescu, Cioran) de a „convinge" pe academicienii Goncourt să revină asupra hotărîrii luate: zadarnice încercări!). Și, cu toate acestea, Vintilă Horia nu se bucura prea mult de simpatia autorului Amintirilor din pribegie ! Dar cel care, într-adevăr, a avut de înfruntat oprobriul d-lui Djuvara este Constantin
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
premiați, transpare toată "dialectica" mișcării de azi a literaturii, (poate discursul cel mai riscant la publicare), și în general, a cărților, supuse unui proces de commodization, potrivit Lindei Hutcheon. Foarte interesant e și interviul cu Jean d'Ormesson, scriitor și academician francez, activând la UNESCO, om cu un discurs simplu și persuasiv, formulând un mare adevăr: "Literatura este, în mare parte, un schimb al vieții reale cu viața visată și viața scrisă." Georges Poulet vorbește despre revelațiile pe care i le-
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
ai familiilor regale din Austria, Belgia, Franța, Portugalia. A făcut bine Președintele Traian Băsescu evitând să meargă în Parlamentul României cu prilejul discursului ținut astăzi de Regele Mihai? Da, a făcut bine! O afirmație recentă nu-mi da însă pace. Academicianul Dinu C. Giurescu spune că resentimentele Președintelui Traian Băsescu față de Regele Mihai sunt mult mai puternice decât regulile elementare de comportament. Nietzsche era de părere că omul civilizat, culturalizat, are puterea să pună ordine în haosul pasiunilor sale lăsând la
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
ambelor iubite, încurcînd exemplarele cu dedicație între ele. Monica studiază la Paris și face o teză doctorală despre Villon. Dar colega ei, fată romanțioasă, îl iubește pe Paul Bourget. În timpul acțiunii din La Medeleni, Bourget trăia (1852-1935), ba era și academician din 1894 în locul lui Maxime du Camp. Așa că Olguța poate să facă o farsă credulei colege a Monicăi, pretinzînd că l-a întîlnit și plastografiind un autograf de la acesta. Vania, unchiul Olguței, are lecturi serioase din literatura rusă. Îi adoră
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
tradiția înregistrării textului pe suport electronic, cu scopul ca acesta să fie păstrat în fondul ipoteștean al Bibliotecii Naționale de Poezie - așa cum prevede regulamentul de acordare al premiului - oferim spre publicare revistei România literară textul acestui Laudatio, făcut laureatului de către academicianul Basarab Nicolescu. Având certitudinea că premiul va deveni un reper în spațiul cultural românesc și că inițiativa Centrului ipoteștean a fost una inspirată, necesară și riguroasă, mulțumim României literare pentru publicarea textului, formă elegantă de participare la demersul nostru. Valentin
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
tradiția înregistrării textului pe suport electronic, cu scopul ca acesta să fie păstrat în fondul ipoteștean al Bibliotecii Naționale de Poezie - așa cum prevede regulamentul de acordare al premiului - oferim spre publicare revistei România literară textul acestui Laudatio, făcut laureatului de către academicianul Basarab Nicolescu. Având certitudinea că premiul va deveni un reper în spațiul cultural românesc și că inițiativa Centrului ipoteștean a fost una inspirată, necesară și riguroasă, mulțumim României literare pentru publicarea textului, formă elegantă de participare la demersul nostru. Valentin
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
tu vreodată, atunci când băteai cuișoarele alea în atelierul de cizmărie, că o să ajungi să te căsătorești cu o academiciană?" Unele anecdote își au autori, ca aceasta a lui Grigore Moisil, matematicianul celebru și prin spiritul său ascuțit, anecdotă spusă de academician unui coleg după ce ajunsese deputat în Marea Adunare Națională: "Mi s-a întâmplat un lucru curios zilele trecute. Adorm și visez că sunt în sala de ședințe a Parlamentului. Se făcea că vin la tribună unul și altul, vorbesc toți
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
tăiată cealaltă cu uguitul unui porumbel conservat într-un melon metafizicele mijloace de circulație se despart lăsând în urmă vâlvătăi de culori incendiind câmpuri imense de grozamă ce întâmplare penibilă exclamă veștejitele testicole pierdute în cămașa de noapte a bătrânului academician cu insignă de estet
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]